4 ianuarie - Ziua mondială Braille

Ziua mondială Braille este marcată, în fiecare an, la 4 ianuarie, dată la care s-a născut, în anul 1809, francezul Louis Braille, inventator al alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.

Louis Braille s-a născut la Coupvray, localitate situată la 40 de kilometri de Paris. Şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident.

Între 1816 şi 1818 urmează cursurile şcolii comunale din Coupvray, iar în 15 februarie 1819 intră la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători (Institution Royale des Jeunes Aveugles – INJA) din Paris.

Din 1822 Louis Braille experimentează procedeul „scrierii nocturne” elaborat de Charles Barbier şi începe cercetările sale pentru elaborarea unui nou sistem de scriere pentru nevăzători, terminând Alfabetul Braille în 1824. Studiază algebra, gramatica şi geografia, iar în 1827 transcrie în alfabetul Braille elementele de gramatică. În 1828 aplică sistemul Braille la notaţia muzicală. În anul 1833 Louis Braille este numit profesor la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători din Paris.

Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească, folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă. Gândul de a găsi un sistem de scriere ce poate fi descifrat cu ajutorul degetelor îl obseda.

Louis Braille a aflat, însă, despre căpitanul de artilerie Charles Barbier, care folosea, pentru trimiterea de mesaje secrete, un sistem de comunicare prin puncte embosate, pe care-l numea ''scriere pe timp de noapte''. Sistemul consta în puncte imprimate pe carton. Cum în armată, acest sistem de comunicare nu a avut un succes prea mare, Barbier l-a făcut cunoscut la Şcoala pentru nevăzători. Louis a fost foarte impresionat şi şi-a petrecut următorii trei ani încercând să dezvolte proiectul lui Barbier.

Aşa a apărut alfabetul cu puncte în relief, folosit şi în prezent de nevăzători. Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale).

Sistemul se bazează pe o matrice de șase puncte aranjate pe două coloane de câte trei puncte, beneficiind de următoarea notație astfel:

• Punctul 1 în stânga sus, rândul 1 coloana1;
• Punctul 2 în stânga mijloc, rândul doi coloana 1;
• Punctul 3 în stânga jos, rândul 3 coloana 1;
• Punctul 4 în dreapta sus, rândul 1 coloana 2;
• Punctul 5 în dreapta mijloc, rândul 2 coloana 2;
• Punctul 6 în dreapta jos, rândul 3 coloana 2. 
  
  
  
  
  

Pentru a atinge un număr cât mai mare de caractere și simboluri reprezentate, sistemul apelează la numeroase aranjamente ale celor 63 de combinații de puncte ale grupului fundamental. Cele 63 de combinații posibile din acest tipar alcătuiesc litere, numere, semne de punctuație, cuvinte obișnuite precum și, un, o. Se pot reprezenta un număr mult mai mare de semne din diverse sisteme cum ar fi cel matematic, logic, muzical, etc. Sistemul Braille se folosește de asemenea de context pentru a conferi aceluiași aranjament de semne sau combinație de puncte semnificații multiple.

Codul Braille pentru limba engleză a fost adoptat abia în anul 1932.

Braille poate fi scris de mână - de la dreapta la stânga - cu ajutorul unui punctator pe hârtie. Când foaia este întoarsă pe dos, punctele ies în relief, iar textul poate fi citit de la stânga la dreapta; se poate realiza și cu ajutorul instrumentelor clasice, tăbliță și punctator, cu mașini de scris (analoage celor de dactilografiat) sau cu ajutorul tehnologiei de acces (imprimante Braille analoage celor standard).

În 1834 se trece de la scrierea Braille pe o parte a paginii, la imprimarea faţă/verso. Iar în luna mai a aceluiaşi an, Louis Braille îşi prezintă sistemul de scriere la expoziţia de industrie. Din 1836 Louis Braille se implică în rezolvarea unor probleme privind relaţiile dintre comunitatea persoanelor nevăzătoare şi văzători. 

 

În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris. În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.

Pentru meritele sale, Louis Braille a primit din partea guvernului francez Ordinul Legiunii de Onoare, iar la Coupvray a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei sale.

În ultimii ani, alfabetul Braille a început să folosit în cadrul celor mai recente tehnologii, precum elemente de software și hardware. Astfel, programul Duxbury DBT este conceput pentru a traduce un text imprimat în limbaj Braille și invers, având disponibile peste 100 de limbi. Pe de altă parte, monitorul standard poate fi înlocuit, de către un nevăzător, de un așa-numit ”terminal braille”, care poate transforma textul din forma electronic în limbaj Braille.

Conform site-ului Asociației Nevăzătorilor din România, http://anvr.ro/, prima revistă pentru nevăzători apărută în România s-a numit Vatra Luminoasă. A fost tipărită, în scriere obișnuită, între 1908 și 1909, sub conducerea jurnalistului Virgil Dărescu. Însă prima publicație în limbaj Braille din țara noastră, intitulată simplu Revista braille, datează din 1926. Tipărită la Paris, a fost expediată în România până în anul 1933, când și-a încetat existența.

La 4 aprilie 1954, a ieșit de sub tipar o nouă publicație destinată preponderent persoanelor cu vedere deficitară. S-a numit Viața Nouă, inspirată fiind de revista sovietică Novaia Jinsi. În 1990, numele i-a fost schimbat în Litera noastră.

Cei peste 40.000 de nevăzători cu handicap grav din România beneficiază de cărți în alfabet punctiform apărute la Tipografia Braille, singura de acest fel din țară. În ultimii ani, pe lângă imprimarea manuală, pe ambele fețe ale hârtiei, tipografia poate produce cărți și prin tipărire computerizată.