luni, 8 ianuarie 2018

9 Ianuarie




Este cea de-a 9-a zi a anului. 
Au mai rămas 356 de zila până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 07 h 51 m și apune la 16 h 55 m. 





Citatul zilei


Un om nu este distrus atunci când este învins; e distrus atunci când renunţă.”  (Richard Nixon)


Evenimente de-a lungul timpului...


  • 1768: Philip Astley înfiinţează la Londra primul circ modern

Într-o zi de 9 ianuarie, în 1768, la Londra se năștea, din inițiativa lui John Philip Astley, ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de circ (circul modern). Philip Astley este recunoscut, de altfel, drept părintele circului modern. John Philippe Astley, un fost subofișer în cavaleria ușoară, închiriază un teren la marginea Londrei și amenajează un manej pentru cai. Diametrul acestuia, 13 metri, a rămas un standard pentru manejurile circului de mai târziu. Pentru a atrage spectatorii, pune un trompetist în mijloc, angajează un dansator pe sârma și un clovn. Succesul îl duce la Paris, unde cumpără alt teren și construiește alt circ. După revoluția franceză de la 1789 se intoarce în Anglia, dar circul rămâne în urma lui. Între timp, în 1737 se năștea, la Udine, în Italia, Antonio Franconi, care ajunge și el în Franța și înființează un circ la Rouen. Circul arde și el pleacă la Paris, unde cumpără circul lui Astley. În 1805 lasă afacerea fiilor, Laurent și Henri, care, peste doi ani, inaugurează faimosul Circ Olympique. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, circurile invadează Europa. Sunt fie trupe ambulante, fie stabile. Primul circ modern construit în România a fost cel întemeiat de Teodor Sidoli în 1874 pe locul actualei berării Gambrinus și al Hotelului Cișmigiu. 

Istoria circului se întinde pe mai bine de 2.000 de ani. De la amfiteatrele grecești și romane până la corturile multicolore din secolul trecut, această formă de artă și de distracție a cunoscut nenumărate transformări.
 Originea circului este pusă în general în legătură cu hipodromurile grecești, iar romanii sunt cei care au construit pentru prima dată edificii uriașe pentru a găzdui jocurile. Deși prin "circ" romanii înțelegeau cu totul altceva decât înțelegem astăzi, funcția acestuia era identică, aceea de delectare a spectatorilor. Circul semăna mai mult cu jocurile olimpice de astăzi, dar publicul roman voia mai mult, era un public însetat de cruzime. Apar luptele între gladiatori și circul începe să plutească într-o mare de sânge. Apar luptele între animale, dar și între animale și oameni. În arenă se organizau "vânători", iar vânatul erau condamnații la moarte, prizonierii de război sau creștinii. Odată cu venirea Evului Mediu, circul se transformă în bâlci. Biserica Catolică restrictionează spectacolele, iar Inchiziția îi acuza pe circari de vrăjitorie. În Evul Mediu, apare o nouă categorie de artiști: funambulii, dansatori pe sârmă.





  • 1839 : Academia Franceză de Științe a anunțat inventarea procedeului  daghereotipiei.



În 1829 artistul și farmacistul francez Louis J.M. Daguerre, a  creat un design de cameră complet nou și s-a asociat cu Joseph Nicéphore Niépce, un pionier al fotografiei preocupat de  fotochimie,  pentru a-și dezvolta tehnologiile.
După moartea lui Niépce în 1833, Daguerre a continuat să cerceteze chimia și mecanica înregistrării imaginilor prin acoperirea plăcilor de cupru cu argint iodurat. 
În 1835, Daguerre a descoperit—după ce a spart din greșeală un termometru cu mercur —o metodă de a developa imagini expuse timp de 20–30 de minute. Perfectionarea acestui proces avea să-i permită să fixeze imaginea—împiedicând înnegrirea argintului—cu o soluție puternică de săruri.

În 1837, el a realizat o natură moartă cu matrițe de ipsos, o sticlă îmbrăcată în răchită împletită, un desen înrămat și o draperie—intitulată L’Atelier de l’artiste—care a fost primul daghereotip care a trecut cu succes prin procesul complet de expunere, developare și fixare.Daguerre nu a obținut patent pentru invenția sa în Franța, dar guvernul francez i-a oferit o pensie.

În Regatul Unit, Miles Berry, în numele lui Daguerre, a obținut un patent pentru procedeul daghereotipiei la 14 august 1839. Aproape simultan, la 19 august 1839, guvernul francez a anunțat că invenția este un dar „oferit gratuit Lumii.În același an,  englezul William Fox Talbot a anunțat dezvoltarea calotipului . Împreună, cele două invenții marchează anul 1839 ca an al inventării fotografiei.
Potrivit Wikipedia, daghereotipia (numită și dagherotipie; din franceză daguerréotype) a fost prima tehnică fotografică reușită. Ea a fost dezvoltată de Louis Daguerre împreuna cu Joseph Nicéphore Niépce. Niépce produsese prima imagine fotografică în camera obscură, folosind asfalt pe placuțe de cupru tratate cu ulei de levănțică, procedeu ce impunea expuneri îndelungate. Într-un daghereotip, imaginea se formează într-un amalgam de mercur și argint. Vaporii de mercur produși de încălzirea mercurului lichid sunt folosiți pentru developarea plăcuței de cupru acoperită cu un strat de argint devenit fotosensibil prin tratarea cu vapori de iod, ceea ce duce la formarea de cristale de iodură de argint pe suprafața argintată.



  • 1865: În România, se pune în circulaţie emisiunea filatelică "Alexandru Ioan Cuza", cu efigia în oval
La 9 ianuarie 1865, în România, se pune în circulaţie emisiunea filatelică "Alexandru Ioan Cuza", cu efigia în oval, formată din trei timbre cu valori de 1, 5 şi 20 parale.




  •   1888: În România, este promulgată legea pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă
La 9 ianuarie 1888, în România, este promulgată legea pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă. Din păcate, această lege nu a fost aplicată. Transporturile au continuat să se facă de la un port la altul cu vase particulare, cu şlepuri remorcate, cu brigantine şi goelete. Nu de puţine ori transportul sării se făcea cu bastimente ale Marinei Militare.



  •  1890: S-a născut Karel Capek, dramaturg şi romancier ceh (d. 25 decembrie 1938)


Karel Capek (9 ianuarie 1890–25 decembrie 1938) este unul dintre cele mai populare nume ale literaturii cehe. A scris schițe, roman, piese de teatru, eseuri. Studiază la Brno, Paris, Berlin, Praga. În 1915 obține la Praga doctoratul în filozofie cu o teză despre pragmatism, apoi devine gazetar și se remarcă prin reportaje ilustrate de el însuși cu desene spirituale. Între 1921 și 1923 este și regizor la teatrul municipal din Praga-Vinohrady. Primele volume de povestiri le semnează împreună cu fratele sau Josef, scriitor, pictor și filozof. Karel Capek a fost interesat și de genuri periferice, față de care marii creatori au adesea prejudecăți: literatura de anticipație, cântece de bâlci, romane „pentru cameriste“, roman polițist, scenariu de film. Autorul său preferat, de a cărui influență nu e străin, a fost Chesterton, iar prietenul său privilegiat a fost T.G. Masaryk cu care realizează o provocatoare carte de convorbiri (1928–1935). În povestirile din Cartea apocrifelor, scrise între 1920 și 1937, dar extrem de actuale, Capek este „mai el însuși“ decât oriunde, căci combină satira cu subtextul umanist, pastișa cu originalitatea, râsul și verva cu disperarea.


  •  1908: S-a născut scriitoarea Simone de Beauvoir ("Toţi oamenii sunt muritori", "Mandarinii"; "Amintirile unei fete cuminţi") (m. 14 aprilie 1986). 


"Femeie nu te naşti, devii", mulţi au auzit aceste cuvinte, dar puţini sunt cei care ştiu cine le-a spus. Este vorba despre Simone de Beauvoir, o scriitoare franceză care a avut o influenţă marcantă asupra doctrinelor existenţialismului şi feminismului. 
Simone de Beauvoir s-a născut la Paris, în anul 1908, şi a devenit cunoscută graţie volumele pe care le-a scris, dar şi datorită activităţii sale de activism politic. Cea mai cunoscută lucrare a sa, văzută ca o adevărată "Biblie" a feminismului, s-a numit "Al doilea sex". Aceasta prezenta o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor.Romanul care i-a adus însă Premiul Goncourt, una dintre cele mai importante distincţii pe care le poate primi un scriitor francez, a fost "Mandarinii".  
Ea nu s-a căsătorit niciodată şi nu a avut copii, deşi a trăit o viaţă alături de filozoful şi militantul social, laureat al Premiului Nobel, Jean-Paul Sartre. Simone de Beauvoir a murit la vârsta de 78 de ani, la Paris. 
Simone de Beauvoir a marcat secolul XX prin luările de poziţie îndrăzneţ feministe pentru epoca ei, dar, în mod paradoxal, numele şi viaţa sa rămân greu de despărţit de cele ale partenerului nărăvaş, Jean-Paul Sartre.


  •   1913: s-a născut Richard Nixon, al 37-lea preşedinte al Statelor Unite.



Născut pe 9 ianuarie 1913, într-o fermă din oraşul Yorba Linda, Richard Nixon a fost unul dintre cei mai influenţi preşedinţi americani, dar şi unul dintre cei mai căzuţi în dizgraţie. Numele lui este legat de un uriaş scandal politic din Statele Unite, care a culminat cu demisia lui Nixon, al 37-lea preşedinte american. Totul a început cu decizia lui de a instala microfoane în clădirea Watergate, pentru a-şi spiona adversarii din Partidul Democrat. Însă cei care aveau misiunea de a planta microfoanele au fost prinşi. După investigaţie, poliţia realizează că aceştia nu erau nişte simpli spărgători, fiind demonstrată legătura lor cu Casa Albă.


  • 1915: S-a născut arbitrul britanic Ken Aston,  inventatorul cartonașelor galbene și roșii în fotbal. 
Această idee i-a venit așteptând cu mașina la semafor, în anul 1966.

 La acea vreme, arbitrii nu le spuneau jucătorilor că sunt avertizați, treceau doar numerele lor în carnețel, iar din această cauză se creeau controverse în teren și în tribune. Cartonașele au fost folosite în premieră la Mondialul din 1970, când Ken Aston era președintele Comisiei de Arbitri a Fifei. Tot el a mai introdus echipamentul negru pentru arbitri și al patrulea oficial în teren și a colorat cartonașele asistenților în roșu și în galben, pentru a fi mai vizibile. El s-a stins din viață la data de 25 octombrie 2001.

 
  •  1941: S-a născut Joan Baez, cântăreață americană de folk, de origine mexicană, foarte cunoscută datorită vocii sale foarte individuale. 
Este deseori numită "conștiința și vocea anilor '60". Multe cântece au o tematică socială.

În 1969 ia parte la festivalul Woodstock alături de artiști ca Jimi Hendrix, Santana, Jefferson Airplane unde cântă trei cântece, Sweet Sir Galahad, Joe Hill și We Shall Overcome, acest ultim cântec fiind un imn al mișcării pentru drepturile civile ale negrilor din Statele Unite ale Americii.
Rămâne de asemenea cunoscută pentru relația sa cu Bob Dylan și pentru marea sa pasiune pentru activism, în special în domeniile nonviolenței, al drepturilor civile și ale omului iar, mai recent, este cunoscută pentru acțiunile sale ecologice.
Baez are o carieră de peste 50 de ani, a lansat mai mult de 30 de albume și a înregistrat în opt limbi diferite. Este considerată un simbol al muzicii folk, deși după anii 60 stilul muzicii pe care îl va aborda va cunoaște numeroase schimbări, înglobând mai toate stilurile de la rock și pop la muzică gospel și country. Deși este și a fost ea însăși o compozitoare și textieră, în special la mijlocul anilor 70, Baez este adesea considerată ca fiind o interpretă a cântecelor altor persoane
Vocea sa are trei octave  și un vibrato rapid, ușor de recunoscut.



  •  1951: Este inaugurat oficial noul sediu ONU din New York.
 El a fost construit cu ajutorul donatiei facute de John Davison Rockefeller  Junior.


Sediul Națiunilor Unite din New York a fost dezvoltat de o echipă internațională de arhitecți. Clădirea principală, Secretariatul, a fost una din primele clădiri zgârie-nori construite în stilul internațional.În 1946, Organizația Națiunilor Unite (ONU) caută un loc pentru noul sediu, în New York. Planul inițial era acela de a folosi terenul din Flushing Meadow Park, din Queens, pe care se organizase Târgul Mondial din 1939. Dar, după ce un proiect intitulat X-City nu s-a materializat, la granița estică a Manhattanului, John D. Rockefeller Jr. a cumpărat terenul de 7 hectare și l-a donat Națiunilor Unite pentru a-și construi sediul. Întreaga zonă a fost transformată în teritoriu internațional si, din punct de vedere oficial, nu aparține Statelor Unite.Proiectul pentru complexul Națiunilor Unite a fost elaborat de o comisie internațională de arhitecți – United Nations Board of Design. Cei mai notabili arhitecți au fost Oscar Niemeyer, Le Corbusier și Wallace K. Harrison, care conducea echipa. Arhitecți renumiți ca Mies van der Rohe și Walter Gropius au fost excluși din cauza legăturii lor cu Germania, instigatorul celui de Al Doilea Război Mondial.Echipa de arhitecți a ales stilul internațional pentru a simboliza un nou început, după război. Un plan al lui Le Corbusier, numit ’Proiectul 23A, a fost ales ca bază a proiectului. După luni întregi de discuții aprinse, în special între Le Curbusier și ceilalți arhitecți, planul final 23W, desenat de Oscar Niemeyer, a fost adoptat de către toți membrii comisiei. Planul conținea un complex de patru clădiri: clădirea Secretariatului, clădirea Adunării Generale, clădirea de Conferințe și biblioteca Dag Hammarskjöld.
Cea mai mare dintre cele patru clădiri este clădirea Secretariatului. Turnul înalt de 166 de metri, cu 39 de etaje, avea să devină un simbol universal al Națiunilor Unite. Construcția Secretariatului a început în septembrie 1949 și a fost finalizată în 1950. Întregul complex avea să fie, însă, terminat abia peste 2 ani. Clădirea adiacentă, Adunarea Generala, este cea mai importantă parte a complexului. În Sala Adunării Generale, care are o capacitate de 1.800 de locuri, au loc întâlniri între reprezentanții statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite. Clădirea de Conferințe găzduiește Consiliul de Securitate al ONU și Consiliile Economice și Sociale.
Lângă sediul Națiunilor Unite se află un parc mic, care se invecinează cu East River. Acesta este împodobit cu opere de artă donate de numeroase țări, inclusiv o sculptură de Evgeniy Vuchetich, donată de Uniunea Sovietică în 1959 și o bucată din Zidul Berlinului.

Pe First Avenue, în fața sediului ONU din New York, sunt expuse steagurile tuturor statelor membre ale organizației. Primul este cel al Afganistanului, situat pe 48th street și ultimul al Zimbabwe, pe 42nd street.


  •  1954: A fost inaugurat Teatrul de Operă şi Balet (Opera Naţională ) din Bucureşti.


În 9 ianuarie 1954 în clădirea proiectată de arhitecţii Octav Doicescu şi Paraschiva Iubu a fost prezentat spectacolul „Dama de pică” de P.I. Ceaikovski, în regia lui Vladimir G. Ciukov și avându-l la pupitrul dirijoral pe maestrul Egizio Massini.
Pentru clădirea Operei Române (astăzi Opera Naţională din Bucureşti), arhitectul Octav Doicescu foloseşte elemente specifice arhitecturii clasice. Faţada are un portic cu 3 arcade monumentale şi trei uşi de acces, care permit intrarea în holul fastuos înălţat pe două nivele.
 Sala de spectacole are forma de potcoavă. Scena are 24m lăţime, 20m adâncime şi 30m înălţime. La ultimul etaj există Muzeul Operei. În faţa clădirii se află statuia marelui muzician George Enescu, o sculptură în bronz de Ion Jalea.


  • 1970: S-a născut Lara Fabian în Etterbeek, Belgia. 

Ea este o cântăreaţă internaţională cunoscută pentru priceperea ei vocală şi tehnica de calificare. Ea cântă în franceză, italiană, spaniolă, engleză, şi vorbeşte fluent toate aceste limbi.Lara Fabian a cântat, de asemenea, în limba portugheză, şi o dată în limba germană în 1988, pentru o versiune a "Croire" ( "Glaub"), deşi nu vorbeşte fluent limba. A mai cântat şi în ebraică la aniversarea a 60 de ani de independenţă a Israelului. 
Lara Fabian a vândut peste 12 de milioane de discuri în întreaga lume până în prezent.
  

                                 Să aveți o zi frumoasă! 


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!