Tradiții și curiozități despre sărbătoarea Paștelui

Prima poveste a unui iepure (numit mai târziu „Iepuraşul de Paşte“) şi a ouălor care se ascund în grădină a fost publicată în 1680.

Obiceiul de a împărți ouă de Paşte este un obicei mai vechi chiar decât sărbătoarea Paştelui. Ouăle de Paşte au fost date ca un simbol al renaşterii şi al vieţii în multe culturi. Se întâlnea la egipteni, perşi, gali, greci şi romani.

În zilele de demult, covrigii erau asociaţi cu Paştele datorită împletiturii lor care duce cu gândul la braţele încrucişate a rugăciune.

În timpurile medievale, în biserici se desfăşura un festival ce consta în aruncarea oului. Preotul arunca un ou fiert tare către unul dintre băieţii din cor, iar apoi oul era aruncat de la un băiat la altul. Când ceasul bătea ora 12, cel care avea oul era declarat câştigător şi trebuia să-l păstreze.

Crinul alb, simbolul Învierii, este floarea specială de Paşte. Reprezentând puritatea şi harul, crinii albi decorează multe  biserici şi case în perioada sărbătorilor pascale.

Actul tradiţional de pictare a ouălor este numit Pysanka, cu origini în Ucraina. Acesta implica utilizarea de ceară şi vopseluri care colorează oul.

În trecut, culorile pentru ouă se obţineau din elemente naturale cum ar fi: coji uscate de ceapă, scoarţă de copac, petale de flori sau sucuri din plante.

Peluza din faţa Casei Albe găzduieşte în fiecare an Easter Egg Roll. Această tradiţie a fost începută de către preşedintele Rutherford B. Hayes în 1878.

Cea mai mare vânătoare de ouă de Paşte a avut loc în Florida, unde 9.753 de copii au căutat 501.000 ouă.

După Halloween, Paştele este sărbătoarea în care se consumă cele mai multe dulciuri. Peste 54.000.000 kg sunt cumpărate în fiecare an în lume.

Primul ou de ciocolată din Marea Britanie a fost produs în 1873 de către Fry’s of Bristol.

Cele mai populare ouă de ciocolată din lume sunt Cadbury’s Creme Egg. Muncitorii de la Cadbury din Birmingham produc 1,5 milioane de ouă de ciocolată în fiecare zi.

Conform studiilor, atunci când oamenii mănâncă un iepuraş de ciocolată de Paşte, 76% mușcă întâi de la urechi, 5% încep de la picioare şi 4% pornesc de la coadă.

Jellybeans au fost făcute pentru prima dată în America de către cofetarul din Boston William Schrafft.

În timpul vacanţei de Paşte, americanii cumpără mai mult de 700 de milioane de „marshmallow peeps” (dulciuri în formă de iepuraşi şi puişori),  ceea ce le face cele mai populare dulciuri de Paşte.

Potrivit Guinness Book of World Records, cel mai înalt Ou de Paşte din ciocolată a fost făcut în Italia în 2011. Cu 10,39 metri înălţime şi 7,200 kg greutate, era mai înalt decât o girafă şi mai greu decât un elefant.

Cel mai mare ou de Paşte decorat a fost făcut în Alcochete, Portugalia, în 2008. Acesta măsura 14,63 metri în lungime şi 8,23 metri în diametru.

În 2007, un ou acoperit cu diamante a fost vândut pentru aproape 9 milioane de lire sterline. Oul este special pentru că, în fiecare oră, un cocoşel bijuterie apare din partea de sus a oului, bate din aripi de patru ori, dă din cap de trei ori şi face un zgomot precum cântatul! Oul de aur a fost făcut cadou de către familia regală rusă pentru logodna unui aristocrat francez, baronul Edouard de Rothschild.

Tradiţii şi datini pascale

Celebrarea miracolului Învierii este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor de pretudindeni fiind însoţită de o multitudine de tradiţii şi datini pascale. De la ouă roşii şi cozonac, la slujbe religioase edificatoare, iepuraşul colorat cu coşul său plin de bunătăţi sau numeroase superstiţii şi obiceiuri, Paştele este sărbătorit într-un mod cât se poate de vesel, fiind totodată şi o marcă a primăverii, un nou început, o speranţă în mai bine, o înnoire.

Simbolistica ouălor de Paşte

Dacă ouăle roşii sunt simbol al sângelui dumnezeiesc căzut din răni, cele colorate sau încondeiate semnifică bucuria primăverii, veselia, renaşterea. La români, ouăle se vopsesc, pictează, decorează în Joia Mare, în Săptămâna Patimilor. Acestea se ciocnesc în ziua de Paşte rostind Hristos a înviat! la care se răspunde Adevărat a înviat!. Despre ouăle înroşite se spune că ar avea puteri miraculoase. Consumul acestora fereşte de boli, purifică şi chiar oferă frumuseţe.

Comercializarea intensă a sărbătorii Paştelui a condus cu timpul la apariţia ouălor de ciocolată, dar şi a celor din lemn pictate cu motive tradiţionale şi vândute ca obiecte de decor.

De ce ciocnim ouăle de Paști

De Paște, la români, există obiceiul ciocnirii ouălor. Oul este asociat în general creației, iar oul de Paști îl simboliează pe Iisus în mormânt. Coaja oului este piatra mormântului din care Iisus a ieșit înviind, iar ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea.

„Semnificatia adevărată o ouălor de Paşte este aceasta a ouălor roşii, care amintesc de sângele lui Hristos, sânge cu care, iată, noi ne împărtăşim. Şi ciocnirea ouălor, în care noi salutăm cu Hristos a Înviat!  si Adevărat a Înviat!, semnifică deschiderea mormântului din care a înviat Hristos.

Potrivit tradiţiei, Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat lângă cruce un coş cu ouă. Acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. De atunci, în amintirea răstignirii, femeile vopsesc ouă în preajma Paştelui.

Se ciocnesc numai ouă roșii, după un anumit ceremonial care în comunitățile rurale se păstrează fără abatere. Ca regulă generală, primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat de la masă sau o persoană mai în vârstă, care ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un comesean, în timp ce rostește formula „Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu: „Adevărat a înviat!”.

În tradiția populară românească, se crede că ouăle de Paști sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli și protejează animalele din gospodărie.

În dimineața primei zile de Paști, copiii sunt puși să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care s-au pus înainte un ou roșu și un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie tot anul sănătoși și rumeni la față, precum oul de Paști și curați precum argintul.

 

Lumina sfântă

Lumina din Noaptea de Înviere semnifică pentru credincioşi victoria binelui asupra răului, învingerea întunericului şi biruinţa vieţii.

 La Sfântul Mormânt aceasta apare prin putere divină, fără nicio explicaţie, fără nicio sursă de aprindere. Miracolul cutremurător menţine vie credinţa, iar puterile luminii sfinte variază de la protecţie şi vindecare, la aducerea de belşug, noroc şi armonie în case.

La români, lumânarea cu care s-a luat lumină în Noaptea de Înviere va fi adusă aprinsă pe drumul spre casă. Dacă aceasta nu se va stinge, atunci dorinţa purtătorului se va împlini.

Paştele este o sărbătoare plină de bucurie, o celebrare luminată, încărcată de semnificaţii, simboluri şi tradiţii. Lumina sfântă este cea dătătoare de speranţă oamenilor, arătând că miracolele încă sunt posibile.

Despre Iepuraşul de Paște      

Personaj folcloric transformat în simbol al acestei sărbători, Iepuraşul de Paște este cel care aduce ouă încă din dimineaţa celebrării Învierii Domnului. Provenind din credinţele germanilor luterani, acest iepuraş a avut la început un rol similar cu al lui Moş Craciun, el judecând copiii după nivelul acestora de obedienţă şi doar acelora cuminţi lăsându-le ouă colorate. Legenda ni-l înfăţişează transportând în coşul său ouă pictate, dar şi numeroase dulciuri pe care le lasă pe la casele copiilor. Iepuraşul de Paști este adesea înveşmântat cu haine colorate fiind şi un simbol al renaşterii naturii în anotimpul primăvara. Tradiţie păgână îmbrăţişată în mai toată lumea, iepuraşul este substituit şi de alte animale. De exemplu, în Elveţia, responsabil cu căratul ouălor este nimeni altul decât cucul, iar în alte regiuni europene, vulpea le transportă cu succes.

Ideea unui iepure care să dăruiască ouă şi dulciuri de Paște a fost preluată şi îndrăgită rapid, iar astăzi, copiii din întreaga lume îl aşteaptă pe personajul simpatic cu daruri , Iepuraşul de Paşte devenind una dintre cele mai iubite tradiţii şi datini pascale din rândul celor mici.

Tradiţii şi datini pascale la români

Deşi de-a lungul timpului interculturalitatea şi-a spus cuvântul şi am „importat” multiple obiceiuri noi, avem încă tradiţii şi datini pascale nealterate de secole întregi pe care, voluntar sau involuntar le respectăm an de an.

Postul Paştelui este urmat în majoritatea caselor de români, la fel şi deniile premergătoare duminicii Învierii, rugăciunile, curăţenia în locuinţe şi reunirea familiei la masă în ziua de Paşte.

În Maramureş, înnoirea garderobei în post este interzisă cu desăvârşire, aceasta fiind permisă doar din ziua de Paşte. La fel şi hainele multicolore care sugerează veselie în Săptămâna Patimilor.

În Muntenia, duminică dimineaţa, creştinii se spală pe ochi cu apă rece în care au pus un ban de argint şi un ou roşu. Acestea se spune că vor aduce bunăstare şi sănătate.

Cei trecuţi în nefiinţă nu sunt uitaţi în niciuna dintre zonele ţării. Din lumina luată în Noaptea de Înviere, credincioşii vor duce şi la cimitire. Printre morminte se vor ciocni ouă şi se vor împărţi bucate pentru pomana sufletelor apuse.

Înroşirea ouălor ce aminteşte de sângele lui Hristos e o altă tradiţie respectată la români. La fel şi pasca, felurile de mâncare din carne de miel, plăcintele sau cozonacii pufoşi.

În Bucovina, la sate, încă se mai organizează Petrecerea Gospodarilor, unde oamenii îmbracă straie tradiţionale şi se veselesc până în zorii zilei cu bucate alese.

În zona Transilvaniei, încondeierea ouălor este o adevărată artă, iar varietatea de modele este cu adevărat impresionantă. Tot aici, în a doua zi de Paşte, fetele tinere sunt stropite cu apă de către băieţii care le plac.

Unele zone ale ţării au datina de a se păstra lumânarea cu care s-a luat lumină în Noaptea Învierii. Aceasta poate fi aprinsă la vreme de necaz, boală, supărare pe tot parcursul anului.

De Paşte pe mapamond

Dacă noi, românii, avem nenumărate tradiţii şi datini pascale, şi restul lumii sărbătoreşte în mod inedit, simbolurile, semnificaţiile, dar şi obiceiurile fiind diverse. Iată câteva dintre ele!

În Australia, pe lângă popularii iepuraşi de ciocolată pe care îi găsim şi noi în supermarket-uri, există şi marsupianul din ciocolată, o emblemă nu doar a sărbătorii ci şi a statului australian. De asemenea, căutarea cuiburilor cu ouă ascunse în dimineaţa de Paşte este un adevărat concurs la care participă întreaga familie.

Olanda obişnuieşte să marcheze un nou început odată cu Paştele şi să ardă trecutul cu toate elementele negative printr-un foc gigantic în jurul căruia se petrece. Tot aici, Paştele este sărbătorit prin diverse petreceri, carnavaluri sau parade stradale.

Africa insistă pe simboluri ca fluturi şi  flori multicolore, dar şi pe tradiţii precum dansurile ritualice, decoraţiuni manuale şi cântece tradiţionale.

În Rusia, semnificaţiile religioase ale sărbătorii au întâietate, de aceea mersul la biserică în Noaptea de Înviere este respectat de majoritatea familiilor. Inedit este modul în care aceştia ciocnesc ouăle prin folosirea unor cuie care duc cu gândul la răstignirea Mântuitorului.

Englezii rămân fideli iepuraşului încărcat cu bunătăţi, dar şi dulciurilor tradiţionale preparate în casă în fiecare an de Paşte. Pe de altă parte, americanii obişnuiesc să facă o adevărată paradă în duminica Paştelui, mai ales în marile oraşe, iar pomul încărcat cu ouă a devenit o tradiţie anuală.

În Mexic, veselia şi bună dispoziţia oamenilor îşi spune cuvântul, iar sărbătoarea se întinde pe două săptămâni, timp în care populaţia celebrează nu doar prin bucate tradiţionale ci şi prin multe piese de teatru, majoritatea cu caracter religios.

Vecinii noştri din Bulgaria cred că stropitul cu apă în duminica Paştelui aduce femeilor belşug şi noroc, iar darurile făcute prietenilor şi rudelor vor crea armonie şi pace.

În Polonia, bărbaţii vor participa doar la sărbătoare, nu şi la pregătiri, acestora fiindu-le interzis orice ajutor în gospodărie.

Focurile de tabără din Finlanda se aprind de sâmbătă seara şi sunt menite să alunge orice spirit rău, vrăjitorii sau farmece. Tot în Finlanda li se citesc copiilor poveşti şi legende atât religioase cât şi păgâne.

Sărbătoarea Paştelui – aspecte moderne

Pe fundalul acestei sărbători s-au dezvoltat numeroase jocuri, evenimente sau produse. Astăzi, Paștele este important din punct de vedere comercial, acest lucru observându-se din vânzările largi de felicitări, produse de cofetărie, cum ar fi ouăle de Paști cu ciocolată, precum și alte produse alimentare. Chiar și mulți non-creștini celebrează aceste aspecte ale sărbătorii, evitând aspectele religioase.

Coşul de Paşte întrebuinţat încă din Evul Mediu pentru a marca sfârşitul postului este astăzi favoritul supermarket-urilor care comercializează astfel de coşuri pline cu bomboane, iepuri de ciocolată, ouă încondeiate şi alte bunătăţi.

Decoraţiunile de Paşte gata confecţionate sunt şi ele la mare căutare. Ouă colorate din plastic cu surprize în interior, statuete, aranjamente florale, tablouri sugestive, şerveţele imprimate cu motive pascale şi multe altele fac deliciul cumpărătorilor care îşi decorează casele de sărbătoare.

7 lucruri pe care nu le știai despre Paște

Cuvântul "Paşte” derivă din ebraică „pesah” care semnifică trecere. Procesul de încondeiere a ouălor se numeşte Pysanka, a apărut în Ucraina şi datează din perioada precreştină.

Ştiaţi că:

Obiceiul de a schimbă ouă este unul străvechi, fiind practicat de egipteni şi persani pentru sărbătorirea primăverii?

Coşul cu ouă imită, de fapt, un cuib de păsări?

Primul iepuraş de Paşte comestibil a fost preparat în secolul XIX din aluat şi zahăr?

Primul ou de ciocolată a fost făcut în Germania, în secolul XIX?

Cel mai mare ou de ciocolată a fost făcut în Belgia şi măsură 8,32 metri, fiind necesare aproximativ două tone de ciocolată?

În fiecare an sunt făcuţi peste 90 de milioane de iepuraşi de ciocolată?

76% dintre oameni mănâncă, mai întâi, urechile iepuraşilor de ciocolată, 5% mănâncă picioarele, iar restul mănâncă codiţă?

La Paste, oamenii din intreaga lume mananca mai multe dulciuri decat in orice alta perioada a anului, exceptand Halloweenul?

In Romania, fiecare zona a tarii are propriile curozitati cand vine vorba despre sarbatoarea Pastelui.

De exemplu, stiati ca:

    In noaptea de Inviere, in Tara Motilor, baietii trebuie sa ia toaca de la biserica, sa o duca in cimitir si sa o pazeasca, iar, in cazul in care este furata, trebuie sa cinsteasca satenii in ziua de Paste?

    Fetele din Bucovina trebuie sa spele clopotnita cu apa proaspata, iar cu aceeasi apa sa se spele ele insele in dimineata zilei de Paste?

    In zona de nord a Sucevei, pe langa pasca si cozonaci, se prepara si “babele”, o prajitura speciala?

    In Ardeal, fetele sunt stropite cu parfum sa aiba noroc tot anul?

    In Sibiu, se impodobeste un pom cu oua rosii?

    In Banat, copiii se spala pe fata cu apa in care a stat un ou rosu si fire de iarba verde?