Ianuarie – luna începutului de an nou

 Luna Ianuarie 2018

Anul calendaristic începe cu luna ianuarie. 2018 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Din punct de vedere astronomic 2018 se remarcă prin cinci eclipse (trei de Soare şi două de Lună), potrivit NASA, în mod normal producându-se patru eclipse într-un an.

Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 10 ore iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă. În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

În tradiția populară, luna ianuarie este denumită “Gerar”.

Se spune, conform tradiției creștine, că în luna lui “Gerar” cerurile sunt deschise. De asemenea, luna ianuarie marchează începutul unui an nou și sugerează trecerea într-o altă etapă a vieții.

Printre sărbătorile importante ale lunii ianuarie se numără:

    Sfântul Vasile, pe data de 1 ianuarie;

    Ajunul Bobotezei, pe data de 5 ianuarie;

    Boboteaza sau Botezul Domnului, pe data de 6 ianuarie;

    Sfântul Ioan Botezătorul, pe data de 7 ianuarie;

    Sânpetrul Lupilor, pe data de 16 ianuarie;

    Filipii de iarnă, de pe data de 29 ianuarie, până în data de 31 ianuarie.

În luna ianuarie se fac prevestiri cu privire la timpul de peste an, și anume:

    Dacă în ianuarie nu este ger și zăpadă, atunci vom întâlni gerul și zăpada în lunile martie și aprilie;

    Dacă pământul este neacoperit și suflă vânturi calde e semn rău;

    Dacă în ianuarie e moină atunci primăvara va fi friguroasă și vara călduroasă;

    Dacă luna ianuarie e caldă, atunci în decursul anului nu e semn de mană;

    Dacă în ianuarie e ger atunci vara va fi secetoasă și călduroasă, iar dacă e timp frumos în ianuarie, atunci vara va fi ploioasă.

Calendarul evenimentelor astronomice în 2018

La începutul lunii, Soarele răsare la ora 07 h 52 m şi apune la ora 16 h 47 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 35 m şi apune la ora 17 h 23 m.

Prima eclipsă a anului 2018 este o eclipsă de Lună totală, care se produce la 31 ianuarie 2018. Va putea fi observată de pe teritoriul României, la faza maximă, doar ca eclipsă prin penumbră. Eclipsa totală va fi vizibilă din nord-estul Europei, din Asia, din Australia, din nord-estul Africii, din nordul Americii, din nord-vestul Americii de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica.

Următoarele sunt două eclipse parţiale de Soare. Prima se va produce la 15 februarie 2018 şi va fi vizibilă din sudul Americii de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic şi din Antarctica. A doua eclipsă parţială de Soare are loc la 13 iulie şi va fi vizibilă din sudul Australiei, din Oceanul Pacific şi din Oceanul Indian.

A doua eclipsă de Lună din 2018 va fi totală, se va produce la 27/28 iulie 2018 şi va fi vizibilă în întregime de pe teritoriul României, din Europa, din Africa, din Asia, din Australia, din sudul Americii de Nord, din America de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica.

Foarte rar se produce o eclipsă de Soare la un interval de timp de două săptămâni înainte sau după producerea unei eclipse de Lună. Un astfel de eveniment astronomic are loc în 2018, marcând a cincea eclipsă a anului o eclipsă parţială de Soare, la 11 august, vizibilă în nord-estul Europei, în nord-vestul Asiei, în nordul Americii de Nord, în Oceanul Atlantic şi în zona Arctică, potrivit site-ului timeanddate.com.

Cele patru evenimente astronomice care marchează începutul celor patru anotimpuri în 2018 se produc la: 20 martie 18 h 15 m - echinocţiul de primăvară, la 21 iunie 13 h 07 m - solstiţiul de vară, la 23 septembrie 04 h 54 m - echinocţiul de toamnă, la 22 decembrie 00 h 23 m - solstiţiul de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

La data de 20 ianuarie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal Vărsător, până pe 18 februarie.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 02 ianuarie - Lună Plină la 04 h 24 m; 09 ianuarie - Luna la Ultimul Pătrar la 00 h 25 m; 17 ianuarie - Lună Nouă la 04 h 17 m; 25 ianuarie - Luna la Primul Pătrar la 00 h 20 m; 31 ianuarie - Lună Plină la 15 h 26 m.

Evenimente din luna ianuarie

1 ianuarie – Ziua anului nou; Sfântul Vasile cel Mare; Ziua independenţei în Haiti

Prima zi de luni din ianuarie – Handsel Monday în Scoţia şi nordul Angliei.

“Handsel” reprezintă mici daruri constând din bani dăruiţi, în mod tradiţional, în prima săptămâna lucrătoare a noului an.În trecut, “handsel” era un obiect şi nu bani, care trebuia să aibă proprietatea de nu fi ascuţit sau tăios, pentru a nu “tăia” relaţia dintre cel ce dăruia şi primitor.

6 ianuarie – Botezul Domnului- Boboteaza

-   “Ziua celor trei înţelepţi” în America latină.

Sărbătoare prin care se celebrează sosirea celor trei magi la pruncul Isus.

- Ajunul anului nou în Ucraina

7 ianuarie 
- Sfântul Ion - Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Inaintemergatorul Domnului

- Crăciunul creştinilor copţi

Prima duminică după 6 ianuarie – “Ziua plugului” în Scoţia şi nordul Angliei. Sărbătorire tradiţională a începutului unui nou an agricol.

A doua duminică din ianuarie – “Ziua majoratului” în Japonia.

Festival de sărbătorire şi felicitare a celor ajunşi la vârstă majoratului (20 de ani) pe parcursul anului trecut.

14 ianuarie – Ziua recoltei (Makara sankranthi) în India

17 ianuarie – Cuviosul Antonie cel Mare

A treia zi de luni din ianuarie – Ziua lui Martin Luther King Jr. în SUA

24 ianuarie – Ziua unirii Moldovei cu Ţara Românească

26 ianuarie – “Ziua Australiei” în Australia; “Ziua republicii” în India

Ziua Mondială a Păcii

Ziua Mondială a Păcii este marcată anual la 1 ianuarie, fiind o sărbătoare instituită de Biserica Romano Catolică în anul 1967 şi este dedicată ideii de pace universală, scrie cotidianul Los Angeles Times în ediţia sa electronică.

Tema ediţiei din 2018 este ''Migranţi şi Refugiaţi: Bărbaţi şi Femei în Căutarea Păcii'', fiind instituită prin mesajul papei Francisc cu referire la una dintre cele mai spinoase probleme actuale ale omenirii, respectiv fluxurile de refugiaţi. În mesajul amplu transmis cu acest prilej, papa Francisc cere tuturor oamenilor să mediteze profund faţă de migranţi şi refugiaţi şi să răspundă situaţiei disperate în care se află aceştia, potrivit sursei amintite.

Ziua mondială a păcii a fost instituită de papa Paul al VI-lea (1963-1978), care a dorit ca această sărbătoare să fie marcată în fiecare an, în prima zi a anului calendaristic. Ziua mondială a Păcii a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967. De la prima celebrare, la 1 ianuarie 1968, mesajul Suveranului Pontif este transmis, în mod tradiţional, în această zi, tuturor miniştrilor de externe din lume, indicând totodată linia diplomatică a Sfântului Scaun în anul care tocmai începe, conform site-ului de internet al Radio Vatican.

O sărbătoare similară este marcată în Anglia şi Ţara Galilor. Este vorba despre ''Duminica Păcii'' şi este marcată în cea de-a doua duminică a anului.

O altă zi dedicată păcii este marcată la data de 21 septembrie, fiind vorba despre Ziua Internaţională a Păcii, care a fost proclamată în 1981 de către Organizaţia Naţiunile Unite.

2018, Anul European al Patrimoniului Cultural

Anul European al Patrimoniului Cultural - 2018, instituit prin Decizia UE 2017/864 a Parlamentului European şi a Consiliului, a fost lansat la 6 decembrie 2017 la Milano, în deschiderea Forumului Cultural European. Reprezintă o excelentă oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu european comun. Sloganul este "Patrimoniul nostru: la confluenţa dintre trecut şi viitor".

Astfel, anul 2018 devine un spaţiu temporal în care se va scoate în evidenţă importanţa culturii europene şi a acţiunilor Uniunii Europene pentru conservarea, digitizarea şi dezvoltarea elementelor conexe prin care se poate asigura cunoaşterea şi protejarea patrimoniului. Se vor organiza evenimente, campanii de informare, educare şi sensibilizare pentru a le permite cetăţenilor să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultural.

Patrimoniul cultural face parte integrantă din oraşele, peisajele şi siturile arheologice ale Europei. Îl întâlnim în literatură, artă sau obiecte, dar şi în meşteşugurile moştenite de la străbuni, în poveştile pe care le spunem copiilor, în mâncarea de care ne bucurăm împreună, în filmele pe care le vedem şi în care ne recunoaştem.

La nivel european, instituţiile comunitare vor organiza evenimente şi activităţi pe teme specifice.

Comisia, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO şi alţi parteneri, va derula 10 proiecte cu impact pe termen lung. Se vor desfăşura activităţi în şcoli, de căutare a unor soluţii inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau de combatere a traficului de bunuri culturale. Obiectivul este de a contribui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care ne apreciem, ne protejăm şi ne promovăm patrimoniul, astfel încât Anul European al Patrimoniului Cultural să aducă beneficii pe termen lung cetăţenilor.

Anul European al Patrimoniului Cultural are un buget alocat de 8 milioane euro, o parte din aceste fonduri urmând a fi dedicată unui apel susţinut prin intermediul Programului Europa Creativă pentru finanţarea proiectelor de cooperare transnaţională în domeniul patrimoniului cultural. În plus, tematica anului va fi susţinută şi de iniţiative şi proiecte finanţate prin intermediul programelor Orizont 2020, Natura 2000, Europa pentru cetăţeni, Erasmus+, Programul european pentru întreprinderi mici şi mijlocii (COSME) şi Fondurile structurale şi de investiţii europene, potrivit site-ului www.europa.eu.

În fiecare ţară Anul European al Patrimoniului Cultural va fi gestionat de către un coordonator naţional, iar pentru România acesta este Institutul Naţional al Patrimoniului, care va selecţiona, în concordanţă cu obiectivele europene, proiecte şi evenimente culturale care să mobilizeze un număr cât mai mare de beneficiari şi să aibă un impact relevant în societate.

Anul 2018 va permite tuturor să cunoască şi să aprecieze mai bine patrimoniul cultural, obiectivele sale fiind de a încuraja preţuirea patrimoniului cultural al Europei ca resursă comună, de a conştientiza şi sensibiliza opinia publică cu privire la istoria şi la valorile comune, precum şi de a consolida sentimentul de apartenenţă la un spaţiu european comun.

Printre evenimentele importante care se vor desfăşura în 2018 la nivel comunitar se numără şi Summit-ul european pentru patrimoniu (Berlin, 18-24 iunie 2018).

Zilele patrimoniului european (septembrie 2018), perioadă în care va fi posibil accesul în situri rareori deschise şi vor fi organizate numeroase evenimente la care este estimată participarea a circa 30 de milioane de oameni. Conferinţa de închidere va avea loc la Viena, la 11-12 decembrie 2018.

Ideea unui An European al Patrimoniului Cultural a apărut pentru prima dată în 2014, când Consiliul a inclus în concluziile sale guvernanţa participativă a patrimoniului cultural. Ideea s-a bucurat de o largă susţinere din partea Parlamentului European, iar Comisia a înaintat în august 2016 propunerea pentru un An European al Patrimoniului Cultural.

La 22 noiembrie 2016, Consiliul a adoptat o abordare generală cu privire la propunere. Raportul cu privire la decizie al Comisiei pentru cultură şi educaţie (Comisia CULT) a Parlamentului European a fost supus votului în cadrul reuniunii acesteia din 8 noiembrie 2016, potrivit www.consilium.europa.eu.

La 9 februarie 2017, reprezentanţii Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o decizie de proclamare a unui An European al Patrimoniului Cultural (2018). În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 131/1 din data de 20 mai 2017 a fost publicată Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind Anul european al patrimoniului cultural (2018).

Patrimoniul cultural include vestigii ale trecutului care îmbracă forme şi aspecte variate. Printre acestea se numără monumente, situri, tradiţii, cunoştinţe şi forme de expresie ale creativităţii umane transmise de la o generaţie la alta, precum şi colecţii păstrate şi gestionate în muzee, biblioteci şi arhive. În plus, patrimoniul cultural generează creştere economică şi creează locuri de muncă în oraşe şi regiuni şi este un element central al schimburilor dintre Europa şi restul lumii. 7,8 milioane de locuri de muncă din UE sunt legate în mod indirect de patrimoniu (de exemplu, în domenii precum turismul, interpretariatul şi securitatea). Peste 300.000 de persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural în UE, iar cu 453 de situri înscrise, Europa, ca regiune, reuneşte aproape jumătate dintre siturile înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Un an bun, o viață frumoasă!