17 Aprilie

Este a 107-a zi a anului. 
Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 02 m.

Citatul zilei

„Tragedia vieții este că îmbătrânim prea devreme și devenim înțelepți prea târziu.” (Benjamin Franklin, n. 17 ianuarie 1706 - d. 17 aprilie 1790, diplomat, om de știință, inventator, filozof, profesor și om politic)

Ziua internațională a hemofiliei
(World Hemophilia Day) 

La 17 aprilie, în fiecare an, este marcată în întreaga lume Ziua internațională a hemofiliei, urmărindu-se creșterea gradului de conștientizare a bolii și a altor tulburări de sângerare ereditare.

Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România şi Asociaţia Română de Hemofilie continuă campania "Misiunea: Zero Sângerări"

* În 2017, consumul de factor antihemofilic în România a fost de doar 2,28 UI per capita. În Uniunea Europeană, media este de 5 UI per capita
* Dacă s-ar fi aplicat corect noul protocol terapeutic, aprobat în decembrie 2016, după o aşteptare de opt ani, România ar fi putut face un salt istoric în anul 2017, ajungând la un consum de 4 UI per capita, minimum recomandat
* Asociaţiile pacienţilor cu hemofilie au lansat în aprilie 2017 campania "Misiunea: Zero Sângerări", prin care au făcut apel către medici şi autorităţi pentru maximizarea potenţialului noului protocol terapeutic
Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România şi Asociaţia Română de Hemofilie au declarat continuarea campaniei "Misiunea: Zero Sângerări", cu prilejul Zilei Mondiale a Hemofiliei 2018, în cadrul unei conferinţe de nivel înalt desfăşurate la Bucureşti.

Potrivit FIH, în lume există 6,9 milioane de oameni care suferă de o tulburare de sângerare iar 75% dintre aceștia nu știu. Hemofilia este o boală care nu se vindecă, dar tratată corect aduce pacientul la condițiile de viață ale unui om normal. O informare eficientă crește gradul de conștientizare, oferind posibilitatea unei diagnosticări și accesul la îngrijire pentru milioane de oameni care, altfel, rămân fără tratament.

În România, la nivelul anului 2015, au fost înregistrați 1.224 pacienți cu hemofilie, dintre care 450 sunt copii.

Pacienții cu hemofilie din România beneficiază, începând din luna februarie 2015, de un departament special amenajat la Institutul Clinic Fundeni, unde sunt preluați de o echipă multidisciplinară, conform recomandărilor europene. Anul trecut bugetul pentru tratamentul celor care au această afecțiune a fost mărit cu 40%. Anul acesta se va merge pe același buget, dar acesta este insuficient, potrivit Asociației Naționale a Hemofilicilor din Romania. Bolnavii de hemofilie care nu au tratament cu factor de coagulare ajung să aibă probleme ortopedice, iar unii dintre aceștia pot muri.

Ziua Internațională a Hemofiliei a fost stabilită în 1989, Federația Internațională de Hemofilie alegând această dată în onoarea fondatorului Federației, Frank Schnabel, născut în această zi. Cu această ocazie, în fiecare an, asociațiile de hemofilie și centrele de tratament din întreaga lume organizează întâlniri, competiții sportive, expoziții și alte evenimente menite să crească nivelul de informare asupra bolii și să sensibilizeze opinia publică față de hemofilie și față de celelalte tulburări hemoragice ereditare.

Federația Internațională de Hemofilie este o organizație internațională non-profit, înființată în 1963, care reunește organizații de pacienți din 127 de țări. Beneficiază de recunoaștere oficială din partea Organizației Mondiale a Sănătății. Federația asigură sprijin pacienților care suferă de tulburări hemoragice precum: hemofilia, maladia von Willebrand, disfuncții plachetare ereditare și alte deficiențe.

Hemofilia este o boală ereditară, legată de o anomalie genetică, provocată de deficitul unei proteine de coagulare, prezentă în mod normal în plasmă, fapt care face ca în caz de rănire să existe un risc important de sângerare. Hemofilia nu se vindecă, dar se poate trata. În prezent, datorită tratamentelor injectabile cu produse conținând factori de coagulare, chiar și persoanele care suferă de hemofilie în formă gravă pot duce o viață aproape normală. Hemofilia este o boală congenitală care se moștenește în special în rândul băieților. Mamele sunt, de obicei, purtătoare ale defectului genetic, iar fiii lor fac boala, care se manifestă prin sângerări.

Conform statisticilor prezentate de www.nhs.uk, în cazul unei mame cu o genă anormală legată de cromozomul X și un tată neafectat, riscul de a avea un băiat sau o fetiță cu hemofilie este de 1 la 4. În cazul în care tatăl este cel afectat, nu există riscul să aibă un băiat cu hemofilie. În cazul unei fetițe, aceasta va fi purtătoare a cromozomului și poate da afecțiunea mai departe copiilor ei. Când ambii părinți sunt afectați, există riscul de 1 la 4 ca nou-născutul, băiat sau fată, să aibă hemofilie.

În consecinţă, orice mărunt traumatism, care, pentru un om sănătos, ar fi cel mult o mică neplăcere, fără niciun fel de consecinţe grave, devine, pentru hemofilic o problemă serioasă şi o ameninţare.

Povara zilnică a hemofilicilor o constituie nu hemoragiile externe, ci cele interne: ele apar mai ales la nivelul articulaţiilor şi al muşchilor, dar pot apărea şi în cavitatea abdominală, în creier... oriunde.

O cădere în genunchi, cum păţesc atâtea copiii, atunci când se joacă, este, pentru un copil obişnuit, un incident minor - o julitură şi câteva lacrimi. Pentru un copil hemofilic, aceleaşi incident înseamnă o hemoragie internă, în articulaţia genunchiului, umflarea dureroasă a acestuia, incapacitatea de a merge ore sau zile în şir. Factorii de coagulare care, într-un organism normal, "rezolvă" prompt, în mod automat, micile sângerări de acest tip, lipsesc la hemofilici sau sunt în cantitate insuficientă.

Părinţii acestor copii duc şi ei, zi de zi, ani în şir, povara: frica de un accident - chiar mărunt - îi face să fie excesiv de prevenitori, de protectori cu copiii lor, limitându-le acestora libertatea de mişcare, iar angoasa care îi consumă zilnic se transmite, cu vremea, şi copiilor; cu toţii, întreaga familie, ajung să sufere de teama unui traumatism, să trăiască permanent cu frica de lovituri şi de hemoragii.

Nu numai accidentele, ci şi presiunile suportate de articulaţii sau contracţiile musculare din cursul activităţii fizice obişnuite - alergări, sărituri - pot declanşa o sângerare dureroasă. În timp, articulaţiile sunt afectate în mod ireversibil, iar hemofilicii pot ajunge să aibă mari dificultăţi motorii.

"Fără tratament, acumularea de sânge în articulaţie duce la distrugerea oaselor şi pacientul se deplasează din ce în ce mai greu, apoi are nevoie de cârje sau de cărucior pentru a se mişca" declară dr. Luminiţa Rusen, medic primar hematolog, doctor în ştiinţe medicale şi specialist în tratamentul acestei afecţiuni.

Cu timpul, copiii, astfel constrânşi, se izolează sau se răzvrătesc, ajung să se considere ei înşişi nişte ciudaţi, suferă din cauza deosebirii dintre ei şi colegii ori prietenii lor care, fără această povară, aleargă, ţopăie, joacă fotbal, se zbânţuie în toate felurile şi se caţără peste tot.

Adulţii cu hemofilie au şi ei dificultăţi de adaptare şi integrare: în România, statisticile realizate de Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România (ANHR) arată care sunt consecinţele abordării medicale şi sociale a hemofiliei în România: angajare redusă pe piaţa muncii (16,5%); participare limitată la viaţa socială (peste 75% dintre hemofilicii cu forme severe au handicap locomotor) şi, implicit, costuri mari pentru sistemul de sănătate şi asigurări sociale.

Hemofilia este o boală cu care trăieşti toată viaţa, spun medicii. Ea nu poate fi vindecată - aceasta este vestea proastă.

Vestea bună este că există, totuşi, tratamente care fac deosebirea dintre "o viaţă în roşu - trăită sub semnul fricii cronice de sângerări şi dizabilitate - şi o viaţă normală.

Dacă beneficiază de tratament corect, în cantitate suficientă şi cât mai devreme posibil, hemofilicii au şansa să trăiască o viaţă normală. Tratamentul constă în injectarea intravenoasă de factor de coagulare - substanţa care lipseşte din organism şi care poate rezolva problema coagulării sângelui. Pe lângă beneficiile administrării tratamentului în cazuri acute, de urgenţă - atunci când traumatismul s-a produs - specialiştii subliniază importanţa unui tratament profilactic continuu: prevenirea sângerărilor prin injectarea periodică de factor de coagulare, astfel încât acesta să se găsească permanent în organism, îndepărtând riscul hemoragiilor la cel mai mic traumatism.

O veste şi mai bună ar fi aceea că asemenea tratamente sunt la îndemână. Din păcate, nu-i aşa - în România, nu.

Pentru alţi cetăţeni din Uniunea Europeană, hemofilia nu mai reprezintă un impediment, pentru că există tratamente care să oprească sau să prevină hemoragia şi, astfel, calitatea vieţii hemofilicului este la fel cu a oricărui om sănătos.

În România, lucrurile nu stau deloc aşa. Diferenţa o face alocarea fondurilor necesare pentru a beneficia de un tratament aplicabil imediat ce s-a produs hemoragia.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 1524: Giovanni da Verrazzano a ajuns în portul New York.

Giovanni de Verrazzano (c. 1485 - c. 1528) a fost un explorator italian al Americii de Nord, în serviciul coroanei franceze. El este renumit datorită faptului că este primul european care să exploreze Oceanul Atlantic pe coasta Americii de Nord, între Carolina de Sud și Terra Nova în 1539, inclusiv golful din New York. Din acest motiv Podul Verrazano-Narrows  este numit în onoarea lui, precum și Podul Jamestown-Verrazzano de peste estuarul Narragansett.

• 1880: A fost aprobată legea privind înfiinţarea unei bănci de scont şi emisiune în România – Banca Naţională a României, cu un capital de 12 000 000 lei. 

Primul director a fost Teodor Mehedinţeanu, urmat apoi de Eugeniu Carada.

Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în alte localități din țară. Banca Națională a fost înființată în anul 1880 cu un capital inițial de 30 milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precădere al familiei Brătianu). BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din SUA. Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat până în anul 1933. Până în 1948, instituția a fost una privată, controlată cu mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul propriului partid, PNL.

Palatul Băncii Naționale, clădirea veche a Băncii Națională a României, a fost realizat de Albert Galleron împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Charles Garnier, realizatorul celebrei Opéra Garnier, cunoscută și ca Opera din Paris.

• 1880: S-a născut arhelogul britanic  Leonard Woolley, cunoscut pentru descoperirea, în 1929, a oraşului antic Ur în sudul Irakului (17 apr. 1880 - 20 febr. 1960).

Străvechiul oraş Ur din Caldeea, a fost un mare centru cultural, politic, religios şi economic - capitală a unui stat puternic. Biblia spune ca în oraşul Ur s-a născut patriarhul Avraam, strămoşul poporului evreu.

Ur a fost un oraș în sudul Mesopotamiei, fiind primul mare oraș dintre fluviile Tigru și Eufrat, de unde a ar proveni, conform scrierilor biblice, strămoșii evreilor. Fiind locuit încă din mileniul al V-lea î.Hr., începând cu mileniul al III-lea î.Hr. a cunoscut o rapidă dezvoltare și prosperitate. A fost ulterior cucerit de elamiți și babilonieni.

Numele acestei cetăți-stat se traduce prin „cuptor de foc”, și ea era situată pe fluviul Eufrat, la 14 km sud de Masiriyeh sau la 350 km sud-est de Bagdad, în Tell el-Muqayyar din sudul Iraq-ului de astăzi.

Această așezare care, împreună cu cetățile Kiș și Uruk a fost o metropolă importantă pentru civilizația sumeriană și babiloniană, a fost întemeiată în perioada Al Ubaid/Obeid, prin anii 4.000 î.e.n. Este posibil să fi fost plasată direct pe stratul aluvionar provenit de la Potopul despre care scrie cartea biblică Genesa și din Epopeea lui Ghilgameș. În orice caz, în timpul întemeierii sale, orașul era pe coastă, la vărsarea fluviului Eufrat în Golful Persic.

În conformitate cu scrierile Tanakh-ului evreiesc (Vechiul Testament, cartea Genesa, 11:28,31; 15:7; Neemia 9:7) și cu Faptele apostolilor (7:2-4) patriarhul Avraham, întemeietorul poporului evreu, provine din această cetate-stat.

Zeitatea principală a acestei cetăți-templu era zeul-Lună Nannar, care în sumeriană era Suen, iar în limba semiților era cunoscut sub numele Sin.

Inițial, viața cetățenilor era condusă prin intermediul unui sistem teocratic.

Ur-Nammu, fondatorul prosperei dinastii a 3-a (cca. 2050 î.e.n.) și un faimos legiuitor, a construit aici un turn-templu (ziggurat) în trei platforme terasate, care mai domină locul și astăzi.

Toate corăbiile care aduceau mărfuri în Mesopotamia trebuiau să treacă prin Ur, fiind vămuite, fapt care, împreună cu altele, au dus la o prosperitate deosebită a cetății. Tăblițele dezgropate indică o activități comerciale înfloritoare, precum și bijuteriile și comorile fabuloase găsite în mormintele regale ai anilor 2.900 – 2.500 î.e.n., care se includ în perioada clasică a Sumerului (metale prețioase, pietre semi-prețioase, acoperitori de cap, vase, cupe deosebite).

Splendoarea cetății a fost nimicită brusc pe la 1.900 î.e.n. de năvălitori elamiți, veniți din ținutul deluros din împrejurimi, care l-au capturat pe regele și au distrus cetatea. După anul 1.000 î.e.n. zona a intrat în jurisdicția caldeenilor.

• 1924: Au luat fiinţă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer.

Din 1924, studiourile MGM (Metro-Goldwyn-Mayer), ce marchează Epoca de Aur a filmelor de la Hollywood, au produs capodoperele unor generaţii, demne de peste 175 de Oscaruri. „Vrăjitorul din Oz“, „Tom şi Jerry“, „Tăcerea mieilor“ şi „Rocky“ sunt câteva dintre operele ce au scris istoria companiei cu imaginea leului furios ce rage.

Fondată în 1924, când magnatul Marcus Loew a unit Metro Pictures, Goldwyn Pictures şi Louis B. Mayer Productions, sub deviza „Artă de dragul artei“, compania a acumulat un palmares impresionant, de la an la an. Dintre hiturile marca MGM, amintim „Rebecca“ (1940), „Hamlet“ (1948), „Marty“ (1955), „Apartamentul/ The Apartment“ (1960), „Povestea din cartierul de vest/ West Side Story“ (1961), „Tom Jones“ (1963), „În arşiţa nopţii/ In the Heat of the Night“ (1967), „Cowboyul de la miezul nopţii/ Midnight Cowboy“ (1969), „Rocky“ (1976), „Annie Hall“ (1977), „Plutonul/ Platoon“ (1986), „Rain Man“ (1988), „Cel care dansează cu lupii/ Dances With Wolves“ (1990), „Tăcerea mieilor/ The Silence of the Lambs“ (1991).

De-a lunguil anilor, corporaţia cu peste 175 de Oscaruri, dintre care 14 la categoria Cel mai Bun Film, a fost reprezentată de şapte lei diferiţi. Fiorosul Tanner a fost folosit la toate filmele Technicolor şi la animaţii, inclusiv la seriile „Tom şi Jerry“, însă Leo rămâne cel mai longeviv (56 de ani), fiind prezent din 1957. Mascota a devenit primul animal sălbatic ce şi-a lăsat amprentele în cimentul umed din faţa TCL Chinese Theatre, printre personalităţile prezente la eveniment fiind şi preşedintele Gary Barber, ce a vorbit despre istoria MGM şi marile nume ce au făcut cinste, Elizabeth Taylor, Greta Garbo, Judy Garland, Lana Turner şi Mickey Rooney.

• 1937: Apariția personajului de desene animate Daffy Duck.

Daffy Sheldon Duck cunoscut în România ca Rățoiul Daffy este un personaj fictiv din seria de desene animate Looney Tunes și Merrie Melodies de Warner Brothers. Daffy a fost primul din personajele de tip "screwball" care au apărut in anul 1937 in Porky's duck hunt, pentru a compensa pentru personajele de tip everyman, cum ar fi Mickey Mouse și Popeye, care au fost populari mai devreme în același deceniu. Daffy este cunoscut ca cel mai bun prieten al lui Bugs Bunny și, ocazional, se autoconsideră un rival al acestuia.

Teoretic fiecare animator de la Warner Brothers și-a pus accentul pe Duffy, care într-un episod poate fi un marțian vigilent, iar în altul un marțian lacom și căutător de glorie. Bob Clampett și Chuck Jones au folosit des aceste versiuni ale personajului.

Daffy a fost pe locul 14 în topul 50 cele mai bune personaje de desene animate realizat de TV Guide[1] și a fost prezent pe o copertă împreună ca Duck Dodgers împreună cu Porky Pig și the Powerpuff Girls.

Daffy Duck Compilation

• 1916: S-a născut Magda Isanos, poetă (d. 1944)

Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iași - d. 17 noiembrie 1944, București) a fost o avocată, poetă, prozatoare și publicistă română.

S-a născut la Iași, ca fiică a lui Mihai Isanos și a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat școala primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinții ei, în apropiere de Chișinău, iar liceul la Școala eparhială de fete din Chișinău. A studiat la Iași (1934-1938) dreptul și filozofia; licențiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iași.

Debutează în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieți Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău.

A fost soția lui Eusebiu Camilar.

Să aveți o zi frumoasă!