24 Septembrie

Este a 267-a zi a anului.
Au mai rămas 98 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 07 h 05 m și apune la 19 h 10 m.

Citatul zilei

 „A fi adult este ceva foarte greu. E mult mai simplu să sari peste, şi să treci de la o copilărie la alta.” (Scott Fitzgerald)

 

Ziua Internationala a Dislipidemiei Familiale

Ziua Internațională a Dislipidemiei Familiale este marcată în fiecare an pe 24 septembrie, la inițiativa Fundaţiei FH (Familial Hypercholesterolemia).

Astfel, se urmărește atragerea atenţiei, pe plan internațional, asupra maladiei, informând şi educând comunitatea, pentru a creşte gradul deconştientizare a riscurilor dislipidemiei familiale, mai precis, a nivelurilor foarte ridicate de colesterol rău (LDL-colesterol): predispoziţia pentru  boli cardiovasculare, ateroscleroză, boală vasculară periferică, pancreatită acută.

Dislipidemia familială este o afecțiune cauzată de gene defecte, așadar moștenită, care împiedică metabolizarea sau eliminarea excesului de colesterol rău (LDL colesterol). Nivelurile ridicate de LDL colesterol reprezintă factori de risc pentru apariția prematură a bolilor cardiovasculare, precum infarcturi, accidente cerebrale sau îngustarea valvelor cardiace, conform Fundației FH.

Spre deosebire de celelalte tipuri de dislipidemii, care sunt asociate cu alte afecțiuni, în cazul dislipidemiilor familiale, stilul de viață și, implicit dieta, nu constituie factori care influențează apariția afecțiunii.

Ziua Libertăţii de Mişcare

Ministerul Transporturilor şi companiile de transport din cadrul acestuia marchează, în data de 24 septembrie, Ziua Libertăţii de Mişcare.

La data 24 septembrie 2017, Ministerul Transporturilor şi companiile de transport din cadrul acestuia marchează  Ziua Libertății de Mișcare prin lansarea unui concurs de fotografie despre plăcerea călătoriei, despre mobilitate și despre libertatea de a călători, indiferent de mijlocul de transport ales.

“Libertatea de mișcare şi plăcerea călătoriei reprezintă cunoaştere, încredere în forțele proprii, siguranță și stimă de sine. Indiferent de mijlocul de transport ales, libertatea de mişcare este un drept fundamental incontestabil”, a declarat Iosif Szenteş, Directorul General al CFR Călători.

Ziua indienilor americani

Indieni americani în Statele Unite ale Americii sunt populația nativă din America de Nord, pe teritoriul SUA din zilele noastre (incluzând Alaska și Hawaii. Ei sunt compuși din numeroase triburi și grupuri etnice, multe au supraviețuit intacte din punct de vedere politic. Denumirea de americani nativi este un termen controversat.

De la sfârșitul secolului al 15-lea, imigrarea europenilor în Americi și importul de sclavi africani, a dus la secole de conflicte între societatea lumii vechi și cea nouă. Europeni au creat cea mai parte a datelor istorice scrise despre americanii nativi, după imigrația coloniștilor în America. Mulți americani nativi trăiau în societăți de vânători-culegători și își transmiteau istoria lor pe cale orală. În multe grupuri, femeile efectuau cultivarea sofisticată a numeroase soiuri de plante: porumb, fasole și squash. Culturile indigene au fost destul de diferite de cele de agrare, proto-industriale ale majorității imigranților creștini din vestul Eurasiei. Multe culturi native au fost matrilineale, oamenii ocupau terenurile pentru utilizarea de către întreaga comunitatei, pentru vânătoare sau agricultură. Europenii la acea vreme au avut culturi patriarhale și-au dezvoltat concepte de drepturi de proprietate individuale cu privire la terenuri care erau extrem de diferite de concepția amerindienilor.

Diferențele de cultură între amerindieni și europenii imigranți, precum și alianțele schimbătoare între diferite națiuni ale fiecărei culturi de-a lungul secolelor, au provocat tensiuni politice extinse, violență etnică și tulburări sociale.

Americani nativi au suferit mari pierderi de la contactul cu europenii din cauza boli infecțioase din Eurasia pentru care amerindienii nu aveau imunitate. Epidemiile de la contactul cu europenii a cauzat cea mai mare pierdere de vieți omenești pentru populațiile indigene. Estimări populației pre-columbiene pentru teritoriul ce astăzi reprezintă SUA variază semnificativ, variind de 1 milion la 18 milioane de amerindieni După ce coloniile s-au revoltat împotriva Marii Britanii și a fost creată Statele Unite ale Americii, președintele George Washington și Henry Knox a conceput ideea de "civilizare" a americanilor nativi pentru asimilarea lor ca cetățeni americani Asimilație (ori voluntar ca în cazul indienilor Choctaw, sau forțat)a devenit o politică urmărită consistent de administrațiile americane care se succedau.

10 lucruri inedite despre indienii americani

Indienii purtau pene în păr, foloseau multe interjecţii şi luptau împotriva colonizatorilor călărind în cercuri în jurul căruţelor lor – miturile din filmele cu cowboy şi din vechile legende şi-au spus cuvântul în ceea ce priveşte imaginea pe care o avem despre aceste populaţii.

Ştiaţi însă că Pocahontas chiar a existat? A trăit în secolul al XVII-lea, dar povestea ei e mult mai puţin romantică decât o prezintă Disney. În realitate a fost luată prizonieră şi măritată cu John Rolfe, cu care a trăit la Londra. Iată alte câteva informaţii interesante despre nativii americani.

1. Au venit din Asia?

Înainte aşa se credea, dar un studiu genetic recent, din 2014, a infirmat ipoteza: o treime din materialul genetic al populaţiilor care au ocupat Americile acum 14-17.000 de ani este de origine europeană. Nu se ştie dacă grupurile de strămoşi s-au amestecat înainte sau după sosirea aici.

2. De ce “pieile roşii”?

Lingviştii sunt de părere că termenul de piei roşii a fost utilizat chiar ca autoidentificare de înşişi indieni. După aşezarea europenilor, triburile aveau nevoie de o denumire care să le acopere pe toate. Cea mai timpurie folosire a termenului datează din 1769, într-o scrisoare a unei căpetenii către un ofiţer britanic. Pentru albi însă acesta a căpătat conotaţii foarte negative.

3. Cum îşi alegeau numele?

Indienii îşi schimbau des numele, fapt asociat şi cu o schimbare de statut în cadrul tribului sau cu maturizarea. Căpenenia Sioux Sitting Bull a primit numele de la tatăl său drept urmare a curajului afişat în lupta cu un trib rival, la fel şi Crazy Horse. Liderul apaş Geronimo probabil a fost numit astfel pentru că în bătălia cu soldaţii mexicani aceştia îl invocau pe Sfântul Jeronimo.

4. De unde provine mustangul?

Calul indienilor este de fapt descendentul cailor conquistadorilor din secolul al 16-lea. Exista în Americi o rasă preistorică, dar a dispărut prin 8000-10.000 a.Hr. Caii spanioli care au fugit din aşezările din Mexic au fost capturati de indieni sau achiziţionaţi prin negoţ. Au adus schimbări majore în modul lor de viaţă, facilitând vânătoarea şi tranziţia triburilor nomade.

5. Ce era dansul soarelui?

Un ritual care avea rolul de a întări legăturile dintre om, animal, natură. Oamenii se rugau pentru o vânătoare reuşită, o căsnicie de durată, vindecarea celor bolnavi. Indienii sioux numeau ritualul Wiwanke Wachipi, dansul în care priveşti soarele, iar acesta se dansa în cercuri sacre în jurul unui stâlp înalt. Participanţii primeau un băţ ascuţit care se introducea chiar în piept, iar capătul se lega de stâlp prin fâşii lungi de piele. Dansatorii se mişcau lateral şi se aplecau pe spate, astfel încât pielea de pe piept se crăpa provocând apoi dureri mari. Considerându-l barbar, autorităţile americane au interzis dansul între 1905 şi 1978.

6. La ce serveau semnalele cu fum?

Reprezentau o metodă comunş de a trimite mesaje de la distanţe mari. Adesea se foloseau de către iscoade care anuntau prezenţa inamicului sau a vânatului. Trebuia ales un loc înalt, aprins focul şi întreţinut cu materiale umede pentru a întreţine fumul. Apoi prin intermediul unui înveliş umed se capta fumul şi elibera în forma unor sfere.

7. Fumau pipa păcii?

Fumau pipa cu diverse ocazii. Se fuma şi la finele unui război dar şi la începutul unuia. Pentru indieni fumul pipei simboliza legătura dintre pământ, cer şi energiile universale. De aceea se fuma adesea în timpul rugăciunilor şi meditaţiilor. Fiecare trib aveau propriul tutun, la care se mai putea adăuga cactus sfărâmat sau alte substante cu proprietăţi euforice. Şi pipele erau diferite, unele din argilă, altele din alabastru sau chiar gresie.

8. Ce simbolizau penele?

Potrivit indienilor din prerii, toate păsările aveau anumite caracteristici ce puteau fi transmise oamenilor primăvara. Războinicii apreciau cel mai tare penele de vultur care simbolizau puterea şi intra în legătură cel mai uşor cu spiritele. Penele se primeau drept răsplată în urma unor eforturi deosebite, iar cel răsplătit trebuia să îşi facă cunoscute meritele prin ornamente cât mai somptuoase purtate pe cap. Asadar, pene nu erau un simbol de statut social.

9. Se practica scalparea?

Da, indienii aveau acest obicei, care a fost însă preluat şi de europeni, devoltându-se o adevărată tradiţie în acest sens. Autorităţile din Boston au fost nemiloase când în 1755 au declarat proscris un trib întreg şi au oferit recompense şi pentru prizonierii în viaţă şi pentru cei scalpaţi. Plata pentru părul unui copil de exemplu era de 20 de lire.

10. Galopau în cerc în timpul atacului?

Reprezenta într-adevăr o tactică indiană de succes. Au observat şi soldaţii generalului Cluster în 1876 în bătălia de la Little Bighorn, unde indienii au atacat cu mare îndemănare şi disciplină. Tactica o foloseau mai ales indienii de prerie, cheyenne şi sioux, cu scopul de a înghesui inamicul într-o arie restrânsă, iar călăreţii efectuau atacuri fulger cu suliţe, împingând şi retrâgându-se constant pentru a pregăti un nou atac.

„Ziua Wörner – Ziua Parteneriatului pentru Pace”

Este marcată, din 1996 la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România, în ziua de naştere a fostului secretar general al NATO (1934-1994). Manfred Wörner, om politic german, secretar general al Alianţei Nord-Atlantice între anii 1988 şi 1994, a fost un avocat al extinderii NATO spre centrul şi estul continentului european.

Teclele Berbecilor

Tradiţii şi Obiceiuri de "Teclele Berbecilor",

 sărbătoarea pastorală de pe 24 septembrie

Biserica o prăznuiește, la 24 septembrie, pe Sfânta Mare Muceniță întocmai cu Apostolii Tecla. În popor, se respectă cu sfințenie Teclele, știute și drept Strefetiţe, Tresfetiţe ori Berbecari.

În datina străbună, sărbătoarea Teclelor durează 3 zile. Și e închinată unor creaturi de poveste, rele și răzbunătoare. Dacă nu sunt respectate după voia lor, aduc foc, molime și lupi. De aceea, la sate, gospodarii nu muncesc în aceste zile. Opresc morile de apă, nu râșnesc nimic, nu cosesc, nu mătură și nu folosesc niciun obiect ascuțit. Altminteri, cred ei, lupii atacă stânele. Ca să nu păgubești mai târziu, trebuie să nu dai nimic cu împrumut și să nu coși.

Sărbătoarea "Teclele Berbecilor" se ţine, conform calendarului popular, pe 24 septembrie, şi aduce cu sine o serie de tradiţii şi obiceiuri.

Teclele Berbecilor se serbeaza, in calendarul popular, la data de 24 Septembrie, cand taranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, aceasta fiind cunoscuta si serbata prin unele parti sub numele de Tecle sau Teclele. Unii tarani socotesc Teclele ca pe niste Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecarasi.

Teclele se pazesc cu mare strasnicie, mai ales prin partile muntoase, crezandu-se ca ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casa celui care va indrazni sa lucreze, lupii vor veni si vor manca berbecii si oile celui ce va fi crescator de turma, din aceasta pricina numindu-se si Teclele berbecilor.

In Subcarpatii Munteniei si Olteniei Teclele sunt respectate prin interdictii de munca: nu se matura si nu se arunca cenusa din casa pentru a nu gasi lupoaicele carbunii aprinsi sa-i manance si sa se impuieze, nu se lucreaza lana si pieile de animale etc.

Considerata ca facand parte din ciclul sarbatorilor rele de foc si de lupi, Teclele reprezinta un fel de anticipare a Filipilor de Toamna. Reprezentari mitice demoniace, acestea pot fi imbunate doar daca oamenii respecta interdictiile de munca si comportament impuse de sacralitatea pagana a zilei.

Această zi era respectate cu mare strictete in mediul pastoral, pentru ca turma sa fie aparata de lupi in una dintre cele mai importante perioade de peste an.

Teclele țin departe focul și lupii.

La sărbătoarea Teclelor, berbecii și oile sunt păzite cu sfințenie, de unde și numele de Berbecari al sărbătorii, în unele zone.

Dacă în această zi membrii familiei lucrează, şansele ca lupii să le mănânce berbecii sunt foarte mari. De aceea această zi mai poartă şi numele de Sărbătoarea Teclelor berbecilor sau Berbecarii, în unele zone ţinându-se şi câte 3 zile, pentru fiecare Teaclă câte 1 zi. Dacă zodia Berbecului este o zodie solară şi începe în preajma echinocţiului de primăvară, Taclele Berbecilor sunt plasate la 6 luni, la echinocţiul de toamnă, aceasta vorbindu-ne de lumea de demult dominată de magie dar şi de cunoaşterea exactă a fenomenelor astronomice.

Sfânta Tecla e „mama” celor bolnavi

Poate nu atât de cunoscută pe cât ar trebui, Sfânta Muceniță Tecla a fost prima dintre femei care a avut de suferit pentru credința ei curată în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. A fost ucenica Sfântului Apostol Pavel și a devenit un model de puritate sufletească și trupească. Oamenii i se roagă pentru ajutor atunci când se află în impas, când trebuie să reziste în fața tentațiilor și când au nevoie de echilibru în viață. A reușit să reziste ispitelor și a înfruntat toate relele. A jurat să-și dedice viața credinței creștine și să rămână fecioară la trup și la suflet. Hotărârea de a alege fecioria i-a înfuriat familia, în special mama, care o logodise, la 18 ani, cu un tânăr pe care îl credeau de același rang. Dar Tecla a refuzat căsătoria și a fost prigonită. Fiind creștină, a fost dată pradă fiarelor sălbatice, dar animalele s-au aciuat blânde pe lângă ea.

Cei ce au asistat la acele momente, văzând minunea, au trecut la creștinism. Până și conducătorul cetății a recunoscut puterea lui Dumnezeu și a eliberat-o pe Tecla. S-a stins la vârsta de 90 de ani, iar azi capul sfintei se află la Domul din Milano, mormântul și restul moaștelor fiind în Siria, la Maaloula, într-un așezământ de călugări care-i poartă numele. La noi în țară, există o părticică din rămășițele pământești ale sfintei la Mânăstirea „Sfânta Tecla”, din localitatea Predești, la 11 km de Craiova.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 622: Profetul Muhammad incheia pelerinajul de la Mecca la Medina. 

Mahomed si credinciosii sai devotati au migrat in orasul Yathrib ca sa scape de persecutiile familiilor influente din Mecca. In religia islamica aceasta migrare este cunoscuta sub numele de “hegira” (Hijrah). Evenimentul a marcat formarea comunitatii islamice independente. Ca o dovada a insemnatatii evenimentului sta si faptul ca 622 este primul an in calendarul islamic. Orasul Yathrib in care s-a deplasat Mahomed a devenit cunoscut sub numele Medina al-Nabi (Orasul Profetului).

• 787: Începe al  VII lea Sinod Ecumenic (al doilea de la Niceea).

Sinodul s-a tinut intre 24 septembrie si 13 octombrie 787  si a fost  convocat pentru a   dezbate controversa referitoare la icoane si la locul lor in inchinarea ortodoxa.

Hotararea sinodului, orientata dupa precizarile Sfantului Ioan Damaschin, cuprindea urmatoarea decizie dogmatica : Este permis si chiar util si bineplacut lui Dumnezeu a face icoane religioase si a le venera; dar aceasta venerare sa fie numai cinstire, iar nu adorare, caci adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu. Cinstirea nu se adreseaza materiei icoanei si astfel ea nu este idolatrie.

Totodata, au fost emise 22 de canoane privitoare la aspectele de ordin admnistrativ si disciplinar prin care s-a incriminat hirotonirea pe bani (simonia), alegererea episcopilor de catre autoritatea statala si construirea de manastiri mixte.

  Adunarea de la Niceea, desi recunoscuta de Papa, nu a fost acceptat de catre Bisericile din imperiul lui Carol cel Mare (Germania, Franta, Spania). Prin urmare, in 794, la Frankfurt a avut loc un nou sinod care a condamnat venerarea icoanelor.

Curand dupa inchiderea Sinodului VII ecumenic de la Niceea, Carol cel Mare (768-814) – care nu a recunoascut acest sinod – a primit traducerea latina deformata a actelor sinodului si atunci el a predat-o teologilor de la palat, comentand cu ei atitudinea ce urma sa fie luata fata de Sinodul VII ecumenic. Teologii franci au fost insarcinati sa alca­tuiasca o scriere polemica impotriva celor stabilite la Niceea, cunoscuta in istorie sub numele de Libri Carolini.

Abia la sfarsitul secolului al IX-lea  hotararile luate la Sinodul de la Niceea au  fost recunoscute  in Apus.

• 1420:  După o rezistenţă eroică, în lupta de sub zidurile cetatii Haţegului, forţele transilvănene sunt înfrânte de oastea otomană, iar voievodul  Miklós Csáki pierde cea mai mare pare a oamenilor săi.

In zilele urmatoare, invadatorii au distrus targul Orastie si au devastat sud-estul Transilvaniei, dupa care s-au retras.După atac oraşul Orastie a fost  repopulat.

Despre luptele de la Haţeg şi din Secuime mai aflam într-un act emis de Ladislaus de Chak, la 8 iulie 1421, in Cetatea de Baltă:  Blasij, filij Sandrini, filij Lewkews a participat la luptele cu  „Thurcis sub Castro Haczok”, şi a apărat, cu  „preţul sângelui său”, fortificaţia şi turnul de la  Solyomkew (Piatra  Şoimului), situat aproape de râul Olt, care pe vremuri era un turn de veghe a secuilor din Tuşnad (munimentum ac turrim Solyomkew olim Spiculatorum in territorio possessionis Thwsnad Siculorum de Chik prope fluuium Olth vltra syluam dicte possessionis sitam).(Gróf József Kemény: Diplomatarium Transilvanum, Appendix.V)

Ţara Bârsei a avut  aceeaşi soartă.

Analele Brasovului: „Amurathes II imperator Turcanum terram Barizensem ferro et igne vastat, senatum coronensem abducit residuo populo in arce montis conservato”- (Amurathes II, împăratul turcesc, a devastat (a trecut prin fier şi foc) Ţara Bârsei, senatul braşovean  a fost luat (în robie), restul populaţiei a supravieţuit în cetatea de pe munte.

(Johannis Georgii Schwandtner: Scriptores Rerum Hungaricarum Veteres Ac Genuini vol.I.).

• 1493: Columb a început cea de-a doua călătorie în „Lumea Nouă”.

A doua călătorie
 

Columb a plănuit o a doua expediţie cu 17 vase şi aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania în septembrie 1493. Debarcările au fost făcute pe insulele: Dominica, Guadalupe şi Antigua. Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde toţi oamenii au fost ucişi, iar fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, şi aproape de Capul Isabella (Republica Dominicană), a stabilit o colonie care a devenit prima aşezare europeană în Lumea Nouă.

Părăsind colonia pentru o călătorie de explorare în primăvara anului 1494, Columb a cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o că nu este o insulă ci o parte a continentului asiatic. Când Columb s-a întors în colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat că între colonişti se iscaseră serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja în drum spre Spania pentru a-şi expune revendicările. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea băştinaşilor a căror iniţială prietenie a dispărut datorită brutalităţii europenilor.

Columb a reuşit să-i învingă pe băştinaşi în bătălia din martie 1495 şi a deportat un număr mare dintre ei în Spania pentru a fi vânduţi ca sclavi. Regina Isabella s-a opus şi supravieţuitorii au fost returnaţi. O comisie regală de investigaţii a ajuns la Isabella în octombrie 1495. Pentru că acest grup critica insistent politica sa, Columb a stabilit o nouă capitală în Santo Domingo şi a plecat spre Spania lăsându-l pe Bartolomeu la comandă. A raportat direct regelui Ferdinand şi reginei Isabella care au înlăturat orice critică la adresa lui Columb. Suveranii au promis că vor trimite o nouă flotă, dar pentru că le-a scăzut entuziasmul din cauza neproductivităţii coloniilor, a durat aproape doi ani până când opt vase au fost trimise.

• 1501: S-a născut Girolamo Cardano, medic, matematician, astrolog si filozof italian, autorul a peste  200 de lucrări de medicina, matematica, fizica, filozofie, religie și muzică.

Girolamo Cardano (n. 24 septembrie 1501, Pavia - d. 21 septembrie 1576, Roma) a fost un matematician, filozof și medic italian din perioada Renașterii.

Cunoscut și sub numele latin Hieronymus Cardanus, a fost un savant renumit, un adevărat spirit universal.

A fost contemporan cu Tartaglia, un alt mare matematician al epocii.

Este fiul unui matematician milanez, prieten cu Leonardo da Vinci. Destul de tânăr dobândește cunoștințe de astrologie și magie, devenind celebru și totodată îl preocupă științele naturii și matematica.

Studiază atât în Pavia, cât și la Padova matematica și medicina, licențiindu-se în amândouă.

În 1523 devine profesor de matematică la Pavia. După ce obține doctoratul, în 1534 este numit profesor la Academia Palatină din Milano.

În 1562 intră că profesor de matematică la Bologna, unde îl are ca student pe Lodovico Ferrari.

În 1570 este arestat pentru fapte nejustificate. Un an mai târziu, se retrage la Roma, unde își petrece ultimii ani din viață.

Lucrările lui Leonardo da Vinci cum ar fi introducerea metodei matematice în cercetare şi rezolvarea problemelor de mecanică, au exercitat o influenţă directă asupra lucrărilor lui Cardano.

A fost un adevărat spirit universal, contemporan cu Tartaglia, un alt mare matematician al epocii sale.

Contribuții științifice

Matematică

Cardano a adus contribuții deosebite la dezvoltarea algebrei, elaborând procedeul de rezolvare a ecuațiilor algebrice de ordinul al treilea, ceea ce ulterior va fi denumit "metoda lui Cardano".

Totuși, formulele de rezolvare a acestor ecuații fuseseră descoperite de Scipione del Ferro în 1515, apoi de Tartaglia în 1535, dar Cardano le-a dat forma finală.

În 1539, Cardano a pregătit un tratat: Practica aritmeticae și avea intenția să scrie altul: Artis magnae sive de regulis algebricis, dedicat algebrei, cunoscut astăzi sub numele Ars magne, apărut în 1545, în care a enumerat toate formele posibile ale acestor ecuații.

Cardano este primul savant din Europa care a utilizat rădăcinile negative și a descoperit legătura din rădăcinile și coeficienții unei ecuații, care astăzi poartă numele lui Viète (Formulele lui Viète). De asemenea, tot lui Cardano i se atribuie prima reprezentare a numerelor complexe.

A construit un elipsograf, instrument pentru trasarea elipselor.

Mecanică

Cardano a aprofundat și probleme de mecanică, cum ar fi: teoria pârghiilor, mișcarea proiectilelor, legea inerției, unele probleme de statică.

De numele lui Cardano sunt legate suspensia și cuplajul cardanic⁠(en).

Importanța operei sale

Multe din lucrările lui Leonardo da Vinci au exercitat o influență directă asupra lucrărilor lui Cardano, cum ar fi introducerea metodei matematice în cercetare și rezolvarea problemelor de mecanică.

Cardano a fost o personalitate importantă a secolului său, un spirit filozofic, cu înclinații către științe, prieten al adevărului, talent inventiv.

Devizele sale erau:

    Tempus meu possesio ("Timpul este bogăția mea")

    Tempus ager meus ("Timpul este câmpul meu").

Lucrările complete ale lui Cardano au fost publicate la Lyon în 1663, în zece volume.

 A decedat la 21 septembrie 1576.

• 1724 : Este sfinţita Biserica Mânăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc, cea mai mare manastire din Balcani.

Biserica mănăstirii cu hramul “Sfânta Troiţă” – clădire grandioasă, însumând o seamă de elemente arhitectonice brâncoveneşti si influenţe ale barocului muntean, considerată de unii istorici ca o încununare a  stilului brancovenesc din Ţara Românească.

 Piatra de temelia a acestei mânăstiri a fost pusa în anul 1716, de către domnitorul Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot din Tara Românească, lucrările de construcție fiind terminate în anul 1724, când la 24 septembrie, după acum am mai spus, a avut loc sfințirea acestui lăcaș. Îndeplinind atât funcţie monastică, cât şi de curte domnească, mănăstirea era impresionantă prin dimensiuni şi prin valoarea culturală şi artistică, fiind una dintre cele mai importante monumente arhitecturale realizate în stil brâncovenesc de la noi din țară. Biserica mânăstirii purtând hramul ,,Sfânta Treime’’ era la acea vreme una dintre cele mai mari biserici din ţară, fiind decorată cu splendide picturi murale la interior, iar la exterior cu o impresionanta și deosebit de frumoasă dantelărie din piatră. În ansamblu său, mănăstirea Văcăreşti cuprindea biserica, palatul domnesc, o tipografie, mai multe clădiri unde funcționa o şcoală grecească şi de asemenea, câteva clădiri unde era adăpostită una dintre cele mai bogate biblioteci de la acea vreme, conţinând mii de cărţi şi manuscrise valoroase.

Voievodul a înfiinţat aici o şcoală în limba elenă, o tiparniţă de sub teascurile căreia au văzut lumina zilei câteva cărţi importante în 1741 şi, ceea ce este mai important, a instalat la Văcăreşti o bibliotecă de proporţii, cunoscută ca fiind una dintre cele mai mari şi mai complete din Europa acelei epoci (un catalog al bibliotecii din 1723 care se păstrează confirmă numărul de 237 de autori).

În 1730 Nicolae Mavrocordat moare de ciuma şi este îngropat la Văcăreşti, în incinta bisericii.

Din păcate, după moartea domnitorului, biblioteca s-a împrăştiat.

În 1848, armata rusă de ocupaţie i-a inchis  la Văcăreşti pe deţinuţii revoluţionari munteni care participaseră la Revoluţia Română , iar în 1864, an al unor răscoale ţărăneşti,  guvernul conservator ii încarcerează aici pe ţăranii arestaţi, întregul ansamblu monastic fiind transformat în penitenciar.

Intervenţiile făcute pentru dotarea monumentului în scopul noii destinaţii, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat arhitectura originală a majorităţii clădirilor.

Aici au fost închise personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuşi mărturisea, numele organizaţiei pe care a întemeiat-o – Legiunea Arhanghelului Mihail – i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe uşa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcăreşti).

Demolarea bisericii (11-15 decembrie 1986)

Ca urmare a activitatii de „sistematizare teritoriala urbana si rurala”, initiate de dictatorul Nicolae Ceausesc, intregul ansamblu al acestei manastiri a fost daramat, in ciuda protestelor şi intervenţiilor Bisericii Ortodoxe Române,a oamenilor de cultură din ţară şi de peste hotare, organizaţiilor şi a  instituţiilor internaţionale.

Intre 11-15 decembrie 1986 a fost demolată biserica , iar în 1987 întreaga Mănăstire Văcăreşti a fost rasă de pe faţa pământului, pentru a elibera terenul în vederea construirii unui complex de clădiri pentru justiţie, în care trebuiau să se instaleze Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Tribunalul Suprem şi alte instanţe judecătoreşti. După ce în 1988 a început turnarea fundaţiilor, în 1990 lucrările au fost abandonate.

Nici măcar dealul nu a fost cruţat, el fiind aproape total distrus.

• 1870: S-a născut Georges Claude, fizician şi chimist francez, inventatorul tubului cu neon; a fondat propria sa firmă cu numele „Claude Néon”.

Georges Claude este remarcat pentru activitatea sa în lichefierea gazelor . În 1897 Claude găsit o modalitate sigură de a stoca gaz acetilenă prin dizolvarea într-un lichid numit acetonă . In 1902 a inventat un procedeu de lichefiere a aerului. În 1910 el a inventat de iluminat tub neon , și în 1917 a introdus o nouă metodă de sinteză a amoniacului .

Această nouă tehnologie a prezentat-o la Paris, la 11.12.1910, dar a vândut patentul firmei „Packard” (SUA), pentru 24.000 $.

Când a apărut prima dată, neonul era considerat o mică minune. Gazul luminiscent a dat ocazia multor afaceri să fie vizibile, a “aprins” cartiere și firme, devenind până la urmă un trademark al marilor orașe “care nu dorm niciodată”.

Pe la sfârșitul anilor 1890, neonul a fost extras din aer împreună cu heliul, xenonul și kriptonul, dobândindu-și denumirea de la simplul fapt că este ceva nou, enigmatic și greu de clasificat. La 20 de ani după descoperirea sa, la sfârșitul anului 1910, inventatorul francez Georges Claude a găsit o metodă prin care să introducă gazul neon în tuburi pentru uz comercial.

În 1923, în Los Angeles, primul semn cu neon lumina afacerea unui vânzător de automobile. Acum, la 101 de ani de la închiderea neonului în tuburi de sticlă, s-a înființat și primul muzeu dedicat acestei arte – în Los Angeles. Deși de multe ori înființarea unui muzeu ar fi sinonimă cu dispariția obiectelor expuse din uzul zilnic, nu se poate spune momentan că neonul va dispărea de pe piața semnalisticii publicitare.

Principalul avantaj al semnelor cu neon este că sunt unicate și accesibile la preț. Pentru cei care își doresc un aspect vintage, neonul este alegerea ideală. Cu cele peste 150 de culori și forme infinite, semnele cu neon sunt diferite și speciale, iar LED-ul nu a atins deocamdată posibilitatea de a reda o variațiune atât de mare de culori. Însă flexibilitatea tuburilor cu descărcare în gaze, denumire preferată de specialiștii din domeniu, nu este foarte mare. Odată ce a luat o formă, un tub cu neon nu poate fi adaptat sau modificat, motiv pentru care, de multe ori, este folosit pentru a reda mesaje generice.

• 1896: Francis Scott Fitzgerald, scriitor american, autor al celebrului roman „Marele Gatsby”, s-a născut în St. Paul, Minnesota. 

Este unul dintre reprezentanţii de marcă ai „generaţiei pierdute”, acel grup de scriitori americani care a trăit la Paris în anii ’20, printre care Ernest Hemingway şi Gertrude Stein. Primul roman al lui Fitzgerald, „Dincoace de Paradis”, a apărut în 1920 şi are caracter autobiografic. Cartea l-a făcut faimos şi celebru. După câţiva ani petrecuţi în lux la New York, autorul s-a mutat la Paris (1924). Insuccesul şi problemele de sănătate ale soţiei sale l-au afectat enorm pe Fitzgerald, care a căzut în patima alcoolului. S-a reîntors în SUA şi a început să scrie scenarii de film la Hollywood.

Citate

*Proba de foc a unei inteligenţe de prima mână este abilitatea de a avea în minte două idei diametral opuse în acelaşi timp, păstrându-şi totuşi abilitatea de a funcţiona.

*Optimismul este mulţumirea oamenilor mici în poziţii înalte.

*Fie gândeşti, fie alţii trebuie să gândească pentru tine, luându-ţi puterea, pervertindu-ţi şi disciplinându-ţi gusturile naturale, civilizându-te şi sterilizându-te.

*Geniul este abilitatea de a pune în practică ceea ce ai în minte.

*Nimic nu iese mai mult în evidenţă decât norocul altora.

• 1906: Parcul Național Devils Tower National Monument devine primul monument național din Statele Unite ale Americii.

Începând cu 1977, numărul vizitatorilor la Turnul Diavolului, unul dintre cele mai vechi parcuri naţionale din SUA, a crescut cu 75 la sută datorită faptului că acest loc a fost folosit în filmul lui Spielberg.

Turnul Diavolului a fost declarat parc naţional în 1906, de către preşedintele Roosvelt. Turnul este de origine vulcanică şi s-a format în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani.

Turnul Diavolului (în engleză Devils Tower) este un lacolit de 386 m înălțime (cu altitudinea maximă de 1.559 m), aflat în comitatul Crook, statul Wyoming, SUA.

 Candva era un vulcan activ,avand in miezul sau un horn prin care iesea lava din bazalt.Cu mii de ani in urma ,cand eruptiile au incetat ,lava s-a intarit in horn.Ulterior,vantul si apa din ploi au erodat putin cate putin vulcanul din care a ramas doar lava solida din horn,formand un turn cu peretii striati. A fost declarat monument naționa în 1906, de către președintele Theodore Roosevelt, muntele fiind primul loc de pe teritoriul țării care a primit această titulatură.

• 1957: La Barcelona, a fost inaugurat cel mai mare stadion din Europa, Camp Nou.

Camp Nou este un stadion de fotbal situat în Barcelona, Spania. Denumirea provine din limba catalană, însemnând „teren (câmp) nou”. Cu o capacitate de 98 787 de locuri este cel mai mare stadion de fotbal din Europa. Stadionul este terenul propriu al echipei FC Barcelona. Este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai mari, și cu una dintre cele mai electrizante atmosfere din lume. Numele său oficial —Estadi del Futbol Club Barcelona— se traduce Stadionul FC Barcelona, deși este cunoscut mai ales sub numele Camp Nou de către fanii din întreaga lume.

Camp Nou este stadionul cu cea mai mare capacitate din Europa (98 847 locuri) si al 11-lea in topul celor mai mari stadioane ale lumii. Situat in Barcelona, Spania, stadionul a fost construit in timpul mandatului presedintelui FC Barcelona, Francesc Miro-Sans, care a sustinut acest proiect fiind impulsionat de capacitatea redusa a vechiului stadion Campo de Les Corts, dar si de vechea rivalitate dintre FC Barcelona si Real Madrid, care tocmai isi ridicase un nou stadion, actualul Santiago Bernabeu.  Inaugurat in anul 1957, stadionul a purtat la inceput numele de Stadionul FC Barcelona, adoptand denumirea actuala abia in anul 2001.

Prima partida care s-a jucat a fost un amical intre FC Barcelona si Legia Warszawa, din Polonia, care s-a terminat cu scorul de 4 la 2 pentru gazde. Primul gol al partidei si primul gol din istoria Camp Nou a fost inscris de jucatorul Eulogio Martinez. Prima partida oficiala a avut loc in data de 6 octombrie 1957 si s-a jucat intre FC Barcelona si Real Jaen, in cadrul Ligii Spaniole de Fotbal. Rezultatul a fost de 6 la 1 pentru gazde. Pe langa partidele de fotbal, Camp Nou a gazduit si concerte muzicale de amploare, printre care: Pink Floyd, Michael Jackson, U2, Bruce Springsteen, Frank Sinatra, Julio Iglesias, Sting, Bruce Springsteen sau Peter Gabriel.

• 1998: O echipa internationala de chirurgi din Lyon reusea primul transplant de mana din istoria medicinei.

Prima reusita a unui transplant de mana a fost inregistrata la Lyon in anul 1998 si s-a datorat unei echipe internationale condusa de J.M. Dubernard. Interventia chirurgicala extrem de spectaculoasa realiza grefa unei maini, pacientul Clint Hallam, un australian care si-o pierduse pe a sa dupa ce suferise un accident cu un fierastrau circular, in urma cu 16 ani, primind alta, prelevata de la o persoana decedata. Succesul operatiei parea incontestabil, ramanand sa se observe evolutia ulterioara a subiectului, supus unui tratament de durata, anti-respingere. Totusi, dupa mai putin de doi ani si jumatate, Hallam a refuzat sa continue tratamentul, cerand ca mana care nu-i apartinea sa-i fie amputata. Clint Hallam a intrerupt terapia imunosupresiva si fizioterapeutica recomandata, astfel aparand sindromul de rejet si mana grefata a trebuit sa-i fie amputata in 2001 de alta echipa operatorie (la Londra). Acelasi medic, Dubernard, a condus in 2005 interventia de transplant de fata – prima reusita din istorie.

Să aveți o zi frumoasă!