22 Ianuarie

Este a 22-a zi a anului.

Au mai rămas 343 de zile până la sfârșitul anului bisect.

Soarele răsare la 07 h 44 m și apune la 17 h 11 m. 

Citatul zilei

”Cititul îl face pe om deplin;vorbirea îl face prompt,iar scrisul îl face exact.” ( Francis Bacon)

Evenimente de-a lungul timpului... 
  

• 1506: Este întemeiată oficial Garda Elvețiană a Vaticanului

 

Pe 22 ianuarie 1506 s-a întemeiat oficial Garda Elvețiană Pontificală, când primul contigent, de 150 de gardieni, din cantonul elvețian Uri, aflați în serviciul Papei Iulius al II-lea, își face apariția în Vatican. Acest corp militar, aflat de atunci în slujba papei, avea să-și facă intrarea triumfală în oraș, în acea zi, sub comanda căpitanului Kaspar von Silenen. Corpul de armată a fost însă fondat mult mai devreme, în anul 1479, atunci când s-a semnat acordul dintre Confederația Elvețiană și Papa Sixtus al IV-lea, acord care prevedea recrutarea mercenarilor elvețieni pentru acest serviciu. În prezent, Garda Elvețiană, alcătuită din 110 gardieni, are în atribuții siguranța papei și a statului Vatican, supraveghind apartamentele palatului papal și menținând ordinea în timpul procesiunilor religioase.

Corpul Gărzii Elvețiene Pontificale este în serviciul papei din 1506
Gărzile Elvețiene au fost angajate nu numai în paza de escortă a papei, dar au participat și la numeroase lupte, dintre care merită amintită pe primul loc confruntarea armată din 6 mai 1527 pe timpul prădării Romei (așa numitul "Sacco di Roma", 1527) de către armatele contestatarului Bourbone; cu sacrificiul lor i-au permis papei Clement al VII-lea să-și salveze viața.

 Din 189 elvețieni au scăpat atunci cu viața numai 42, mai precis cei care în ultimul moment l-au însoțit pe pontif în fuga sa de-a lungul Pasajului Borgo (Borgo, cartier al Romei), pasajul care leagă Vaticanul de Castel Sant'Angelo. O lună mai târziu, pe 5 iunie Clement al VII-lea s-a predat. 

În prezent, Garda Elvețiană se ocupă de siguranța papei și a Statului Vatican, supraveghind apartamentele palatului papal și menținând ordinea pe timpul ceremoniilor religioase. 

Apartenența la Gărzile Elvețiene cere:
- sexul masculin;
- cetățenie elvețiană;
- neapărat catolic;
- satisfacerea stagiului militar în Armata Elvețiană încheiat cu obținerea unui certificat de "bună purtare";
- vârsta cerută între 19 și 30 de ani;
- înălțimea să nu coboare sub 174 centimetri;
necăsătorit (căsătoria este admisă numai de la gradul de caporal în sus).

• 1561: S-a născut Francis Bacon, filosof englez (d.1626), filosof englez.

 A trăit la curtea engleză în timpul domniei lui Elisabeta I a Angliei și apoi în timpul domniei lui Iacob I al Angliei.

A fost Procuror General și Lord Cancelar al Angliei. Bacon a fost numit și creatorulempirismului. A fost înobilat în 1603 (fiind primul om de știință care a primit titlul de cavaler), și creat Baron Verulam în 1618 și Viconte Sf. Alban în 1621. A murit de pneumonie în timp ce studia efectele de congelare pentru conservarea cărnii.

Trăind în epoca nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziție cu scolastica sterilă, să favorizeze cercetarea științifică, cunoașterea și dominarea naturii de către om.

Condiția prealabilă a făuririi științei și metodei noi o constituie, pentru Bacon, critica cunoștințelor existente, eliberarea spiritului uman de sub tirania diverselor erori, prejudecăți și iluzii, denumite de el idoli (ai tribului, care țin de natura umană; ai peșterii, determinați de educația fiecărui om; ai forului, prin care sunt desemnate neconcordanțele limbajului cu viața reală; ai teatrului, generați de autoritatea tiranică a vechilor sisteme filosofice).

Bacon este inițiatorul empirismului și senzualismului modern: simțurile ne dau cunoștințe certe și constituie izvorul tuturor cunoștințelor. Știința adevărată se dobândește prin prelucrarea metodică, rațională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera sa principală Novum Organum1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei, comparației, observației și experimentului. Considerând lumea ca fiind de natură materială, iar mișcarea ca o proprietate inalienabilă a materiei, Bacon recunoaște existența a multiple forme de mișcare și a diversității calitative a naturii. Accentuarea unilaterală a rolului analizei și al inducției în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esența fiecăreia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris și o utopia neterminată, Noua Atlantidă imaginând o societate organizată pe baze raționale, științifice, dar în care erau menținute diferențieri de clasă.

• 1788: S-a născut Lord Byron (George Gordon), poet englez (d.1824)

Byron, George (Gordon), Al şaselea baron Byron numit şi Lord Byron (22.01.1788, Londra, Anglia – 19.04.1824, Missolonghi, Grecia). Poet romantic şi autor de satire englez care a aprins imaginaţia Europei datorită poeziei şi personalităţii sale. Cunoscut în sec. XIX şi ca „egoistul mohorât” din poemul său autobiografic Pelerinajul lui Childe Harold (Childe Harold’s Pilgrimage, 1812-818) este apreciat acum mai ales pentru realismul satiric din Don Juan (1819-1824).

Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative Pelerinajul lui Child Harold șiDon Juan. Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului.

Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. El a fost descris de către Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău și periculos a-l cunoaște”. Byron a fost un lider regional al organizației revoluționare Carbonari din Italia în revolta lor împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Războiul de Independență a Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou național. El a murit din cauza febrei în Missolonghi.

• 1862: Se formează primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu.

La 22 ianuarie 1862 are loc formarea primului guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu.

Barbu Catargiu, om politic, personalitate de seamă a grupării politice conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 22 ianuarie 1862 devine întîiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei.

Mandatul său încetează brusc pe 8 iunie 1862 cînd este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Această „crimă politică perfectă”, după cum bine menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stîrnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici pînă în zilele noastre.

Să aveți o zi frumoasă!