Ziua Statisticianului
Ziua statisticianului este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii
iulie, fiind instituită prin Hotărârea de
Guvern nr. 592 din 13 iunie 2002.
Această zi marchează actul de naştere al statisticii oficiale din
România. Potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional de
Statistică, www.insse.ro, la 12 iulie
1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa de înfiinţare a
Oficiului Central de Statistică Administrativă. A fost una dintre
primele instituţii publice înfiinţate în ţara noastră după Unirea de la
24 ianuarie 1859 şi unul dintre cele mai vechi oficii statistice din
Europa.
La data de 12 iulie 2020 se împlinesc 161 ani de când Alexandru
Ioan Cuza a semnat, în anul 1859, Ordonanţa Domnească prin care a consfinţit
naşterea statisticii oficiale româneşti. Rolul statisticii a fost înteles de la
început de Cuza, acesta fiind reflectat in decretul de organizare a statisticii
de stat emis la 1 iulie 1859: “considerăm că, spre a se putea introduce
neapăratele reforme în toate ramurile administrative îndeobşte, cum şi în
aşezarea dărilor de orice natură pe principiile constitutive ale convenţiei,
este de neapărat a se aduna ştiinţele statistice, care să servească de bază
atât guvernului, cât şi puterilor legiuitoare pentru elaborarea şi
statornicirea legiuirilor între aceasta. Considerând că deşi ştiinţe de
asemenea fire s-au adunat până acum la deosebitele departamente, totuşi ele
fiind necomplete şi răzleţe, nu pot înfăţişa un rezultat indestulăor în
privirea lămuririlor create de noua ordine de lucruri…”.
Actul de înfiinţare a statisticii oficiale a căpătat
semnificaţia unei năzuinţe de împlinire mult aşteptate, consacrând eforturile,
tenacitatea, perseverenţa şi înţelepciunea slujitorilor care şi-au închinat
vocaţia, inteligenţa şi talentul unei ştiinţe pe atunci la început de afirmare,
dar care avea să se împlinească apoi ca unul dintre pilonii fundamentali ai
societăţii româneşti. Dintre aceştia, se detaşează cu strălucire două mari
personalităţi ale statisticii noastre naţionale, Dionisie Pop Marţian şi Ion
Ionescu de la Brad, ei înscriindu-se deopotrivă în galeria de aur a marilor
înaintaşi ai poporului român.
Şi Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad aveau
aceeaşi viziune privind principiile şi obiectivele statisticii, locul ei în
sistemul instituţiilor publice şi misiunea ei în slujba programului social
într-o Românie în care, pentru prima oară după secole de aşteptare, apăruseră
condiţiile dezvoltării unitare şi dinamice, ca premisă de prosperitate pentru
toţi cetăţenii ţării unite. În această vastă activitate, cei doi pionieri ai
statisticii oficiale româneşti s-au completat, orizontul mai larg şi experienţa
europeană caracteristică formaţiei ştiinţifice a lui Dionisie Pop Marţian
întregindu-se fericit cu buna cunoaştere pe teren a realităţilor ţării, proprie
lui Ion Ionescu de la Brad. Este un indiciu preţios că, departe de a fi doar o „descoperire”
a timpurilor noastre, vocaţia europeană a statisticii româneşti are rădăcini
trainice, România independentă simţindu-şi în mod firesc rostul în angrenajul
unei Europe ce încerca să se elibereze de fantomele despotismului şi împilării.
Pe parcursul existenţei sale, instituţia s-a numit, pe rând: Direcţia de Statistică Generală a Statului (1892), Institutul de Statistică Generală a Statului (1925), Institutul Central de Statistică (1936), Direcţia Centrală de Statistică (1951), Comisia Naţională pentru Statistică (1989), Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (1998) şi Institutul Naţional de Statistică (2001).
Imediat după înfiinţare, a fost realizat şi primul recensământ al populaţiei, desfăşurat în 1859/1860, care a oferit primele date referitoare la populaţie şi la aspecte ale vieţii social-economice din cele două provincii româneşti unite. Au urmat Recensământul stabilimentelor industriale, realizat în 1863, reprezentând prima cercetare de nivel naţional dintr-o ţară europeană şi recensămintele populaţiei din 1899 şi 1912, Recensământul General al Populaţiei României (1930), Recensământul General al României (1941), care a avut ca principal obiectiv inventarierea întreprinderilor industriale, Recensământul Agricol (1941), Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (1966, 1977, 1992, 2002, 2011), Recensământul General Agricol (2002-2003, 2010).
În 1913, a luat fiinţă învăţământul statistic universitar, prin Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (1913), iar în 1930 s-a înfiinţat Şcoala de Statistică, care a devenit, în 1941, Institutul de Statistică al Universităţii Bucureşti (1941).
Pe parcursul existenţei sale, instituţia s-a numit, pe rând: Direcţia de Statistică Generală a Statului (1892), Institutul de Statistică Generală a Statului (1925), Institutul Central de Statistică (1936), Direcţia Centrală de Statistică (1951), Comisia Naţională pentru Statistică (1989), Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (1998) şi Institutul Naţional de Statistică (2001).
Imediat după înfiinţare, a fost realizat şi primul recensământ al populaţiei, desfăşurat în 1859/1860, care a oferit primele date referitoare la populaţie şi la aspecte ale vieţii social-economice din cele două provincii româneşti unite. Au urmat Recensământul stabilimentelor industriale, realizat în 1863, reprezentând prima cercetare de nivel naţional dintr-o ţară europeană şi recensămintele populaţiei din 1899 şi 1912, Recensământul General al Populaţiei României (1930), Recensământul General al României (1941), care a avut ca principal obiectiv inventarierea întreprinderilor industriale, Recensământul Agricol (1941), Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (1966, 1977, 1992, 2002, 2011), Recensământul General Agricol (2002-2003, 2010).
În 1913, a luat fiinţă învăţământul statistic universitar, prin Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (1913), iar în 1930 s-a înfiinţat Şcoala de Statistică, care a devenit, în 1941, Institutul de Statistică al Universităţii Bucureşti (1941).
În timp, statistica oficială românească şi-a demonstrat
importanţa, contribuind an de an, prin datele şi informatiile furnizate
întregului spectru de utilizatori, la fundamentarea tuturor deciziilor
importante pentru viaţa economică şi socială a naţiunii, inclusiv, în ultimul
deceniu, în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană şi susţinerea
demersului de integrare deplină a ţării noastre în cadrul comunitar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!