Este a 364-a zi a
anului.
A mai rămas 1 zi până
la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 7 h
52 m și apune la 16 h 45 m.
Citatul zilei
(Rudyard Kipling, poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatură, n. 30 dec.1865)
Evenimente de-a lungul timpului...
Titus Flavius
Vespasianus (m. 13 septembrie 81), a fost împărat în perioada 79-81. A fost
proclamat Caesar in anul 69, devenind din anul 71, în calitate de prefect al pretoriului,
coregent al imperiului.
S-a remarcat în
războiul din Iudeea, reusind sa cucereasca în august 70, după un îndelungat
asediu, Ierusalimul,centrul răscoalei antiromane a iudeilor.
In timpul
domniei sale s-au construit la Roma Flavium amphiteatrum, cel mai mare
amfiteatru roman, cu o capacitate de cca. 50.000 de locuri, inaugurat în anul
80, cunoscut din evul mediu sub denumirea de Colloseum, termele și arcul lui
Titus.
Tot in timpul
domniei sale, o puternică erupție a vulcanului Vezuviu a acoperit cu un strat
de lavă și cenușă trei orașe din Campania –Pompei, Herculaneum și Stabiae
(august 79) –calamitate în care și -au găsit moartea cca. 15.000 de oameni.
A fost urmat la
tron fratele său, Domițian, pe care Titus l-a desemnat la 23 iunie 81 caesar și
succesor.
- 1460: În timpul Războiului celor Două Roze, în Anglia, Casa de York pierde în fața Casei de Lancaster în Bătălia de la Wakefield.
Războiul celor
Două Roze (1455–1485) este numele sub care mai este cunoscut războiul civil
purtat cu intermitență pentru tronul Angliei între susținătorii Casei de
Lancaster și cei ai Casei de York. Amândouă casele regale erau ramuri ale Casei
Regale Plantagenet, avându-l ca strămoș comun pe regele Edward al III-lea.
Numele generic de Războiul celor Două Roze nu a fost folosit în perioada în
care conflictul a avut loc, ci mai târziu, avându-și originea în formele și
culorile blazoanelor celor două case regale: Roza roșie de Lancaster (War of
Roses Red.png), și Roza albă de York (Yorkshire rose.svg).
Războiul a fost
purtat de armate formate din vasalii feudali ai celor două case regale. Casa de
Lancaster a avut sprijinitori în special în sudul și vestul țării, în timp ce
sprijinitorii Casei de York proveneau în special din zonele de nord și de est.
Războiul celor Două Roze, cu marele său număr de victime din rândul nobilimii,
a fost o cauză principală a scăderii importante a puterii aristocrației, ceea
ce a dus la creșterea puterii monarhiei centralizate a dinastiei Tudor.
- 1865: S-a născut Rudyard Kipling, poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 1907.
Joseph Rudyard
Kipling (n. 30 decembrie 1865, Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) a fost un
poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul
1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei"
(1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga
Din" (1892) și "If— " (1895), numeroase schițe și nuvele. În
1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru
Poezie. În timpul vieții a fost considerat un remarcabil poet și i s-a oferit
un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.
Este celebru
pentru povestirea sa pentru copii,Cartea Junglei(1894) si poemele
sale-If(1895).
Kipling s-a
născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, profesor la
Școala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa Alice Macdonald. Se spune că părinții
săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, în Anglia, aceasta fiind
originea prenumelui lui Kipling. În copilărie a fost trimis în Anglia unde a
fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se presupune că lipsurile și
proasta îngrijire de care a avut parte până la vârsta de cinci ani, când a fost
„salvat”, i-au influențat scrierile, îndeosebi simpatia pentru copii. Mătușa
din partea mamei s-a căsătorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tânărul
Kipling și sora sa au petrecut, de la vârsta de șase ani până la 12, mult timp
în Anglia, cu familia mătușii, în vreme ce părinții săi au rămas India. Kipling
a fost verișor cu Stanley Baldwin, prim-ministru în trei mandate.
După o perioadă
petrecută ca intern la United Services College, în 1881 Kipling se întoarce în
India, la Lahore (în Pakistanul de azi) unde lucrau părinții săi. A început să
lucreze ca redactor la un ziar local, în paralel cu pași în poezie; debutul său
ca scriitor profesionist s-a petrecut în 1883 când a făcut primele vânzări.
Prima decadă a
secolului al XX-lea este martorul culmii popularității lui Kipling. În 1907 i
se decernează Premiul Nobel pentru Literatură; epilogul acestei realizări este
publicarea a două volume de poezie și povestiri alese - "Puck of Pook's
Hill" (1906) și "Rewards and Fairies" (1910).
Ultimul volum conține poemul "If—". În 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit că acesta este poemul favorit în Marea Britanie. Acest îndemn la autocontrol și stoicism este, fără îndoială, cel mai cunoscut poem al lui Kipling.
Ultimul volum conține poemul "If—". În 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit că acesta este poemul favorit în Marea Britanie. Acest îndemn la autocontrol și stoicism este, fără îndoială, cel mai cunoscut poem al lui Kipling.
Motivația
Juriului Nobel
„…pentru puterea de observație, originalitatea
imaginației, virilitatea ideilor și remarcabilul talent narativ care
caracterizează creația acestui autor de reputație mondială”
Kipling a
continuat să scrie până la începutul anilor 1930, dar într-un ritm mai lent și
cu mult mai puțin succes decât înainte. A murit din cauza unui ulcer duodenal
perforat la începutul anului 1936, la vârsta de 70 de ani.
Moartea sa a
fost anunțată anticipat, în mod eronat, de o publicație căreia Kipling i-a
scris mucalit: „Tocmai am citit că am murit. Nu uitați să mă ștergeți din lista
abonaților.”
După moartea sa
opera lui Kipling a continuat să fie eclipsată de critică. Moda în poezie s-a
îndepărtat de metrul exact și de rime. De asemenea, pe măsură ce s-au prăbușit
imperiile coloniale europene, la mijlocul secolului al XX-lea opera lui Kipling
și-a pierdut actualitatea. Mulți dintre cei care îl condamnă sunt de părere că
scrierile lui Kipling sunt inseparabile de vederile sale politice și sociale,
în ciuda considerabilei arte literare a lui Kipling. Ei susțin că portretele
eroilor săi indieni, care susțin punctul de vedere colonialist conform căruia
indienii și alte popoare colonizate ar fi fost incapabile să supraviețuiască
fără ajutorul europenilor, ar fi rasiste. Exemplele pentru așa-zisul său rasism
menționează "rase minore fără Lege" în "Recessional" și
referirea generică la popoare colonizate "jumătate diavol și jumătate
copil" în poezia "Povara omului alb", sau scurtele episoade
revistele Punch și The Times conținute în ultimul capitol al autobiografiei
sale, Ceva despre mine (Something of Myself).
Multe din
edițiile vechi ale cărților lui Rudyard Kipling aveau o svastică tipărită pe
copertă, alături de un elefant și o floare de lotus. În anii 1930, acest fapt a
generat zvonuri despre simpatii naziste ale sale, deși partidul nazist adoptase
svastica abia după 1920. Kipling folosise svastica (în ambele sale orientări -
spre stânga sau spre dreapta) deoarece aceasta era un simbol indian al
soarelui, purtător de noroc și prosperitate. Încă dinainte de preluarea puterii
în Germania de către naziști, Kipling a cerut tipografiei înlăturarea svasticii
din matriță, pentru a elimina interpretările.
Apărătorii lui
Kipling subliniază că rasismul strident al scrierilor sale este afișat de
personaje fictive, nu de el, și astfel descrie cu precizie personajele. Ei văd
în vocea autorului ironie și înțelesuri alternative în poezii, inclusiv în
"Povara omului alb" și în "Recessional".
În ciuda
schimbărilor în atitudinea rasială și în standardele literare ale poeziei,
opera poetică a lui Kipling continuă să fie populară în rândul celor care îi
apreciază vigoarea și măiestria. Deși era un poet de altă factură, T.S. Eliot a
editat O selecție a versurilor lui Kipling (A Choice of Kipling's Verse, 1943),
însă nu a pierdut ocazia să comenteze despre Kipling: "putea scrie o
poezie minunată uneori – chiar dacă numai întâmplător!". Povestirile sale
pentru adulți se tipăresc încă și au fost lăudate de scriitori diferiți, ca
Poul Anderson, Jorge Luis Borges și George Orwell. Nu în ultimul rând, Kipling
este cel mai apreciat datorită cărților pentru copii. Povești chiar așa au fost
ilustrate, devenind cărți de succes, iar după Cărțile junglei s-au făcut mai
multe ecranizări de către Compania Walt Disney.
După moartea
soției lui Kipling în 1939, casa sa, Bateman's din Burwash, Sussex a fost
încredințată Fundației naționale a locurilor de interes istoric sau frumusețe
naturală (National Trust for Places of Historic Interest or Natural Beauty) și
este azi muzeu public închinat scriitorului. Elsie, singurul lor copil ajuns la
maturitate, a murit fără urmași în 1976, încredințând drepturile de autor
aceleiași fundații. În Marea Britanie există o înfloritoare Societate Kipling,
iar unul dintre internate îi poartă numele, la colegiul din Haileybury.
Rişti?...
Râzând,
Rişti să pari
nebun.
Plângând,
Rişti să pari
sentimental.
Întinzând o mână
cuiva,
Rişti să te
implici.
Arătându-ţi
sentimentele,
Rişti să te
arăţi pe tine însuţi.
Vorbind în faţa
mulţimii despre ideile şi visurile tale,
Rişti să pierzi.
Iubind,
Rişti să nu fii
iubit la rândul tău.
Trăind,
Rişti sa mori.
Sperând,
Rişti să
disperi,
Încercând măcar,
Rişti să dai
greş.
Dar dacă nu
rişti nimic,
Nu faci nimic,
Nu ai nimic,
Nu eşti nimic.
poezie de
Rudyard Kipling
- 1947: Abdicarea Regelui Mihai. In Romania, a fost abolita monarhia, fiind instaurata „republica populara”.
Se împlinesc
anul acesta 69 de ani de când, ameninţat cu uciderea a 1.000 de studenţi
arestaţi pentru demonstraţiile desfăşurate împotriva regimului comunist şi
aflându-se în Palatul Elisabeta înconjurat de trupele înarmate “Tudor
Vladimirescu” ale guvernului Groza, Regele Mihai a fost forţat să abdice.
Regele Mihai a
fost fortat de comunisti, la ordinul ocupantilor sovietici, sa abdice si sa
paraseasca tara.
Dupa inlaturarea
de la putere a regelui Mihai, Romania a intrat pe deplin in mana comunistilor.
In 1947, Romania
era singurul stat monarhic din zona, astfel incat spre sfarsitul anului liderii
comunisti au incercat pe toate caile sa-l inlature pe Mihai.
Prilejul a venit
in noiembrie, cand regele a plecat la Londra pentru a participa la casatoria
printesei Elisabeta (viitoare regina Elisabeta a II-a) cu printul Philip de
Grecia. Mihai a imputernicit guvernul sa conduca tara in lipsa sa, fapt ce a
lasat cale libera comunistilor.
Pe timpul
sederii in Anglia, monarhul a avut mai multe intrevederi cu premierul Winston
Churchill, ambasadorul SUA in Londra, Clemente Atlee, in ideea de a obtine
sprijin pentru Romania.
Chiar daca multi
l-au sfatuit sa nu revina in tara, Mihai s-a reintors in Bucuresti pe 21
decembrie. Strategia pentru inlaturarea sa era deja pregatita, astfel ca pe 30
decembrie s-a produs inevitabilul.
Petru Groza si
Gheorghe Gheorghiu-Dej s-au prezentat in audienta la rege si i-au cerut
acestuia sa abdice imediat, pentru ca, la cateva ore dupa discutii, atat
Guvernul, cat si Parlamentul sa fie informate de abolirea monarhiei.
Romania a fost proclamata republica, iar in fruntea statului a fost instalat un prezidiu compus din Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Gheorghe Stere, Ion Niculi si Stefan Voitec – coordonat din umbra de slugile sovieticilor Partidul Comunist Roman.
Romania a fost proclamata republica, iar in fruntea statului a fost instalat un prezidiu compus din Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Gheorghe Stere, Ion Niculi si Stefan Voitec – coordonat din umbra de slugile sovieticilor Partidul Comunist Roman.
- 1953: În Statele Unite au fost puse în vânzare primele televizoare color la prețul de 1.175 dolari bucata.
Să aveți o zi frumoasă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!