Super Luna albastră sângerie din 31 ianuarie 2018

Un eveniment astronomic rar se va produce pe 31 ianuarie, cand o eclipsa lunara totala va coincide cu Luna "albastra".

In acea noapte, satelitul natural al Pamantului se va afla pe orbita sa la cea mai mica distanta fata de Terra si va determina aparitia unui fenomen denumit de astronomi "Super Luna albastra sangerie", informeaza AFP.

In cazul in care conditiile meteo vor fi favorabile, Luna va oferi pamantenilor un spectacol fascinant, miercuri.

"Vom putea sa vedem, in timpul eclipsei, reflexiile pe suprafata lunara ale tuturor rasariturilor si apusurilor de Soare de pe Terra", a explicat Sarah Noble, cercetatoare la NASA.

Acest fenomen rezulta dintr-o "aliniere rara a acestor trei cicluri astronomice", a subliniat Jason Aufdenberg, profesor de astronomie la Universitatea de aeronautica Embry-Riddle din Florida.

Expresia "Luna albastra" desemneaza cea de-a doua Luna plina de pe parcursul unei luni calendaristice, un fenomen ce are loc, in medie, la fiecare doi ani si jumatate.

Eclipsa lunara se va produce la doar 27 de ore dupa ce Luna isi va fi atins punctul ei orbital cel mai apropiat in raport cu Terra, denumit perigeu, producand o "Super Luna", au explicat astronomii americani.

Luna se afla la o distanta medie de 384.400 de kilometri fata de Terra si va fi pe 31 ianuarie la 359.000 de kilometri departare de planeta noastra, foarte aproape de perigeu (356.410 kilometri). La apogeu, orbita lunara atinge 406.000 de kilometri.

"Avem multe Super Luni si eclipse lunare, insa aceste doua fenomene nu coincid prea des cu o Luna albastra", a precizat Jason Aufdenberg.

Un eveniment similar s-a petrecut pentru ultima data pe 30 decembrie 1982 si a fost vizibil din Europa, Africa si vestul Asiei.

Luna sangerie

In America de Nord, acest fenomen a fost vizibil ultima data in urma cu 152 de ani, pe 31 martie 1866. Inainte de acea data, fenomenul se mai produsese pe 31 mai 1341, potrivit inregistrarilor istorice.

O astfel de eclipsa - cand Luna trece in conul de umbra produs de Terra - este de asemenea denumita "Luna sangerie", deoarece astrul nu devine complet negru, pentru ca o parte din lumina Soarelui, reflectata de atmosfera terestra, atinge indirect suprafata lunara.

Unele dintre razele solare sunt de asemenea reflectate, fapt ce produce o reflexie rosiatica pe Luna. Acest fenomen se produce atunci cand Luna se afla la perigeul ei orbital.

Cand se afla la extremele sale orbitale, Luna plina poate sa apara cu 14% mai mare si cu 30% mai stralucitoare la perigeu in comparatie cu situatiile in care se afla la apogeu.

"Super Luna albastra sangerie" va putea fi observata pe 31 ianuarie doar in Asia, Oceanul Pacific, Rusia, vestul Americii de Nord si partial in estul american.

Pe coasta de est a Statelor Unite, Luna va incepe sa intre in umbra Pamantului miercuri, la ora 05:51 (10:51 GMT), a precizat NASA.

Luna pare uneori cu adevarat albastra

Partea cea mai intunecata a eclipsei, cu tente rosiatice, va fi vizibila in estul american incepand de la ora 06:48 (11:48 GMT), cu mai putin de o jumatate de ora inainte de rasaritul Soarelui.

Insa observatorii din vestul Statelor Unite si Canadei, unde la acea ora va fi inca noapte, vor fi cel mai bine plasati pentru a observa eclipsa pe intreaga durata a acesteia - o ora si 16 minute.

In California, de exemplu, fenomenul va incepe la ora 03:48 si eclipsa totala va fi inregistrata la 04:51. Cea mai buna perioada de observare va fi cuprinsa intre 05:00 si 06:00, faza de eclipsa completa urmand sa se termine la 06:05, potrivit NASA, care va difuza un streaming video dedicat acestui fenomen pe site-ul sau oficial (http://www.nasa.gov).

Urmatoarea "Super Luna albastra sangerie" se va produce pe 31 ianuarie 2037.

Insa astronomii asteapta cu nerabdare eclipsa lunara totala de pe 21 ianuarie 2019, care se va produce spre miezul noptii pe coasta estica americana si va fi vizibila de pe tot teritoriul Statelor Unite.

Pe parcursul unui an, pot sa se produca cel mult patru eclipse solare si trei eclipse lunare.

Folosirea expresiei "Luna albastra" ca referinta pentru acest eveniment astronomic "a rezultat dintr-o eroare aparuta in paginile publicatiei Sky and Telescope din 1946", a explicat Kelly Beatty, un editor al acestei reviste specializate americane.

"Expresia a facut apoi ocolul lumii", cauzand o veritabila fascinatie in randul publicului, iar numele ei a fost dat unui cocktail si unui sortiment de bere foarte bine vandut in Statele Unite.

Inainte de acel an, expresia din limba engleza "once in a blue Moon" descria un eveniment extrem de rar, a precizat acelasi expert american.

Dar, a adaugat el, in cazuri rare, Luna devine cu adevarat albastra atunci cand eruptii vulcanice, incendii de padure si furtuni de praf proiecteaza particule fine in atmosfera terestra.

Prima eclipsă a anului 2018, o eclipsă totală de Lună, se produce la 31 ianuarie şi este vizibilă din nord-estul Europei, din Asia, din Australia, din nord-estul Africii, din nordul Americii, din nord-vestul Americii de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica.

Ea începe la 12 h 51 m, când Luna nu a răsărit încă pe teritoriul ţării noastre, având faza maximă la 15 h 30 m. În România devine vizibilă doar când Luna începe să iasă din umbra Pământului după 17 h 11 m. Eclipsa se încheie la 18 h 09 m.

Tot pe 31 ianuarie, se va produce la 15 h 25 m faza de Lună Plină, denumită "Lună albastră", folosită pentru a face referire la Luna Plină care se produce de două ori în cadrul aceleiaşi luni calendaristice. Potrivit acestui calcul, în 2018 "Luna albastră" se produce de două ori, pe 31 ianuarie şi, respectiv 31 martie.

Pe parcursul anului 2018 din Romania se vor putea observa două eclipse, ambele fiind de Lună. A doua eclipsă de Lună din 2018 va fi totală şi se va produce la 27/28 iulie 2018, fiind va fi vizibilă în întregime de pe teritoriul ţării noastre, din Europa, din Africa, din Asia, din Australia, din sudul Americii de Nord, din America de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna la faza de Lună Plină (LP), deci când Soarele este în opoziţie cu Luna. Lunaţiile - Luna Nouă sau Luna Plină - se produc la fiecare 2 săptămâni, eclipse în schimb sunt de regulă patru pe an, două de soare (anul acesta se produc trei, eveniment astronomic mai puţin obişnuit) şi două de lună.

Pământul are întotdeauna o umbră în spaţiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată şi o parte externă mai puţin întunecată, numită ''penumbră''. În timpul unei eclipse de Lună, Luna intră în umbra Pământului încetul cu încetul. La un moment dat, Luna poate dispărea aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă. Acesta este o ''eclipsă totală de Lună''. Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar ''muşcat'' foarte tare. Aceasta se numeste ''eclipsă parţială de Lună''. Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, se zice că avem o ''eclipsă de Lună prin penumbră''.

Eclipsele de Lună, mai puţin spectaculoase, se produc atunci când Luna intră în ''umbra'' Pământului. Spre deosebire de cele de soare, pot fi văzute din orice punct de pe glob, cu condiţia ca în locul respectiv să fie noapte şi cer senin. Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ''citi'' particularităţile atmosferei Pământului. Eclipsele de Lună sunt folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. În credinţa populară românească, oamenii spuneau că cei doi aştri erau mâncaţi de vârcolaci. 

Avand loc in zodia Leu, Luna Plina din 31 ianuarie ne va face nu doar mai sensibili, ci si mai creativi in rezolvarea problemelor cu care ne confruntam.

Luna Plina in Leu si eclipsa ne vor ajuta sa descoperim sau sa redescoperim ceea ce ne place cu adevarat si ceea ce ne dorim sa facem cu adevarat si ne vor incuraja sa revenim la un vechi hobby.

Ne pot incuraja sa ne orientam spre alte domenii de activitate sau pur si simplu sa facem mai mult loc, in agenda zilnica, pentru relaxare, pentru timp petrecut impreuna cu cei dragi, pentru vizionarea unui film bun sau macar pentru o plimbare.

Eclipsa de Luna poate aduce si schimbari in plan sentimental pentru ca putem descoperi lucruri interesante despre partener sau intelegem mai bine ce ne dorim cu adevarat de la o relatie.