16 Noiembrie

Este a 320-a zi a anului. 
Au mai rămas 45 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 07 h 13 m și apune la 16 h 48 m. 

Citatul zilei

„Ce este toleranţa? Apanajul umanităţii. Cu toţii suntem caracterizaţi de slăbiciuni şi erori; să ne iertăm reciproc pentru acest lucru – aceasta este cea dintâi lege a naturii.” (Voltaire în Dicţionar de filozofie)

 Ziua Internațională a Toleranței (Day for Tolerance)

Incepand cu 1995, la initiativa UNESCO, 16 noiembrie a fost proclamata Ziua Internationala a Tolerantei.

Ziua Internațională a Toleranței este o sărbătoare anuală declarată de Organizația Națiunilor Unite în 1995 pentru ca oamenii să conștientizeze pericolele intoleranței. Se sărbătorește pe 16 noiembrie.

Toleranța este un principiu de bază al democrației în societățile multietnice și multiculturale. Cu toate acestea, intoleranța continuă să afecteze viețile a milioane de oameni din întreaga lume. Intoleranța poate lua forma unei marginalizări a grupurilor vulnerabile și excluderii lor din orice fel de participare la viața socială și politică. Educația este mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranței. În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranței, trebuie să fie dialogul, atât dintre indivizi, cât și dintre diferite culturi și civilizații. Fără un dialog, diversitatea culturală este pusă în pericol. Trebuie să învățăm să ne respectăm și să recunoaștem drepturile și convingerile altora.

În 1995, când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua Internațională a Toleranței, au fost identificate nu mai puțin de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de nevoia de toleranță. Fiecare dintre acestea este relevantă și astăzi și fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate.

Cuvântul toleranţă nu este un termen al lumii moderne, el provine din latina Romei antice, unde tolerare înseamnă a suporta şi se referea, că şi astăzi, la respectul faţă de celălalt.

Termenul a fost folosit şi în lumea creştină a Evului Mediu, când existau instanţe ale toleranţei, se emiteau indulgenţe, edicte sau bule papale, apoi a fost folosit de umaniştii Renaşterii, pentru care valorile şi virtuţile umane erau principii de căpătâi şi se vorbea despre toleranţă civilă şi religioasă. S-au dat chiar legi care priveau toleranţa religioasă în Regatul Angliei şi în Franţa, apoi Revoluţia franceză a adus prima Declaraţie a drepturilor omului, iar în SUA Primul Amendament la Constituţie a interzis îngrădirea libertăţii de exprimare. Şi procesul de legiferare a libertăţii religioase sau a drepturilor omului a continuat.

În islam, Tolerant este chiar unul din numele lui Allah, iar exegeţii moderni ai islamului consideră Coranul sursă a toleranţei religioase.

Religia hindu sau budismul arată de asemenea toleranţă.

Dicţionarele ne spun astăzi că toleranţa este capacitatea de a recunoaşte şi respecta convingere altora, înseamnă îngăduinţă, indulgenţă, răbdare, şi se poate exprimă la orice nivel: de la individ, la stat.

Printre personalităţile care au dat dovadă de toleranţă se regăsesc Maica Tereza, Prinţesa Diana, Mahatma Ghandi şi Martin Luther King Jr.

Toleranța este, totodată, o condiție esențială a păcii, democrației și dezvoltării durabile. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declarației Mileniului în anul 2000. Ei au plasat toleranța printre valorile fundamentale care stau la baza relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea.

De asemenea, la 16 noiembrie fiecare individ ar trebui sa reflecteze la propriul sau comportament, in relatiile pe care le dezvolta cu cei de langa el. Daca este constient de valoarea diversitatii, daca ii respecta pe ceilalti, in pofida diferentelor care ii pot separa, daca face efortul de a acccepta ca altii incearca sa-i submineze certitudinille, prejudecatile, atunci cand descopera diferente, explica Le Mag Dromadaire.

In aceeasi masura, este foarte important sa ramai atent la modul in care sunt aplicate drepturile omului, acolo unde traim fiecare dintre noi si mai ales articolele 18 si 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care stipuleaza: "orice om are dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie" si "orice individ are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii".

In fine, in aceasta zi ni se ofera o noua perspectiva si e bine sa transmitem in jurul nostru numai mesaje pozitive, pe tema bogatiei diversitatii si a dorintei de convietui in pace. A fi tolerant presupune a te pune in postura celui de langa tine, pentru a-l intelege mai bine.

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO

La 16 noiembrie 1972, la Paris, in cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferintei generale a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (desfasurata intre 17 oct.-21 nov 1972), statele membre ale UNESCO au adoptat Conventia privind Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural. La cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotarat ca data de 16 noiembrie sa fie sarbatorita ca Ziua Patrimoniului Mondial.
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România a fost instituită prin Legea nr. 160/2013. 

Prin declararea la nivel national a Zilei Patrimoniului Mondial, se promoveaza elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai buna cunoastere a acestora, precum si locul pe care il ocupa cultura romana in cadrul valorilor culturale internationale. De asemenea, se evidentiaza necesitatea protejarii si conservarii acestora, oferindu-se, in acelasi timp, si un plus de imagine la nivel international.

România are înscrise, pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, șase obiective culturale, respectiv biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993), Mănăstirea Hurezi (1993), sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999), centrul istoric Sighișoara (1999), ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș (1999) și situl natural Rezervația Biosferei Delta Dunării (1991). În iulie 2017, mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse, la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizației. Astfel, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu "Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în "Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe"). Pădurile vizate din România sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș), conform UNESCO. De asemenea, România are și două elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (Călușul și Doina), potrivit site-ului cnr-unesco.ro.
Cu prilejul Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România sunt organizate activități culturale, sociale și artistice și sunt difuzate, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează promovarea și protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România. 

Ziua Trupelor de Căi Ferate și Transporturi Militare

La 16 noiembrie 1880, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata română.

A fost înfiinţat în cadrul Direcţiei a II-a din Ministerul de Război, Biroul 3 Transporturi Militare. Astfel, structurile de mişcare şi transport au reprezentat de la înfiinţarea lor un element important în asigurarea sprijinului logistic, necesar îndeplinirii misiunilor încredinţate forţelor armate române. Nevoile crescânde de deplasare a trupelor şi de asigurare a unor cantităţi apreciabile de materiale au impus redimensionarea şi transformarea structurilor militare de transporturi. Aceasta s-a dezvoltat ca reacţie la necesităţi, ajungând în perioada celui de-al doilea Război Mondial, la peste 50 de mii de oameni.

Ziua Europeană de Sensibilizare cu privire la Utilizarea Antibioticelor

Antibioticele distrug bacteriile, nu şi virusurile. Virusurile, care nu sunt afectate de antibiotice, cauzează 9 din 10 inflamaţii ale gâtului şi 10 din 10 cazuri de gripă. Utilizarea inutilă a antibioticelor în cazurile în care acestea nu sunt indicate, diminuează capacitatea acestora de a lupta împotriva infecţiilor. Acest lucru permite bacteriilor să dezvolte o rezistenţă la antibiotice. De Ziua Europeană de Sensibilizare cu privire la Utilizarea Antibioticelor, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă persoanelor să utilizeze antibiotice numai dacă sunt prescrise de medic.

Un studiu global realizat de OMS arată că mai mult de jumătate din medicamente, inclusiv antibiotice, sunt prescrise, distribuite şi vândute în mod necorespunzător, în timp ce jumătate din toţi pacienţii nu-şiadministrează medicamentele corect. Acest lucru a dus la creşterea rezistenţei la antibiotice şi prin urmare, a dus la scăderea numărului de antibiotice eficiente. Mai mult ca atât, în pofida eforturilor depuse de cercetători, în ultimii 25 de ani nu au fost descoperite noi clase de antibiotice.

Problema are impact negativ enormasupra sănătătăţii populaţiei şiimplicăcosturi financiareuriaşe pentru persoane şi societăţi, deoarece tratarea infecţiilor rezistente poate fi de 100 de ori mai costisitoare. În fiecare an, mai mult de 80.000 de persoane fac tuberculoză rezistentă la antibiotice. Câteva ţări europene dezvoltate au raportat recent cazuri de gonoree rezistentă la cefalosporine, o infecţie extrem de greu de tratat.

În acest sens, unul din principalele pericole pentru regiune este răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice din clasa carbapenemelor. Aceste antibiotice sunt disponibile numai pentru tratarea bolilor grave, precum cele cauzate de bacteriile multirezistente Escherichia coli. Tulpinile virulente de E. coli pot cauza gastroenterite, infecţii ale tractului urinar şi afecţiuni mai severe, precum meningita, sindromul hemolitic-uremic, septicemie şi pneumonie. În ultimii doi ani, rezistenţa la carbapeneme a apărut în mai multe ţări ale Uniunii Europene, comportând un pericol pentru capacitatea de tratare a pacienţilor.

Cartografierea utilizării antibioticelor şi a rezistenţei la acestea reprezintă un aspect-cheie al Planului European de Acţiuni privind rezistenţa la antibiotice, aprobat de toate statele-membre din Regiune în 2011. La 30 octombrie 2012, Biroul Regional pentru Europa al OMS a semnat un acord cu Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Mediu (RIVM) din Olanda şi Societatea Europeană de Microbiologie şi Boli Infecţioase (ESCMID) pentru a supraveghea, stopa şi preveni situaţiile de urgenţă şi pentru a preveni răspândirea rezistenţei la antibiotice în ţările din regiune din afara Uniunii Europene. O reţea de supraveghere armonizată şi coordonată în toate ţările Regiunii Europene este esenţială pentru a proteja sănătatea de un pericol transfrontalier.

Semnificația și istoricul zilei de Black Friday

Ce semnifica Black Friday – Vinerea Neagra?

Astazi Black Friday semnifica ziua in care magazinele aplica cele mai mari reduceri din an, putand fi numita si ziua reducerilor. Procentele de reduceri pot fi cuprinse intre 10% si 50%, dar pot ajunge in anumite cazuri si la 90%. Pentru cumparatori, aceasta este o ocazie de a cumpara produse care altfel ar fi depasit bugetul lor sau este o ocazie de a face economii la cumparaturi. In acelasi timp magazinele castiga publicitate si obtin noi clienti, creandu-se o relatie win-win, din care au de castigat atat magazinele cat si clientii.

De-a lungul istoriei Black Friday a cunoscut mai multe semnificatii:

1.  Vineri 13 octombrie 1307 – regele francez Filip cel Frumos a ordonat arestarea, torturarea fara mila si apoi arderea pe rug a cavalerilor templieri, considerandu-i eretici. Ecourile tragediei de atunci se resimt inca in cultura moderna, chiar si astazi, ziua de vineri 13 fiind considerata ca aducand ghinion;

2.  Vineri, 24 septembrie 1969, scandalul financiar provocat de speculatorii Gould si Fisk pe piata aurului din America a provocat o criza cu impact mai larg, inclusiv asupra vietii politice;

3.  Vineri, 14 octombrie 1881, a avut loc Dezastrul Eyemouth, cand o furtuna a ucis 179 de pescari scotieni din localitatea Eyemouth. Locuitorii acestei asezari au numit ziua „Vinerea neagra“;

4.  Vineri, 13 ianuarie 1939, un incendiu devastator a izbucnit în Victoria, Australia si a ucis 71 de oameni;

5.  Vineri, 8 septembrie 1978, a avut loc un adevarat masacru in capitala Iranului, Teheran, cuprinsa de framantari politice care au dus, in final, la schimbarea regimului politic.

De ce aceste reduceri sunt aplicate in ziua de Vinerea Neagra? De ce e o zi de vineri, si de ce e neagra?

De ce e vineri? In Statele Unite, ziua de Thanksgiving (o zi de sarbatoare a toamnei, ce are loc dupa strangerea recoltelor ca si multe alte zile de sarbatoare in intreaga lume) este celebrata in ultima zi de joi din luna noiembrie. Ziua de vineri ce urma zilei de Thanksgiving era zi libera (nelucratoare), iar lucratorii aveau acces la credite cu dobanzi mici, iar in plus retailerii aplicau reduceri de pret – toti acesti factori au dus la efectuarea unor volume mari de vanzari in acea zi de vineri, de cateva decenii incoace.

De ce e neagra? Aici exista doua explicatii. Una ar fi aceea ca foarte multi oameni mergeau la cumparaturi in acea zi, ceea ce producea aglomeratie, accidente de trafic si chiar de violente. In anii ’60 politia din Philadelphia descria ziua de dupa Thanksgiving in termeni nu tocmai placuti. O a doua explicatie ar fi aceea ca retailerii treceau in acea zi datorita volumelor mari de vanzari de la pierdere (care era marcata cu cerneala rosie) la profit (care era marcat cu culoare neagra).

Astfel acea zi a capatat denumirea de Vinerea Neagra. In prezent, semnificatia acestei zile este de o zi a reducerilor masive, si care marcheaza inceputul sezonului de reduceri. Iata ca o zi „neagra” nu mai are o conotatie negativa, ci una pozitiva atat pentru vanzatori cat si pentru cumparatori, fiind considerata o zi a cumparaturilor. Acest obicei al practicarii de reduceri semnificative de pret in aceasta zi, desi a pornit din Statele Unite, este raspandit acum in mai multe tari.

Black Friday

Americanii au fost primii care din cetăţeni au devenit consumatori şi Black Friday este, evident, o invenţie americană.

Vinerea Neagră este în SUA ziua care urmează Zilei Recunoştinţei, ultima zi de joi din noiembrie, şi deschide sezonul de cumpărături de Crăciun. Denumirea a fost folosită încă de la sfârşitul secolului XIX, când a fost asociată cu criza financiară, în schimb Poliţia din Philadelphia a folosit denumirea pentru a defini aglomeraţia creată de traficul rutier şi de trecători în ziua care urma după Ziua Recunoştinţei.

Încă de la începutul anilor 1900, magazinele din SUA foloseau grupuri de Moşi Crăciuni pentru reclamă şi pentru a atrage cumpărătorii a două zi după Thanksgiving, marcând asttfel începutul cumpărăturilor tradiţionale pentru Crăciun. Se obişnuia ca Black Friday să se extindă chiar şi până în weekendul următor, dar treptat obiceiul a dispărut, pentru a se crea un mai mare sentiment al urgenţei de a nu rata reducerile.

Prima referire comercială la această zi datează din anul 1961, definind practic punctul din care retailerii încep să facă profit cu adevărat.

Black FridMagazinele se deschideau de Black Friday la 6 dimineaţa, dar prin anii 2000 mulţi retaileri au hotărât să fure startul deschizând la 5 sau chiar la ora 4. În 2011, au deschis chiar la miezul nopţii.

Anul trecut, startul cumpărăturilor s-a dat chiar la 8 seara în Ziua Recunoştinţei, când toate preţurile s-au redus şi cu până la 80 % şi magazinele au fost luate cu asalt de 247 de milioane de cumpărători care au cheltuit în total aproape 60 de miliarde de dolari. Şi nu în linişte, ci cu furie, chiar agresiv, în unele locuri s-au tras şi focuri de armă, pentru a face cea mai bună afacere înainte de epuizarea stocurilor.

Black Friday a fost exportată şi în multe ţări de pe alte continente şi a fost adoptată şi de marii retaileri online care au lansat Cyber Black Friday.

Magazinele din unele ţări au extins sau au devansat Vinerea Neagră, ca şi România unde Vinerea Neagră a început în 22 noiembrie şi a durat întregul weekend, ba chiar şi întreagă săptămâna care a urmat, în dorinţa de a vinde cât mai mult.

Consumerism = fericire ?

Termenul provine din englezescul consumerism şi a fost adoptat şi în România, deşi sunt încă dispute lingvistice care spun că ar fi poate mai potrivit cel de consumatorism sau consumism.

Oricum i s-ar spune, se referă la mentalitatea consumului în creştere continuă care domină societatea de consum şi care a fost adoptat prin mimetism sau din snobism şi în afara SUA care par să fi dat tonul acestui model de viaţă.

Campaniile publicitare şi reclamele agresive îi ţintesc pe toţi potenţialii cumpărători, mari sau mici, şi amplifică dorinţa de a cumpără şi lucruri nu neapărat necesare. Sociologul şi economistul Thorstein Bunde Veblen, primul mare critic al consumerismului, spunea că publicitatea este cea mai eficientă tehnică de spălare a creierului pe care civilizaţia modernă a inventat-o.

Dar şi moda îţi cere să consumi pentru a fi în trend cu îmbrăcămintea sau cu mâncarea, te îndeamnă să devii bio sau eco, să ai cele mai noi gadget-uri, să faci daruri în cele mai diverse ocazii, să-ţi schimbi mereu maşina, mobila şi chiar şi casa. Societatea modernă e bazată pe consum şi teoria consumismului spune că nivelul de civilizaţie al unei societăţi depinde direct de achiziţia de bunuri şi servicii, cu cât faci mai multe cumpărături pe zi, cu atât eşti mai civilizat, că ai succes, că eşti un om valoros pe care societatea trebuie să-l protejeze. A apărut ideea „protecţiei consumatorilor”care a dus la rândul ei la apariţia unei întregi legislaţii, dar şi a unei birocraţii extrem de stufoase.

Majoritatea oamenilor spun că le rămân suficienţi bani astfel încât să îşi cumpere şi lucruri care nu ţin de stricta necesitate, dar care le aduc plăcere sau chiar îi fac fericiţi. Dar psihologii, sau din ce în ce mai multe alte teorii, consideră că abordarea consumerism=fericire este neadevărată şi că prin goana după cumpărături încercăm să umplem golul de identitate sau să ne găsim nouă înşine o identitate prin produsele pe care le achiziţionăm. Consumismul este o dependenţă, iar societatea noastră este creată pe baza acestei dependenţe.

Consum agresiv = risipă

Fenomenul a fost dus la extrem şi a evoluat către consum ostentativ care apoi s-a transformat în consum agresiv de bunuri şi servicii de lux în scopul afişării publice a bunăstării cumpărătorului.

Abundenta.Efectele consumerismului sunt devastatoare pentru rezervele de resurse naturale şi pentru mediul natural. Zilnic apar zeci de mii de produse noi şi servicii care de cele mai multe ori nu aduc nimic nou, dar folosesc resurse din ce în ce mai multe.

După cum relatează unul dintre rapoartele Consiliului de Apărare a Resurselor Naturale, NRDC, una dintre cele mai active organizaţii ecologiste din SUA, în Europa şi în SUA jumătate din alimentele care se produc se aruncă la gunoi: pâine, lapte, brânzeturi, fructe, carne.

Nu se poate evalua precis ce resurse se irosesc, este vorba de mai multe sute de miliarde de euro, dar surse anonime din FAO vorbesc de mii de miliarde de euro. Şi numai în Europa şi SUA se aruncă anual peste 1,3 miliarde de tone de alimente.

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei

Sfantul Apostol si Evanghelist Matei este unul dintre cei doisprezece Apostoli alesi de Hristos.

Inainte de a ajunge Apostol, a fost vames si se numea Levi. Era originar din Capernaum , era fiul lui Alfeu și a fost de meserie vameș, adică perceptor/încasator de taxe în Capernaum.Nu stim daca a fost casatorit.

 Odată, Iisus a trecut pe lângă punctul de vamă unde stătea Matei și i-a spus „Vino după Mine”.

Matei s-a ridicat și l-a urmat pe Mântuitorul, devenind ucenicul său (Matei 9:9).

El și-a schimbat numele ca să îi reflecte noua chemare. „Matei” înseamnă „Dar de la Domnul”.

Potrivit Traditiei este autorul primei Evanghelii. Eusebiu si Sfantul Epifanie ne marturisesc ca Matei a scris Evanghelia in limba aramaica si in limba greaca.

Din Martirologiul roman aflam ca a murit ca martir in Etiopia, fiind ars pe rug de pagani.

Din textele apocrife care vorbesc despre trecerea sa la cele vesnice, aflam ca a suferit moarte de martir in Pont.

Evanghelia dupa Matei se afla inscrisa in lista Canonului Muratori si amintita de Sfintii Parinti: Atanasie cel Mare, Chiril al Ierusalimului si Grigore de Nazianz.

Ea este recunoscuta ca autentica si de sinoadele particulare din Laodiceea (360), canonul 60 Hipo (393) si confirmata de Sinodul ecumenic Trulan (692) si sinodul al VII-lea (787).

 Scopul evanghelistului a fost sa dovedeasca primilor cititori ca Hristos este Mesia cel prezis de profeti si in persoana Sa s-au indeplinit toate vechile profetii.

 El este prăznuit de Biserica  în 16 noiembrie, dar și în 30 iunie,  împreună cu cei Doisprezece.

Semnificatia numelui Matei

Derivate: Mateias, Maftei, Matache.

Sfantul Apostol si Evanghelist Matei este unul dintre cei 12 Apostoli ai Domnului nostru, Iisus Hristos. Matei a fost, dupa cum spune si numele sau, un dar ceresc pentru noi, oamenii, caci, dincolo de exemplul vietii sale, de invatatura pe care a propovaduit-o in cuvant si in fapta, Sfantul Apostol Matei ne-a last Evanghelia care ii poarta numele, prima carte din Noul testament. Din aceasta scriere sfanta aflam atatea lucruri bune si folositoare si in care ni se povesteste viata Mantuitorului.

 

Evenimente de-a lungul timpului…

• 1849: Un tribunal rus l-a condamnat pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski la moarte, pentru activităţi anti-guvernamentale; execuţia lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia.

 Dostoievski a fost arestat și închis în 1849  pentru activități antistatale împotriva țarului Nicolae I. Pe 16 noiembrie, a fost condamnat la moarte pentru legăturile cu un grup de intelectuali, tineri fourieriști, condusi de Mihail Petrașevski, în  intrunirile  cărora se purtau discuții subversive. Împreună cu ceilalti condamnați, a fost transportat în piața unde aveau loc execuțiile și trecut prin toată procedura de anunțare a condamnării la moarte prin împușcare.

După patru ani de  katorga, urmați de alți cinci de serviciu militar obligatoriu, revine la Petersburg și își reia activitatea literară.

Katorga a fost un sistem de detenție grea în coloniile  penitenciare ale  Imperiului Rus. Prizonierii erau trimiși în lagăre din zonele îndepărtate, nepopulate ale Siberiei, fiind forțați să presteze munci grele. Sitemul katorga a început să funcționeze din secolul al XVII-lea și a fost preluat de bolșevici, fiind transformat în ceea ce avea să fie numit în epoca sovietică Gulag.

Cea mai obișnuită ocupație în katorgi era mineritul și exploatarea lemnului. Unul dintre proiectele realizate cu munca prizonierilor din katorga a fost drumul de căruțe Amur (Амурская колесная дорога), considerat un succes al organizării muncii penale.

• 1885: George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză pentru a imprima imagini.

George Eastman (12 iulie 1854 - 14 martie 1932) s-a născut în orășelul Waterville, statul New York, din confederația Statele Unite ale Americii.

Este inventatorul suportului fotosensibil flexibil, pelicula de nitroceluloză, în anul 1884. Aceasta a făcut posibilă construcția de aparate de fotografiat mai mici, ușoare, portabile. Frații Lumière folosesc această descoperire pentru invenția lor, cinematograful, pelicula fiind elementul indinspensabil.

Este fondatorul renumitei fabrici de material fotosensibil cu o granulație extrafină (foarte favorabilă peliculelor cinematografice de format îngust 8 mm; 8,5 mm; 16mm) și cu sensibilitate foarte mare, Kodak(actual face parte din compania Thomson). Pelicula Kodak Color este foarte căutată pe piața cinematografiei și a fotografiei.

Se sinucide în 1932 din cauza unei boli foarte grele a coloanei vertebrale care îi provoca dureri mari.

• 1855: Exploratorul britanic David Livingstone este primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya).

Cascada Victoria se găsește pe cursul fluviului african Zambezi, la granița dintre Zimbabwe și Zambia, între orașele Victoria Falls și Livingstone, fiind declarată în 1989 de UNESCO monument al naturii. Este una dintre cele mai înalte cascade din lume (cea mai înalta fiind Cascada Angel – Venezuela). Băștinașii Kolo numesc cascada Mosi-oa-Tunya = „Fumul tunător” – de la ceața provenită din pulverizarea apei care se înalță până la 30 de m peste apă și este vizibilă de la o distanță de 30 km. 

Cascada este situată pe cursul fluviului Zambezi, apele acestuia căzând în cataracte de la o înălțime de 110 m. Lățimea maximă a cascadei este de 1.708 m, iar debitul de 170 – 10.000 m³/s. Această variație mare a debitului de apă se datorează anotimpului secetos (septembrie și octombrie) respectiv ploios (februarie și martie). Existența și dezvoltarea pădurii ecuatoriale din regiune este datorită aburilor de apă produși continuu de cascadă. Parcul național „Mosi-Oa-Tunya”, unde se află cascada, se întinde pe o suprafață de 68,6 km² și este pus sub protecție din anul 1934, devenind parc zoologic în anul 1972. Parcul este situat amonte de cascadă; el dispune de drumuri amenajate și o faună și floră bogată.

Dovedindu-se de netrecut, cascada separă cursul superior de cel mijlociu al fluviului. Cataracta îngustă are un singur canion de ieșire, care pe o distanță de câțiva kilometri în aval are un curs șerpuit. Această regiune este prima parte a cursului mijlociu al fluviului, ce se întinde de aici până la barajul Cabora-Bassa în Mozambic, străbătând pe acest parcurs numeroase alte cataracte. Ceea ce impresionează pe vizitatori este și ceața de apă văzută de la o distanță de mai mulți kilometri, care crește împreună cu vuietul apelor pe măsură ce ne apropiem.

Primul european care ajunge la cascadă, la 16 noiembrie 1855, a fost scoțianul David Livingstone, misionar și cercetător al Africii, numind-o „Victoria” în cinstea reginei Victoria a Angliei. După convingerea sa fluviul Zambezi era „calea Domnului” pentru creștinarea necredincioșilor din Africa de Sud.

David Livingstone a fost un medic scoțian, misionar protestant și explorator al Africii Centrale și de Est, a devenit celebru datorită eforturilor deosebite din timpul vieții și a luptei sale împotriva sclaviei.

 Provenind dintr-o familie săracă, David Livingstone lucrează într-o țesătorie de la vârsta de zece ani, urmând paralel și cursuri serale, deși ziua de lucru era de 14 ore. După studii de medicină și teologie la Glasgow este trimis de către Societatea de misionari din Londra ca medic și misionar în Africa de Sud. Stabilindu-se la o misiune din ținutul muntos Kuruman din sudul „țării” Beciuana (1841), învață limba băștinașilor și se căsătorește cu fiica misionarului local Robert Moffat.

Traversând de la sud la nord deșertul Kalahari descoperă și explorează (1 august 1849) Lacul Ngami situat la 21° latitudine sudică. Doi ani mai târziu , în 1851 înaintează spre nord est de Lacul Ngami, traversează fluviul Zambezi, organizându-și în așezarea Seshéké, o bază pentru călătoria ce plănuia să o întreprindă. Prima sa mare călătorie o începe în 1853, urcând în amonte pe fluviul Zambezi fiind însoțit de 160 negri în 33 de bărci. Înaintează până la 12° latitudine sudică, pătrunde pe un afluent vestic și, la 11° latitudine sudică, depășind un interfluviu puțin înalt, intră în bazinul fluviului Congo, continundu-și drumul până pe țărmul Oceanului Atlantic la Luanda (31 mai 1854). După un scurt popas navighează la amonte pe râul Congo până la izvoarele sale, trece în bazinul lui Zambezi și coborând pe marele fluviu, descoperă cascada Victoria (1855), atingând țărmul Oceanului Indian la Quelimane și încheind astfel traversarea continentului african la 20 mai 1856. Călătoria sa a dovedit că Africa Centrală tropicală la sud de paralela 8° latitudine sudică este un platou înalt puțin coborât în centru. După ce se întoarce cu familia sa în patrie (decembrie 1856), este numit consul la Quelimane și revine pe pământul Africii împreună cu soția, fiul și fratele său Charles (mai 1858).

În cursul celei de a doua călătorii, explorează (1859) cursul inferior al fluviului Zambezi și afluentul său nordic Shire, descoperind cascada Murchison. Cartografiază pentru prima oară lacul Shirwa și cercetează mare lac Nyassa, căruia îi întocmește prima hartă exactă (1861). După moartea soției sale pe fluviul Zambezi în ianuarie 1862, își continuă călătoria explorând în continuare Lacul Nyasa. După ce pleacă la Londra, revine în Africa orientală în 1866. Urcând pe râul Ruwuma până la izvoare, traversând munții care îi poartă numele, ocolește lacul Nyassa pe la sud și vest și pătrunde în regiunea puțin explorată a lacului Mweru. Deși bolnav, explorează regiunea din vestul și sud-vestul Lacului Tanganyika (1868), descoperind Lacul Bangweulu și râul Lualaba, care era socotit, just, ca fiind cursul superior al fluviului Congo .

Împreună cu H.M. Stanley, explorează (1871-1872) țărmul nordic al lacului Tanganyika, convingându-se că nu are nici o legătură cu Nilul. Cercetează din nou țărmul de sud est al lacului Tanganyika (1873) și se îndreaptă spre Lacul Bangweulu, pe țărmul căruia se stinge din viață.

El a murit în Zambia, iar inima sa a fost îngropată sub un arbore mvula, aproape de locul morții, iar trupul și jurnalele sale de călătorie au fost transportate pe brațe mii de kilometri, din Zambia până în Anglia, de câțiva dintre oamenii săi credincioși, pentru a fi îngropate la Westminster Abbey. Campaniile desfășurate de el, combinate cu ineditul funeraliilor sale au contribuit decisiv la abolirea sclaviei în Africa de Est, ceea ce s-a și realizat în 1873. Pentru rezultatele călătoriilor sale a primit medalia de aur a Societății Regale de geografie din Londra.

• 1907: După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii.

Five-Civilized-Tribes-PortraitsCele cinci triburi civilizate au fost cinci națiuni amerindiene: cherokee, chickasaw, choctaw, creek și seminole.  Aceste triburi au fost considerate civilizate de coloniștii anglo-europeni, în cursul perioadei coloniale federale, deoarece ele au adoptat multe dintre obiceiurile coloniștilor. Triburile au avut, în general, relații bune cu vecinii lor. George Washington și Henry Knox au propus transformarea culturală pentru americanii nativi. Cherokee și Choctaw au avut succes la integrarea în aspectele culturii europene-americane pe care le-au găsit utile. Cele cinci triburi civilizate au trăit în sud-estul Statelor Unite, înainte de relocarea lor, de către guvern, în alte părți ale țării, în special în viitoarea Oklahoma.

• 1938: Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD la laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.

Chimistul elvețian Albert Hofmann sintetizează pentru prima oară această substanță în anul 1938 în cercetările lui privind „cornul secarei” cu scopul extragerii unei substanțe care să stimuleze circulația sanguină. LSD cunoscut și sub denumirea comercială „Delysid” folosită de concernul farmaceutic Sandoz, era un preparat pentru tratamentul bolilor psihice și pentru scopuri de cercetare. Efectul său halucinogen îl descoperă Hofmann prin întîmplare la data de 16 aprilie 1943 după ce probabil substanța s-a absorbit prin pielea cercetătorului. El repetă acest proces la data de 19. Aprilie 1943 prin administrarea de 250 micrograme LSD corespunzînd azi (ca. 50 µg) LSD stabilind efectul halucinogen puternic. Această dată este sărbătorită de fanii drogului ca „Ziua bicicletei”, deoarece Hofmann în ziua amintită fiind sub acțiunea drogului merge acasă cu bicicleta.

• 1916: Începutul bătăliei pentru București.

La data de 16 noiembrie 1916 începe „Bătălia pentru Bucureşti” sau „Bătălia de pe Neajlov şi Argeş”, cea mai mare operaţiune militară de pe frontul românesc a anului 1916, din cadrul Primului Război Mondial, ce a avut ca scop stoparea forțelor germane și austro-ungare de a cuceri Bucureștiul. Astfel, începând cu 16 noiembrie 1916, Armata I Română condusa de generalul Constantin Prezan, va încerca oprirea înaintării forțelor militare germane și bulgare ce doreau ocuparea capitalei țării și scoaterea României din război. Planul de apărare a Bucureștiului a reușit în prima fază, forțele române reușind să respingă inamicul, însă ulterior, în urma unei serii de circumstanțe nefaste, armata română, copleşită atât din punct de vedere numeric, cât şi tehnic, este nevoită să se retragă, lăsând Bucureştii în mâna armatelor inamice. În fața acestei situații, Regele, membrii Casei Regale, precum și Guvernul român, au fost nevoiți să se retragă în Moldova și să restabilească capitala țării la Iași. Și deși bătălia pentru București a fost pierdută, Puterile Centrale nu și-au atins obiectivul de a scoate armata română din război, chiar dacă ea a continuat să lupte cu greutăţi şi suferinţe deosebit de mari până la sfârșitul războiului. Însă experienţa acumulată în această bătălie a fost de mare folos în perioada campaniei din anul 1917, cu precădere în marile bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, atunci când armata română s-a umplut de glorie pe câmpurile de luptă.

• 1945: Constituirea UNESCO - Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. 

La data de 16 noiembrie 1945 reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946.

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, conform denumirii originale din engleză, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Își are sediul în Paris, Franța, dar are și 73 de suboficii active în diverse țări ale lumii.

UNESCO are 195 de state membre și 9 state asociate. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.

Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, după Carta Națiunilor Unite.

Una dintre misiunile UNESCO este cea de a menține o listă de locuri din patrimoniul mondial. Aceste locuri sunt importante din punct de vedere natural sau istoric, a căror conservare și salvare sunt importante pentru comunitatea mondială.

• 1979: A început să circule primul tren de metrou din România, când s-a dat în folosinţă pentru testări primul tronson al magistralei 1 între staţiile „Timpuri Noi” şi „Semănătoarea”. 

Lungimea liniei era de 8,63 kilomteri şi avea 6 staţii, întinzându-se de-a lungul râului Dâmboviţa.

Ideea realizării unei reţele de metrou în Bucureşti data din anii ’30 şi îi aparţinea inginerului Dimitrie Leonida, însă abia în 1975, aceasta a fost pusă în practică, prin stabilirea proiectantului şi a constructorului („Întreprinderea Metroul Bucureşti”). La numai doi ani de la darea în folosinţă a primului tronson, a fost inaugurat şi al doilea de 10 kilometri lungime şi cu 6 staţii între „Timpuri Noi” şi „Republica”. Reţeaua a fost realizată în totalitate pe baza studiilor specialiştilor români şi cu echipamente autohtone.

Lungimea liniei era de 8,63 kilomteri si avea 6 statii, intinzandu-se de-a lungul raului Dambovita.

Ideea realizarii unei retele de metrou in Bucuresti data din anii ’30 si ii apartinea inginerului Dimitrie Leonida, insa abia in 1975 aceasta a fost pusa in practica, prin stabilirea proiectantului si a constructorului (“Intreprinderea Metroul Bucuresti”).

La numai doi ani de la darea in folosinta a primului tronson, a fost inaugurat si al doilea de 10 kilometri lungime si cu 6 statii intre “Timpuri Noi” si “Republica”.

Reteaua a fost realizata in totalitate pe baza studiilor specialistilor romani si cu echipamente autohtone.

In prezent, transportul cu metroul este organizat pe patru linii principale (magistrale) cu o lungime operationala de peste 62 de kilometri si cu 45 de statii. Pentru asigurarea transportului zilnic sunt puse in circulatie 50 de trenuri, numarul calatorilor intr-o zi lucratoare fiind de circa 350.000-400.000.

 Ce nu știați despre metroul bucureștean: De la planurile din 1909, la Magistrala 7

Să aveți o zi frumoasă!