18 ianuarie - Ziua Internaţională a Omului de Zăpadă

Nu ştim exact de cât respect se bucură omul de zăpadă, dar ştim că este strâns legat de sărăbătorile de iarnă şi de Crăciun. Nu se plânge niciodată şi, spre deosebire de Moş Crăciun a cărui perioadă de glorie se sfârşeşte imediat după 25 decembrie, omul de zăpadă rămâne proaspăt toată iarna şi nici nu este asociat vreunei religii sau sărbători. Mai mult decât atât, omul de zăpadă are un caracter plăcut, poate datorită faptului că pare un tip jovial şi pic supraponderal, ceea ce ni-l apropie.

Personaj de literatură sau obiect de joacă, omul de zăpadă poate fi aducător de magie, purtător de metafore sau instrument în dezvoltarea creativităţii. Cine n-a făcut în viaţa lui un om de zăpadă? Cu fular sau fără, triunghiular sau din trei sfere una peste alta, construirea omului de zăpadă a făcut parte din bucuriile iernii încă din Evul Mediu.

Ziua Internaţională a Omului de Zăpadă a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2011.

Data nu este aleasă întâmplător, întrucât cifra „1” arată ca un baston sau o mătură, iar cifra „8” reprezintă chiar forma omului de zapadă.

Nu se cunoaste o dată exactă când s-a pus bulgăre peste bulgăre, dar se spune că încă din Evul mediu se obişnuia să se modeleze oameni de zăpadă, prima dovadă docu­mentară fiind un manuscris din anul 1380.

Alte indicii ale apariţiei  oamenilor de zăpadă apar în operele marilor scriitori ai vremurilor trecute. Îi găsim într-o biografie a lui Michelangelo din secolul XV, la William Shakespeare, iar la 1770 într-o culegere de poezii pentru copii.

Metafora omului de zăpadă a inspirat mereu scriitorii, de la autorii de poveşti pentru copii, precum Hans Christian Andersen până la greii literaturii, precum Shakespeare, sau clasicii moderni: Harper Lee (To kill a Mockingbird), sau Sylvia Plath (Snowman on the Moor) şi mulţi alţii.

De-a lungul istoriei găsim diverse urme lăsate de acest personaj. De exemplu, o biografie a lui Michelangelo menţionează figura de omăt modelată în iarna 1492-1493, la Palatul Medici. William Shakespeare aduce şi el vorba despre un om de zăpadă în drama „Richard II” (”O, that I were a mockery king of snow”).

Înafară de frumoasele poveşti ţesute de mii de artişti şi scriitori, suntem tentaţi să credem că nu e mare lucru de aflat despre oameni de zăpadă. Dar nu e deloc aşa. 

Iată doar câteva dintre lucrurile uimitoare legate de omul de zăpadă.

1. În evul mediu, se obişnuia ca, odată cu zăpada, să se ridice şi oameni de zăpadă. Prima dovadă documentară a acestui lucru este un manuscris din anul 1380, intitulat Books of Hours, găsit în Biblioteca Koninklijke din Haga.

2. Imaginea de mai jos arată prima fotografie cunoscută făcută unui om de zăpadă şi a fost înregistrată la Biblioteca Naţională a Ţării Galilor. Fotografia a fost făcută în 1853.

3. La mijlocul secolului al XIX-lea, personajul intră în atenţia pedagogilor care încep să le recomande copiilor jocul cu omul de zăpadă, pentru a-şi spori creativitatea. Drumul până la a intra în cărţile pentru cei mici, în poveştile care le sunt dedicate, nu mai e lung.

4. Cel mai mare om de zăpadă din lume a fost construit Bethnel, Maine, SUA, în 2008. Este de genul feminin şi se numeşte Olympia Snow-Woman. Măsoară 37,21 metri înălţime şi o greutate de peste 4.000 de tone, iar "construirea" ei a durat circa o lună de zile. La construirea lui s-au folosit mai mult de 5.600 de metri cubi de zăpadă. Morcovul-nas a fost, de fapt, o structură de doi metri din sârmă şi pânză. Gura a fost conturată din şase anvelope de automobil, iar în loc de nasturi s-au folosit trei anvelope de tractor. Pentru braţe au fost aduse două trunchiuri de copac de câte 3 metri.

Femeia de zăpadă are ochi cu genele lungi, din beţe de schi, iar buzele din roţi pictate în roşu. Numele vine de la cel al senatorului de Maine, Olimpia Snowe.

5. Localnicilor din Zurich, Elveţia, le place să aibă un om de zăpadă pe care să-l explodeze! În fiecare an, din 1818, oraşul sărbătoreşte venirea primăverii prin dinamitarea marelui om de zăpadă din centrul oraşului. Sărbătoarea, numită Sechseläuten, începe în a treia zi de luni din aprilie, când Böögg (aşa se numeşte omul de zăpadă), confecţionat din bumbac, este umplut cu dinamită, purtat prin oraş, de către fierari, brutari şi alţi meşteşugari, care aruncă cu tot felul de cârnaţi şi produse de brutărie, mulţimii adunate la paradă. Iarna se încheie în mod oficial atunci când Böögg este explodat, iar durata combustiei lui arată cât de lungă va fi vara.

6. Japonia deţine Recordul Guiness World pentru cei mai mulţi oameni de zăpadă construiţi într-o oră. Nu mai puţini de 2.036 de oameni de zăpadă au fost făcuţi doar în 60 de minute de un grup de 1 406 participanţi la un serial de televiziune din Akabira, Hokkaido, Japonia, pe 28 februarie 2015.

7.  La data de 20 martie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Topirii Omului de Zăpadă,  pentru a marca schimbarea anotimpului şi anume, trecerea de la iarnă la primăvară

Ziua Internationala a Omului de Zapada a fost aleasa pentru a fi sarbatorita in luna ianuarie deoarece in majoritatea tarilor, sansele sa ninga sunt cele mai mari in aceasta luna.