5 Martie

Este a 64-a zi a anului. 

Au mai rămas 301 de zile până la sfârșitul anului bisect.
Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 18 h 09 m.

Citatul zilei

“Misterul fiecărui suflet. Ceea ce ar fi vrut să fie... Ceea ce ar fi trebuit să fie... Ceea ce ar fi putut să fie!” (Hortensia Papadat-Bengescu, n. 8 decembrie 1876 - d. 5 martie 1955)

Ziua Mondială a Eficienței Energetice

Ziua Mondială a Eficienței Energetice este sărbătorită anume astăzi în onoarea primei reuniuni a experților din lume care a avut loc pe 5 martie în anul 1998 în Austria pentru a discuta despre criza energetică și soluțiile sale posibile.

Acum acesta oferă o oportunitate de a reflecta asupra practicilor care vizează o utilizare durabilă și rațională a energiei precum și angajamentul guvernelor, întreprinderilor și instituțiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ziua mondială a eficienței energetice: se referă la multele modalităţi prin care putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire) folosind mai puţină energie.

Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale îmbunătăţite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă de alte tehnologii.

Eficienta energetică este un termen foarte larg care se referă la multiplele modalităţi prin care putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puţină energie.

Acestă zi oferă o oportunitate de a reflecta asupra practicilor care vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei precum şi angajamentul guvernelor, întreprinderilor şi instituţiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Economisirea energiei înseamnă economisirea banilor, iar domeniul acoperă de la becurile economice, izolarea caselor, transport, până la bune practici acasă sau la serviciu.

Astfel, nu uitati:

• Utilizați bicileta sau mergeti pe jos. Există momente în cursul unei săptămâni în care putem să folosim bicicleta sau să alegem să mergem pe jos. Opțiunile de transport nu poluează.

• Transportul urban în comun. Reduce impactul asupra mediului utilizând transportul în comun – metroul, autobuzul sau tramvaiul. Poți asculta muzică, ai timp sa citești o carte sau să discuti cu prietenii.

• Activitati de recreere. Alergare, role, înot sunt câteva exemple de activități care produc un nivel scăzut de emisii de gaz.

• Electronice verzi. Să cumpărăm produse care sunt realizate de companii care nu folosesc în procesul de producție substanțe periculoase pentru mediu.

• Becurile ecologice. Au o durată de funcționare mai mare și consum mai mic dând aceeași luminozitate! Și nici pretul nu este exagerat de mare comparativ cu economia pe care o faci folosindu-le!

5 martie este sărbătorită floarea de colț

Leontopodium nivale, cunoscută popular sub numele Floare de colț, este sărbătorită astăzi de Google printr-un doodle, deoarece cuvântul „edelweiss” (în limba germană și engleză) a fost descoperit pentru prima dată în scris pe 5 martie 1784.

Imaginea pentru Doodle a fost creată de artista germană Rita Fürstenau. Numele florii de colț este compus din cuvintele „nobil” și „alb”, în limba germană „edel”, respectiv „weiss”.

Floarea-reginei este lânat-tomentoasă, înaltă de 5-20 cm, cu inflorescenţe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lânos – păroase.

Dacă în România planta ajunge doar până la înălţimea de maximum 20 de centimetri, ea poate creşte în alte ţări până la 50-80de centimetri.

Inflorescenţa este îmbrăcată cu frunze păroase, unele mai mari, altele mai mici şi care iau forma unei steluţe. Aceasta este formată până la zece inflorescenţe cu numeroase şi minuscule flori, încadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau întregului ansamblu înfăţişarea unei flori. Planta este acoperită cu peri catifelaţi, argintii, ce îi conferă o eleganţă deosebită.

Perioada de înflorire este iulie - august.

Creşte în munţi calcaroşi, în pajişti de pe versanţi abrupţi şi însoriţi sau pe stânci. La noi creşte în Munţii Carpaţi, fiind declarată monument al naturii din 1933 şi ocrotită de lege.

Floarea reginei poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Munţii Bucegi, Făgăraş, Cozia şi Retezat.

În afara spaţiului românesc, floarea reginei înfrumuseţează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpaţi, Pirinei, dar şi din Asia Centrală şi de Est.

Mai este cunoscută şi ca Floare-de-colţ (denumire introdusă în perioada comunistă) sau cu denumirea germană, Edelweiß.

Conform Dicţionarului de sinonime, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există şi următoarele denumiri: albumeală, albumiţă, floare-de-colţ, (rar) edelvais, (reg.) flocosele (pl.), steluţă, floarea-doamnei.

Floarea de colț este un simbol național în Austria, Bulgaria, România, Slovenia și Elveția.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 1889: La Ateneul Român a avut loc primul concert susținut de orchestra Societății Filarmonice Române, astăzi Filarmonica George Enescu.

 S-a inaugurat Ateneul Român, iar odată cu el concertele Societății de Filarmonică Române au început să se desfăşoare în aceasta sală, Ateneul Român devenind emblema culturii româneşti şi sediu al Filarmonicii. Sala mare de concert are o capacitate de 1 000 locuri.

Fondată în anul 1868, Societatea Filarmonică Română , sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Sub bagheta iniţiatorului său, Societatea Filarmonică  a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiaşi an. Lui Wachmann, care a condus prima orchestră simfonică permanentă din România până în 1907, i-a succedat Dimitrie Dinicu (1868-1936), iar acestuia, din 1920, George Georgescu (1887-1964), dirijor remarcabil, elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss.

Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea familiei Văcăreștilor. Mulți contemporani au criticat amplasamentul … căci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul orașului și foarte greu de ajuns, mai cu seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neapărat ales acest loc „la marginea orașului”? În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu. La recomandarea lui Charles Garnier, autorul Operei din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, astfel încât să poată folosi fundația deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888. Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri înălțime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri). În 1935, la initiațiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei. Ateneul a fost consolidat și restaurat în perioada 2000-2004, de arh. Raluca Nicoara & al. și ing. Dragoș Badea, și a fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu.

  Marea frescă Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena, se desfășoară o frescă lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României: Împăratul Traian intră în Dacia Legionarii romani colonizează Dacia Formarea poporului daco-roman Straja romană Invazia barbarilor Începuturile poporului român Statornicirea Descălecarea Statul militar Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor Cruciada romînească Ștefan cel Mare Epoca de pace și credință Mihai Viteazul Începuturile culturii românești Horia, Cloșca și Crișan 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu Anul 1848 în Transilvania Anul 1848 în Principate Al.I. Cuza Anul 1859 — Unirea Principatelor Carol I — Războiul de Independență Războiul întregirii naționale 1916-1918 Ferdinand I Întregitorul Epoca de consolidare. Altădată, în Ateneul Român se afla și Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Național de Artă al României.

Album foto Ateneul Român 

• 1920: S-a născut Radu Stanca, poet, dramaturg, regizor, mentor și membru marcant al Cercului Literar de la Sibiu. 

S-a născut în orașul Sebes.

A urmat cursurile Facultății de Litere și Filologie a Universității „Regele Ferdinand” din Cluj Napoca, pe care le-a absolvit în 1942. Un an mai târziu a debutat cu dizertația „Problema cititului”.

Și-a împărțit timpul între scris și catedra, Stanca fiind pe rând asistent al lui Lucian Blaga la secția de filozofie și profesor de estetica la Universitatea din Sibiu.

A activat în Cercul Literar de la Sibiu alături de scriitorii Ion Negoitescu, Cornel Regman, Ioaniche Olteanu, Nicolae Balota etc. În 1947 i s-a acordat premiul „Sburătorul” pentru comedia tragică „Dona Juana”.

S-a stins din viață în 26 decembrie 1962 la Cluj Napoca.

• 1933: În timpul marii crize economice din SUA, preşedintele Franklin D. Roosevelt a decretat închiderea pentru o zi a tuturor băncilor de pe teritoriul statului şi suspendarea operaţiunilor financiare.

• 1946: Winston Churchill folosește pentru prima dată termenul de  "Cortină de fier".

 Cortina de fier este o sintagmă des folosită pentru a desemna linia de demarcație în Europa, între Europa Occidentală și Europa Răsăriteană, din perioada Războiului Rece. Termenul de "cortină de fier" fusese folosit încă din 1919, cu sensul de "barieră impenetrabilă", iar din 1920 a început să fie asociat cu limita vestică a sferei de influență a Uniunii Sovietice. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, sintagma a fost utilizată, ocazional, de către ministrul român de externe, Grigore Gafencu, de ministrul german al propagandei, Joseph Goebbels, și contele Lutz Schwerin von Krosigk. Însă "cortina de fier" nu a intrat în uz curent decât în urma discursului lui Winston Churchill din 5 martie 1946, în care a remarcat: "De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezișul continentului".

Alianța americano-sovietică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial se răcise deja considerabil când Churchill rostea aceste cuvinte, iar în câțiva ani ea avea să dispară complet, lăsând locul unei intense dușmănii între cele două superputeri, dușmănie ce avea să definească Războiul Rece.

Europa a fost împărțită în două mari sfere de influență: americană (în Vest) și sovietică (în Est), iar un număr foarte mic de țări au rămas neutre.

• 1968: În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.

Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur” este un eveniment devenit tradiţie.

Are loc în fiecare an în Piaţa Sfatului din Braşov, care se organizează în lunile august-septembrie. Festivalul a impus de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în ţară şi în străinătate. „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmăreşte promovarea talentelor din România şi de peste hotare. Printre artiştii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numără: Diana Ross, Sheryl Crow, Waldo,Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Familly, Simple Minds, Amália Rodrigues etc.

Prima ediţie a festivalului s-a desfăşurat între 5 şi 10 martie, în incinta Teatrului Dramatic. Orchestra a fost condusă de maestrul Sile Dinicu. Televiziunea Română s-a ocupat de organizare, ea fiind cea care a făcut selecţia concurenţilor şi a vedetelor. În prima zi a fost susţinut un recital de către celebrul cântăreţ Constantin Drăghici. Concursul propriu-zis a avut loc între 6 şi 9 martie. Pe data de 7 martie, TVR a scos revista oficială a primei ediţii a festivalului, în cinci limbi. Aceasta conţinea interviuri cu vedetele participante, precum şi biografia concurenţilor. Aprecierile internaţionale au fost extraordinare, privind atât desfăşurarea, cât şi aranjamentul scenic. La încheierea Festivalului, pe 10 martie, oficialităţile române au oferit o cină la Restaurantul „Aro Palace” (pe atunci „Carpaţi”) concurenţilor, vedetelor, juriului şi jurnaliştilor.

Să aveți o zi frumoasă!