Luna lui Gustar - Tradiții și superstiții

Luna august, denumită popular și “gustar” reprezintă ultima lună a verii. În această perioadă se coc, se mănâncă și se gustă cele mai multe fructe și legume ale anului, de unde și denumirea populară.

Gustar, este numele popular al lunii august, apropiat în mod automat de verbul a gusta, și poartă o moştenire din latină. Variantele fonetice dacoromâneşti (având ca punct de plecare latina populară) agust, agost, ogust şi chiar gust, sunt reflexe directe ale termenului latinesc Augustus. August a fost astfel numită în onoarea împăratului roman Caius Julius Caesar Augustus. Luna are 31 de zile, pentru că Cezar August a dorit ca luna august să aibă tot atâtea zile câte are luna lui Iulius Cezar, luna iulie. Înainte, luna august se numea în latină Sextilis pentru că era a șasea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie. La români, luna poartă numele de Gustar, Secerar sau Măselar.
Grecii numeau luna august Metageitnion. 
De la daco-romani și până în zilele noastre, Gustar are mai multe semnificații: 1. Tot prin acest nume al lunii, se face referire la apropierea toamnei.

2. În popor, numele de Gustar vine de la faptul că acum se coc cele mai multe fructe, care  se gustă, se mănâncă. Iată un aspect pitoresc din descrierea vechilor practici din luna august în mediul rural: ”în lumea întreagă se face  înfruptatul pentru că în august se coc merele, perele, prunele, pepenii verzi şi galbeni, prind a se îndulci strugurii. Anume în această lună oamenii încep a gusta din roada nouă a livezilor, viilor şi grădinilor, ducând „poamă nouă în gură veche”, cu mâna pe după ceafă.”
3. Mai mult, se face şi o legătură cu sărbătoarea religioasă ”Schimbarea la Faţă”, când se gustă poama nouă din rodul viilor. Tot în ziua acestei sărbători sfinte, se schimbă fructele care până acum fuseseră veninoase, este prima dulceaţă a fructelor. Sfânta Marie Mare este considerată şi o sărbătoare din calendarul viticol.
4. Se face trimitere şi la recoltarea grâului, desigur, în zonele dinspre munte, căci august mai este numit, prin unele locuri, şi secerar. Mai puţin cunoscută este o altă denumire populară, măselar.

Pe lângă multitudinea și diversitatea de legume și fructe, august este de asemenea o lună ce abundă în tradiții, obiceiuri și superstiții, datorate în mare parte sărbătorilor din această perioadă.

August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvara prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sânta-Mariei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi.

Luna lui Gustar începe în forță, în tradiția românească. În vreme ce creștinii ortodocși îi pomenesc pe cei 7 Sfinți Mucenici Macabei și celebrează Scoaterea Sfintei Cruci, în popor se serbează Macaveii și Ziua Ursului.

Date astrale exacte

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 02 m şi apune la ora 20 h 41 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 37 m şi apune la ora 19 h 54 m.

La data de 23 august se face trecerea în semnul zodiacal Fecioară.

Fazele Lunii: 04 august - Luna la Ultimul Pătrar 21 h 18 m, 11 august - Lună Nouă (din această zi, Luna începe să crească) 12 h 58 m; 18 august - Luna la Primul Pătrar 10 h 49 m; 26 august - Lună Plină (din această zi, Luna începe să descrească) 14 h 56 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

 

 Fenomenul astronomic caracteristic lunii august este curentului de meteori Perseide. Deşi activitatea sa începe în luna iulie (17) se întinde până spre sfârşitul lunii august (24), dar cel mai important este că faza maximă a curentului de meteori Perseide este în noaptea dintre 12-13 august. În acest an pot fi văzuţi până la 150 de meteori în noaptea de maxim, în condiţii ideale.

Luna august este marcată în acest an şi de o eclipsa parţială de Soare, care are loc pe 11 august, ea nefiind vizibilă din ţara noastră. Poate fi observată din nord-estul Europei, din nord-vestul Asiei, din nordul Americii de Nord, din Oceanul Atlantic şi din zona Arctică, potrivit eclipse.gsfc.nasa.gov.

Cele mai importante sărbători ale lunii august, sunt:

   *  Macaveii, Scoaterea Sfintei Cruci pe data de 1 august;

   *  Probejenia sau Schimbarea la Față pe data de 6 august;

   *  Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului pe data de 15 august;

   *  Vartolomeii, Sfantul Apostol  Bartolomeu, pe data de 25 august;

   *  Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul pe data de 29 august.

Data de 1 august este una importantă în atât în caldenarul tradițiilor populare, cât și în cel ortodox. Și asta pentru că, într-o singură zi, se petrec patru momente de seamă: începe Postului Adormirii Maicii Domnului, se celebrează Ziua Crucii și Ziua Ursului și se pomenesc cei 7 Sfinți Mucenici Macabei. Și toate trebuie respectate cum se cuvine. Data de 29 ale lui Gustar este importantă pentru creştini. Este pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Pe lângă încărcătura religioasă, sărbătoarea mai are o mulţime de simboluri în folclorul tradițional.

Superstiţii în Postul Adormirii Maicii Domnului

Perioada de post, care ţine între 1-14 August, începe cu Închinarea sau Scoaterea Sfintei Cruci; prima zi a lui Gustar, este zisa Macaveiul ursului sau Împuiatul urşilor, este respectată de gospodari pentru a nu le mânca ursul vitele şi oile.

Sfinții Macabei au grijă de grâu

Despre cei 7 Sfinți Mucenici Macabei, pomeniți pe 1 august, se știe că au fost frați evrei, foarte credincioși. Trăind pe vremea împăratului Antioh, care voia să distrugă neamul evreiesc, au fost chinuiţi până la moarte într-un cuptor plin de jar şi foc. Oamenii le respectă ziua și duc la biserică flori și spice de grâu, la sfințit, pentru ca apoi să le folosească de leac. Boabele de grâu sfințite se folosesc de sămânță, pentru recolte bogate. Se stropesc cu agheazmă grădinile şi livezile. sfinţesc la biserica spice de grâu scuturate prin frecarea lor în podul palmelor, amestecând boabele obţinute cu sămânţa ce urmează a fi semănată.

Pe data de 1 august oamenii stropesc grădinile și livezile cu agheasmă, sfințesc grâu la biserică, pentru a-l amesteca cu semnițele ce urmează a fi semănate, iar cei care au stupi adună mierea deoarece aceasta capătă puteri miraculoase de vindecare.

 La Macavei se spune că “se-nvârte frunză-n tei” şi nu e bine să se mai culeagă teiul. În această zi nu se lucrează, nu se mulg nici vacile, doar se slobod viţeii să sugă şi, atunci se spune că este Paştele viţeilor.

În 2 august, creștinii sărbătoresc aflarea moaștelor Întâiului Mucenic al lui Hristos, Ștefan. În tradițiile populare, această zi era indicată pentru sfințirea ierburilor bune pentru leacuri. 

Tot la începutul lui Gustar, se scot fagurii de miere și toți ai casei trebuie să guste pentru a fi feriți de lupi și de urși. 

În satele muntenești, 2 august era considerată Ziua ursului. Țăranii țineau această zi, pentru ca urșii să nu le strice recoltele. De-acum se schimbă fructele, care, până la această vreme, fuseseră „veninoase”, apare „prima” dulceață a lor. 

Urmează pe 6 August Pobejenia, despre ale cărei superstiţii puteţi citi (aici); este ultima zi când se Pe 6 august, de Probejenie, femeile adună și usucă plante și fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire.

Începând cu această zi fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.mai pot culege plante de leac.

 La 14 august este ziua Cercurilor Sfintei Mării, care se ţin o zi înainte şi o zi după Sfânta Maria. Superstiţia spune că femeile însărcinate trebuie să ţină această zi, pentru a naşte uşor; cele care lucrează în această zi, vor suferi mult la naştere. Tot acum, noaptea, doi paznici se duceau la cimitirul satului, luau în tăcere ţărâna de pe un mormânt, o duceau la vrăjitoare, care săvârşeau prin cuvinte magice legatul viilor, pentru a fi ferite de stricăciunile graurilor.

Superstiţii de Sfânta Maria Mare

Ziua Adormirii Maicii Domnului – 15 August – este numită în popor Sfânta Maria Mare; este o zi de hotar a lunii august: acum se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, prin magie, ciocul păsărilor pentru a nu prăda viile. Se spune că planta numită “palma Maicii Domnului”, culeasă în această zi, fiartă şi folosită la scăldătoare, apară de boli. Pe vremuri, obiceiul era ca bărbaţii să poarte căciulă între Sântamarie şi Sângiorz, iar cei care uitau să schimbe pălăria cu căciulă, la Sfânta Maria Mare, erau strigaţi cu zicala “A venit Sântamarie/Te-ai… în pălărie!”. Doar în această zi specială, se mai pot culege flori de câmp şi flori de leac, care se pun la icoana Preacuratei, apoi sunt bune de leacuri şi descântece. Superstiţia spune că dacă înfloresc trandafirii la Sfânta Maria, va fi o toamnă lungă.

De asemenea există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

Alte superstiţii şi obiceiuri

În a doua jumătate a lui august, la 16 August, este ziua Cercurilor Sfintei Mării, care se ţine ca mai sus. În aceeaşi zi, sunt pomeniţi Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voda şi fiii săi (amanunte aici). Ziua de 23 este pentru gospodari nelucrătoare, pentru ca lupul să nu le prăpădească turmele, căci numele martirului Lupu (pomenit în această zi – detalii aici) a fost asociat cu animalul de pradă; ziua este şi un semn al apropiatelor sărbători de toamnă, prin tradiţie consacrate lupului. 

Urmează 25 August, Vartolomeii; superstiţia spune că din această zi cucul nu mai cânta. Numele Vartolomei aminteşte de “(în)vârtire” şi poporul zice că “se suceşte ziua, ca puiul în găoace”, ziua dă înapoi şi creşte noaptea. Superstiţia spune că orice presupune învârtire, sucire, nu trebuie săvârşit în această zi: nu se toarce, nu se trage la tocilă, nu se face mămăligă; acum este sărbătoarea oilor şi ele nu trebuie să capete ameţeală, să căpieze.

Ziua de 29 August, Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, aduce superstiţia că nu este bine să fie tăiat tot ce este rotund, fie legume sau fructe sau pâine; superstiţia mai spune să te fereşti a mânca poamă roşie, curechi roşu sau fiertură roşie, aluzie la sângele sfântului. Ziua mai este numită “Crucea mică” şi este rea de friguri. Există obiceiul începutului postului negru, zis sec, de la cruce până la cruce, din 29 August până la Înălţarea Crucii, la 14 Septembrie.

Luna lui Gustar cinstește Ursul

În mitologia românească, ursul este atât un animal de temut, cât și un zeu important. Și asta pentru că era păgubos, stricăcios, dând iama în turme, în culturile de porumb și în stupii cu miere. De aceea, oamenii i-au dedicat, de-a lungul vremii, mai multe sărbători, pentru a-l îmbuna: Martinii de toamnă sau Împuiatul Urșilor (1 august), Martinii de iarnă (1-3 februarie), Ziua Ursului (2 august), Sâmbăta Ursului, cu o săptămână înaintea Moşilor de Florii. Oamenii mai cred că ursul vindecă boli ale copiilor. Tot azi, e ultima zi când se mai ia miere, apoi se taie fagurii și se curăță stupii. Nu se fac treburi gospodărești, căci poți avea de-a face cu răzbunarea ursului. Nu ai voie să te scalzi în râu. Se spune că, jupuit de blană, trupul ursului seamănă cu al omului şi că nu e bine să-i mănânci carnea.

Luna august este, totodată, o lună a semănăturilor de toamnă, timpul fiind optim pentru aceste activități, în special după data de 15 august.

În luna august se coboară turmele de oi de la munte, bărbații schimbă pălăria cu o căciulă, iar cerbii spurcă apele curgătoare, care nu mai sunt bune de scăldat.

La sfârșitul lunii, pe data de 29 august, nu se mănâncă struguri și nu se bea vin, deoarece sunt asociate cu sângele și amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan. Totodată, nu e bine să se mănânce fructe și legume rotunde, care ar putea semăna cu un cap și nu se va folosi cuțitul la tăiat, pâinea și alte alimente rupându-se cu mâna.

August este o lună cu sărbători frumoase și tradiții pe măsură. De asemenea este luna în care majoritatea pleacă în concedii, ultima lună de vacanță pentru elevi și ultima lună a verii, de acum toamna începe să bată la ușă.

 În luna august sărbătorim printre altele: Ziua tanchiştilor (1 august), Ziua internaţională a berii (3 august), Ziua minerului (6 august), Ziua internaţională a pisicii (8 august), Ziua internaţională a tineretului (12 august) Ziua internaţională a stângacilor (13 august), Ziua Marinei Române (15 august), Ziua mondială a fotografiei (19 august), Ziua medicinei militare (21 august), Ziua Limbii Române (31 august).

Să aveți o lună frumoasă!