30 Noiembrie

Este a 334-a zi a anului. 
Au mai rămas 31 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 7 h 30 m și apune la 16 h 38 m. 

Citatul zilei

„A fi politician înseamnă să fii capabil să spui dinainte ce se va întâmpla mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare. Iar apoi să poți explica de ce nimic din toate astea nu s-a întâmplat.”

(Winston Churchill, om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial, n. 30 noiembrie 1874)

„Parlamentarul nu este decât un infractor de rând care face legi în perioada când nu stă în închisoare pentru vreo crimă de drept comun.”  ( Mark Twain, scriitor, satirist și umorist american, n.30 noiembrie 1835) 

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor

Crestinii ortodocsi si romano-catolici il praznuiesc pe Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei, deoarece a propovaduit crestinismul pe acest teritoriu si a botezat primii locuitori pe tarmul apusean al Marii Negre.

Andrei a fost un apostol, frate cu Simon Petru.

Conform Bibliei cei doi frați, Petru și Andrei, erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Aveau o casă în Capernaum (Mc 1,29) și erau de profesie pescari.

Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Apostol Andrei era iudeu.

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform evangheliei lui Ioan, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia (Ioan 1,35-42). De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. În enumerările apostolilor (Mt 10,2, Mc 3,18, Lc 6,14, F. Ap. 1,13) Andrei este menționat mereu între primii patru. Cu toate acestea, nu se numără printre cei trei pe care Isus i-a tratat în anumite situații ca cei mai apropiați ai săi (Petru, Iacob și Ioan).

Este patron al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras etc.

Sfântul Andrei este considerat de Biserica Ortodoxă Română patronul spiritual al României.

Potrivit scrierilor, dupa porunca lui Iisus de a face cunoscuta Evanghelia in lume, lui Andrei, cel dintai chemat la apostolie, i-a revenit prin sorti si zona Marii Negre, el propovaduind crestinismul in Dobrogea, Macedonia, Tracia si Tarigrad (Constantinopol), scrie Agerpres.

Apostolul a botezat greci si geto-daci din aceste teritorii si a hirotonit primii episcopi si preoti, asa cum facea Apostolul Pavel in calatoriile sale misionare.

In felul acesta se explica faptul ca episcopia cea mai veche de pe teritoriul Romaniei este cea de la Tomis, Constanta de astazi. Odata cu urcarea lui Decebal pe tronul Daciei, raporturile cu Roma s-au inrautatit. Sfantul Andrei a continuat sa converteasca la crestinism numerosi localnici.

Un ecou negativ la curtea imperiala l-a avut puterea de convingere a Sfantului Apostol asupra surorii lui Egheat, Maximilia. Personaj influent, Egheat era numit marele persecutor al crestinilor iar convertirea surorii lui la crestinism a fost considerata un afront la adresa celor care se inchinau in fata idolilor. Razbunarea lui a fost crunta. Sf. Apostol Andrei a fost pironit pe crucea pe care o purta cu sine, in forma de X.

In timpul supliciului, s-a starnit o mare furtuna, care i-a izgonit pe cei care asistau la cumplita scena. La rugaciunea Sfantului Andrei, furtuna s-a potolit si martirul Andrei a trecut la cele vesnice in ziua de 30, anul 87 (dupa alte surse 97), la varsta de aproape 90 de ani.

Pe teritoriul tarii noastre au ramas semnele trecerii acestui sfant: locuinta din pestera situata pe Valea Casimcei, o alta in localitatea Basarabi-Murfatlar, renumita Fantana a Sfantului Apostol Andrei de la Manastirea Dervent, de numele careia se leaga numeroase minuni, dar si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului pictata de Sfantul Apostol Luca, adusa de Sfantul Andrei si descoperita in Biserica Manastirii Namaiesti din judetul Arges.

Moastele Sfantului Andrei au fost aduse la Constantinopol si asezate in Biserica Sfintilor Apostoli in anul 357. In timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moastele in Italia, in catedrala din Amalfi. In 1462, in timpul Papei Pius al II-lea, capul Sf. Andrei a fost dus la Roma. De aici, el a revenit in Patras, orasul martiriului sau. Frate mai mic al Sfantului Apostol Simon, Petru, initiat din copilarie sa scrie si sa citeasca Legea si cartile profetilor, Sf. Apostol Andrei a fost un valoros martor la primele cruciade din istoria crestinismului. Scrierile sfinte istorisesc ca Sf. Andrei avea chemare spre intelegerea tainelor dumnezeiesti.

Peste 660.000 de romani isi aniverseaza ziua onomastica pe 30 noiembrie, de Sfantul Andrei, informeaza un comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI).

Dintre acestia, 336.952 barbati si 331.380 femei, poarta numele Sfantului Apostol Andrei. Majoritatea romancelor, respectiv 279.147, poarta numele de Andreea, 24.329 numele Andra, iar 20.552 - Andrea. De asemenea, 6.996 de femei poarta numele de Andreia, iar alte 350 Andruta si Andrusa.

La multi ani, Andrei/Andreea/ Andu/ Andruța/ Andras/Andra/Andrada/Andreas/Andi/Deia/Deea!

Originea numelui Andrei.

Prenumele masculin Andrei (Andreea, varianta feminina) provine de la numele grecesc „Andreas” (de la anér, andrós,  andreios ) ce semnifica "barbatie, curaj".  Numele Andreas a intrat in limba romana in mai multe randuri, in perioade istorice diferite, astfel explicandu-se diversele forme sub care este cunoscut la noi. Populatia romanizata din Dacia a preluat numele din latina balcanica, unde circula printre crestini. Din acea epoca dateaza formele Indrea si Undrea, ca denumiri populare ale lunii decembrie (luna lui Andrei).

De la numele Andrei deriva alte nume cum ar fi: Andreea, Andries, Andu, Andru, Andruta, Andrusa, Andrusca, Andras, Andra, Andrada, Andreas, Andi, Deia sau Deea.

Semnificatia religioasa a numelui.

In calendarele romanilor ortodocsi 30 noiembrie reprezinta una din cele mai importante date din an, fiind ziua in care romanii sarbatoresc Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei. Sfantul Andrei fiind unul din cei 12 Apostoli ai Mantuitorilor a fost cel care a crestinizat zona Marii Negre si, implicit, meleagurile noastre. De aceea sarbatoarea de Sfantul Andrei este considerata foarte importanta pentru credinciosii romani, avand o semnificatie religioasa foarte mare.

Persoanele care poarta numele de "Andrei / Andreea" sunt in cautarea armoniei, al echilibrului si adesea sunt foarte receptivi la lucrurile frumoase. Isi doresc sa lucreze in echipa cu alte persoane si sa fie apreciate pentru munca depusa. Au o dorinta spre viata de familie, stabila si armonioasa.

"Andrei" in diferite limbi ale lumii: "Andre", "Deandre" (afro-americana), "Andreas" (daneza, olandeza, germana, greaca, norvegiana, suedeza, galeza), "Anders" (daneza, norvegiana, suedeza), "Andreu" (catalana), "Andro" (croata, georgiana), "Andrej" (croata, sarba, macedoniana, ceha, slovena, slovaca), "Andrija" (croata, sarba), "Andrey" (bulgara, rusa), "Andria" (corsicana, georgiana), "Andries" (olandeza), "Andres", "Andrus" (estoniana), "Andrejs", "Andris" (letona), "Andrius" (lituaniana), "Ondřej" (ceha), "Antero", "Antti", "Atte", "Tero" (finlandeza), "André" (franceza, portugheza), "Andor", "Endre", "Andris", "Bandi", "András" (maghiara), "Aindréas", "Aindriú" (irlandeza), "Andrea" (italiana), "Andrzej", "Jedrzej" (poloneza), "Aindrea", "Dand" (scotiana), "Ondrej" (slovaca), "Andraž" (slovena), "Andrés" (spaniola), "Andriy" (ucrainiana), "Andre", "Andie", "Andy", "Drew", "Andrew" (engleza).

Variante ale numelui "Andreea" in diferite limbi ale lumii: "Andra", "Andrea", "Andi", "Andie", "Andrina", "Andy", "Drea", "Malandra" (engleza), "Andrea", "Ea" (daneza, norvegiana, suedeza), "Andrea", "Andreja", "Andrijana" (croata), "Andrea" (ceha, germana, maghiara, olandeza, slovaca, spaniola), "Andrée" (franceza), "Andreina" (italiana), "Andreina", "Andréa", "Andréia" (portugheza), "Andrea", "Andrijana" (sarba), "Andreja" (slovena).

Persoane celebre care au purtat sau poarta acest nume: revolutionarul Andrei Saguna, poetul Andrei Muresanu, Andrei Bolkonski, unul dintre eroii celebrului roman - Razboi si pace de Lev Tolstoi, Andrew din romanul lui W. Scott, 'Rob Roy', Andree din ciclul proustian 'In cautarea timpului pierdut'.

Barbados: Ziua Independenței (față de Marea Britanie, 1966)

Barbados este o țară insulară situat între Marea Caraibelor și Oceanul Atlantic. Face parte din Antilele Mici.

Primii locuitori din Barbados erau amerindieni nomazi. Trei valuri au imigrat pe drumul către America de Nord. Primul val a fost format de un grup de agricultori, pescari și olari care au ajuns în canoe din valea fluviului Orinoco, în Venezuela, în jurul anului 350. Populația arawak a fost al doilea grup care a migrat dinspre America de Sud în anul 800. În secolul al XIII-lea, caraibienii au venit dinspre America de Sud în al treilea val de imigranți deplasând cele două populații anterioare și trăind izolați pe insulă

Evenimente de-a lungul timpului…

• 538: S-a născut  Grigore de Tours (născut Georgius Florentius), fost episcop de Tours, istoric si hagiograf galo-roman. 

Lucrarea sa „Zece cărți ale istoriei„(în latină Decem libri historiarum), mai bine cunoscuta sub numele de Historia Francorum („Istoria francilor„), care constituie unul din cele mai importante izvoare pentru studierea  perioadei  de tranzitie de la Antichitatea târzie la Evul Mediu timpuriu.

Lucrările sale sunt principala sursă pentru istoria merovingiană si el fiind  de asemenea cunoscut pentru scrierile sale privitoare la  minunile sfinților si  în special pentru cele patru cărți despre miracolele sfantului Martin de Tours.

 A decedat la 17   noiembrie 594, la Tours.

• 1224: Regele Andrei al II-lea al Ungariei întărește privilegiul dat de înaintașul său Geza al II-lea populației săsești din Transilvania.

Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de Andreanum.

Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între Orăștie și Baraolt, inclusiv ținutul locuit de secui, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față de coroana maghiara.

• 1554: S-a născut Philip Sidney, poet englez (d. 1586)

În 1578 a scris o piesă pentru teatrul de măști, The Lady of May, în cinstea vizitei reginei Elisabeta I la Leicester House. În urma unui conflict cu earl-ul de Oxford, Sidney se retrage la sora sa Mary, pentru care a scris Arcadia, un roman de dragoste. Tot cam în această perioadă a scris probabil și The Apologie of Poetrie.

În 1584, Sidney a fost numit „Joint Master of Ordinance” de către earl-ul de Warwick. A vrut să se alăture lui Sir Francis Drake la expediția acestuia în Indiile de Vest, dar a fost trimis ca Guvernor de Flushing în Olanda în 1585. Un an mai târziu cu ocazia unui atac asupra unei unități militare spaniole la Zutpen, a fost rănit la picior și a murit din cauza acestor răni la vârsta de 32 de ani.

Lucrările sale nu au fost publicate în timpul vieții lui, ele fiind doar circulate în manuscris. La moartea sa, Edmund Spenser și Michael Dayton au scris elegii.

• 1677: S-a născut Jonathan Swift, scriitor irlandez-englez (d. 1745)

Jonathan "Isaac Bickerstaff" Swift (n. 30 noiembrie 1667, Dublin; d. 19 octombrie 1745, Dublin) a fost un scriitor englez, unul din cei mai importanți reprezentanți ai realismului din prima perioadă a iluminismului englez. Caracterizat print-un stil șlefuit și o gândire dominată adesea de o aspră mizantropie, Swift a devenit cunoscut mai ales prin opera sa satirică "Gulliver's Travels" ("Călătoriile lui Gulliver", 1726).

În 1714 devine decan (paroh) al catedralei Saint Patrick din Dublin. Începe să studieze viața poporului irlandez și publică pamfletul "A Proposal for the Universal Use of the Irish Manufacture" ("Propunere pentru folosirea generală a manufacturii irlandeze", 1720), în care îndeamnă poporul irlandez să nu mai cumpere mărfuri englezești, ci să-și dezvolte o industrie proprie. Mai târziu, Swift publică anonim o serie de pamflete sub titlul "The Drapier's Letters" ("Scrisorile unui postăvar", 1724) și lucrarea "A Modest Proposal for Preventing the Children of Poor People in Ireland from Being Burden to their Parents" ("O propunere modestă pentru a feri pe copiii săraci din Irlanda să devină o povară pentru părinții lor", 1729), una dintre cele mai ascuțite satire ale lui Swift, în care descrie într-o formă de "umor negru" sărăcia cumplită a poporului irlandez.

În această ultimă perioadă a activității sale, Jonathan Swift creează nemuritoarea sa operă "Gulliver's Travels" ("Călătoriile lui Gulliver", 1726). După pierderea lui Esteher în 1728, credincioasa sa tovarășă de viață, starea sănătății lui Jonathan Swift se deteriorează treptat. Trăiește retras în singurătate, are tulburări nervoase periodice. Încetează din viață în vârstă de 78 de ani pe 19 octombrie 1745 la Dublin și este înmormântat în catedrala Saint Patrick.

"Călătoriile lui Gulliver" (1726), cu titlul complet "Călătorii în mai multe țări îndepărtate ale lumii" (Travels into Several Remote Nations of the World), sub semnătura medicului de corabie imaginar Lemuel Gulliver, este un roman fantezist în patru părți, aspră satiră la adresa societății engleze din acel timp. În această operă sunt descrise aventurile naivului Gulliver (în engleză: gullible = credul) în timpul călătoriilor în țara piticilor "Lilliput", în țara uriașilor "Brobdingnag", precum și pe insula zburătoare "Laputa", ai cărei locuitori, interesați numai de probleme științifice, au pierdut complet simțul realității. Cartea a patra - în fine - îl conduce pe erou în țara cailor "Houyhnhnms", ființe înțelepte și cu mult bun simț, spre deosebire de "Yahoo", un fel de oameni-maimuță, ființe brutale și arierate mintal.

În această operă, Swift satirizează vanitatea și ipocrizia contemporanilor săi, sistemul judiciar, mecanismele puterii și tendințele războinice, cum le cunoscuse în societatea și în special în viața politică engleză. Așa, de exemplu, vistiernicul din Lilliput este o prefigurare caricaturizată a politicianului Robert Walpole. În ultimele două cărți este ridiculizat pozitivismul, în plină dezvoltare în timpul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. "Călătoriile lui Gulliver" este una dintre cele mai citite cărți ale literaturii universale.

• 1786: Marele Ducat al Toscanei, sub Pietro Leopoldo I, devine primul stat modern care abolește pedeapsa capitală.

• 1803:  În New Orleans, reprezentanții spanioli transfera oficial Teritoriul Louisiana unui reprezentant francez.

Dupa  doar 20 de zile, Franța napoleoniana  transferă același teritoriu   Statelor Unite, pentru suma de cincizeci de milioane de franci ($ 11,250,000 USD), acceptand  și o anulare a datoriilor în valoare de optsprezece milioane de franci ($ 3,750,000 USD), tranzactia ajungand la un total de șaizeci și opt milioane de franci ($ 15.000.000 USD), ceea ce reprezenta mai puțin de trei cenți pe acrul de pamant.  

• 1813: S-a născut Charles-Valentin Alkan, muzician și compozitor francez (d. 1888)

La vârsta de 24 de ani este considerat cel mai bun pianist din Franța. Joseph Zimmermann l-a introdus în lumea bună pariziană. Se împrietenește cu Victor Hugo, Frédéric Chopin și Eugène Delacroix. Chiar și Franz Liszt îl admiră. Prima sa nocturnă face să fie supranumit Berlioz al pianului. Tot el le prezintă parizienilor muzica lui Bach. Întreg Parisul se înghesuie atât la rarele sale concerte de pian, cât și la lecțiile de pian private (preia din elevii lui Chopin) la tarife piperate.

Pe la mijlocul anilor 1830, se mută adresa Square d’Orléans nr. 10, o locație foarte la modă, în apropiere de locuințele lui Zimmermann, Chopin, Marmontel și Joseph d’Ortigue. Adesea se evocă prietenia între Alkan și Chopin. Pe 3 martie 1838, Chopin participă, alături de Charles-Valentin Alkan, la reprezentația cu transcripția pentru două piane la opt mâini a Simfoniei a 7-a de Ludwig van Beethoven. Este posibil ca acest lucru să fi fost făcut prin intermedierea lui Zimmermann, care este un vechi prieten al lui Chopin. În 1845, Chopin declină oferta de a reprezenta din nou acest concert. Atunci când Chopin a devenit prea bolnav pentru a mai ieși în public, Alkan s-a numărat printre fidelii care i-au stat la căpătâi. Delacroix, care a fost un bun prieten al lui Chopin, a notat în mai multe rânduri în jurnalul său prezența lui Alkan alături de acesta. Chopin avea o mare considerație pentru darul pedagogic al lui Alkan. Antoine François Marmontel relata că, după moartea lui Chopin, mulți din elevii săi au continuat să ia lecții de la Alkan.

În 1832 este distins la Roma cu premiul al doilea, în urma lui Ambroise Thomas.

În 1838, după ce a publicat Trois Grandes Études Op. 76 (Trei mari studii Op. 76), se retrage din viața publică (cu scopul de a traduce Biblia?, pe care intenționa să o pună în întregime pe muzică).

Va muri zdrobit de biblioteca sa care s-a răsturnat peste el (legenda spune că în acel moment încerca să ia de pe raft Talmudul). Oficial cauza morții a fost un accident casnic, fără alte precizări.

• 1817: S-a născut Theodor Mommsen, scriitor german, laureat cu premiul Nobel; (d.1 noiembrie 1903)

Christian Matthias Theodor Mommsen fost un savant, istoric, jurist, ziarist, om politic, arheolog și scriitor, considerat  unul dintre cei mai  importanti clasiciști din secolului al 19-lea.

Lucrarile sale privitoare la istoria romană au  încă de o importanță fundamentală pentru cercetarea contemporana. El a primit Premiul Nobel pentru Literatura in 1902fiind considerat de juriu „cel mai mare maestru vie arta scrisului istoric, cu referire specială la monumentala sa lucrare, O istorie a Romei.”

Motivația Juriului Nobel

„Cel mai mare maestru în viață al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerație mai cu seamă monumentala sa Istorie a Romei”

A fost, de asemenea, un proeminent politician german, în calitate de membru al parlamentelor prusace și germane. Lucrarile sale de drept roman au avut un impact semnificativ asupra Codului civil german .

• 1835: S-a născut Mark Twain, scriitor, satirist și umorist american, autorul popularelor romane „Aventurile lui Tom Sawyer”, „Prinț și cerșetor”, „Aventurile lui Huckleberry Finn” și „Un yankeu la curtea regelui Arthur”.

În ciuda problemelor sale financiare, Twain a fost renumit pentru umorul și buna sa dispoziție, datorită cărora s-a bucurat de o popularitate imensă în întreaga lume. La apogeu, el a fost probabil cel mai popular american din acea vreme. În 1907, publicul s-a înghesuit la Expoziția Jamestown doar ca să-l zărească pe Mark Twain. S-a bucurat de prietenia mai multor celebrități, între care autorul și criticul literar William Dean Howells, politicianul și autorul Booker T. Washington, inginerul și inventatorul Nikola Tesla, scriitoarea Helen Keller și magnatul Henry Huttleston Rogers. Autorul american William Faulkner a scris despre Twain că a fost „părintele literaturii americane.

Twain a murit în 1910 și este înmormântat la Elmira, statul New York.

Mark Twain, pe numele sau adevarat, Samuel Langhorne Clemens, s-a nascut pe 30 noiembrie 1835, in satul Florida, din statul Missouri. Cand tatal sau a murit in 1847, Clemens, care avea doar 12 ani la momentul respectiv – a fost trimis in ucenicie la un tipograf. Desi primii ani de viata si i-a petrecut in Missouri, Clemens a plecat de acasa de tanar si toata viata sa a fost un calator, de multe ori acceptand meserii ciudate, trimitand diverse scrieri pentru a fi publicate, apoi indeletinicindu-se din nou cu alte treburi ciudate pentru a-si finanta aventurile.

Dupa ce a lucrat timp de 4 ani ca pilot pe un vas fluvial si dupa ce a petrecut ceva timp in sud, unde a fost soldat confederat timp de doua saptamani, Clemens s-a mutat la ziarul American West. Si-a castigat o anumita popularitate ca jurnalist in orasele mici, folosind pseudonimul Mark Twain, un termen marin, ramasita a zilelor lui de pilot. Mai tarziu s-a facut cunoscut ca scriitor de calatorie, umorist si lector.

Unele dintre scrierile lui cele mai faimoase includ romane, cum ar fi Aventurile lui Huckleberry Finn, Aventurile lui Tom Sawyer, Print si cersetor, si Un Yankeu la curtea regelui Arthur, autobiografie si carti de calatorie. A scris, de asemenea, numeroase eseuri, discursuri si alte lucrari scurte nonfictive, multe dintre care au fost cuprinse in antologii sau colectii.

Mark Twain - Citate celebre

-Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi ca şi tu poţi deveni mare.

- Nu renunţa la iluziile tale. Când ele au murit tu poate mai exişti, dar ai încetat să mai trăieşti.

- Astăzi e acel ”mâine” de care te temeai ieri.

- Plănuiește-ți cu grijă viitorul, pentru că acolo o să-ți petreci restul vieții.

- Întotdeauna fă bine. Asta îi va mulțumi pe câțiva și-i va surprinde pe restul.

-Să zicem ca eşti un idiot. Şi să zicem că eşti membru al parlamentului. Dar asta înseamnă deja că mă repet.

- Parlamentarul nu este decât un infractor de rând care face legi în perioada când nu stă în închisoare pentru vreo crimă de drept comun.

- Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm.

-Dacă nu citeşti ziarele, eşti neinformat, dacă le citeşti, eşti dezinformat.

-Omul poate uita unde a îngropat pipa păcii dar nu uită niciodată unde se află toporul.

-Grăbiţi-vă să cumpăraţi pământ, nu se mai fabrică...

- Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi și orbul îl poate vedea.

- Bancherul e un tip care îți împrumută umbrela când e soare, dar care o vrea înapoi când începe să plouă.

-Instruirea este totul. Piersica a fost odată o migdală amară; conopida nu e altceva decât o varză cu studii superioare.

- Nu te certa niciodată cu oamenii proști. Te vor trage în jos la nivelul lor și te vor bate cu experiență.

- Spune adevărul și atunci nu va trebui să ții minte nimic.

-Patul este locul cel mai periculos din lume: 99% dintre oameni mor într-însul.

-E mai bine să taci din gură şi să-i laşi pe ceilalţi să creadă că eşti un prost, decât să vorbeşti şi să înlături orice îndoială.

-Secretul succesului este să faci din vocaţia ta o vacanţă.

-Spune adevărul, şi atunci nu va trebui să mai ţii minte nimic.

-Iulius Cezar e mort demult, Napoleon Bonaparte a murit şi el, şi nici eu nu mă simt prea bine...

-E mai bine să meriţi laude şi să nu le primeşti decât să le primeşti fără să le meriţi.

- Norocul bate la uşa fiecărui om, dar în multe situaţii omul este plecat în vecini şi nu aude ciocănitul.

- Daca iei un câine flămând și îi dai de mâncare, nu te va mușca. Aceasta este cea mai importantă diferență între un câine și un om

- Oamenii mici au obiceiul de a te descuraja, însă oamenii mari știu să te facă să simți că poți și tu.

-Fă în fiecare zi ceva ce nu vrei să faci. Aceasta este regula de aur pentru a dobândi obiceiul de a-ţi face datoria fără efort.

-Este nevoie de duşmanul tău şi de prietenul tău, împreună, ca să-ţi zdrobească inima: primul, pentru a te calomnia, al doilea, pentru a veni să ţi-o spună.

-Când vezi că ai aceeaşi părere cu majoritatea, e bine să mai reflectezi o dată.

-Dă şansă fiecărei zile să fie aceea cea mai frumoasă din viaţa ta.

• 1858: Americanul John Landis Mason a patentat borcanul cu ghivent, cunoscut sub numele de "Borcanul Mason".

Era perfect ermetic şi făcea posibilă păstrarea tuturor tipurilor de alimente.

Studii asupra modului în care pot fi păstrate alimente pentru mai mult timp fără a se strica datează încă din anul 1810. Napoleon Bonaparte a adresat un apel cercetătorilor pentru a găsi o metodă pentru ca trupele lui să păstreze mâncarea. Dar metoda păstrării în borcane din sticlă nu a apărut decât în 1858, atunci când John Landis Mason a patentat borcanul cu filet (ghivent).

Americanul de origine scoţiană de numai 26 de ani a creat borcanul din sticlă groasă, cu o deschizătură care era sigilată printr-un capac din zinc şi care putea fi refolosit de nenumărate ori. Astfel, alimentele erau păstrate pentru mult timp.

Metoda a fost rapid adoptată de foarte multă lume, care a realizat potenţialul acestei invenţii. Chiar şi astăzi, deşi au apărut tot felul de metode de păstrare a alimentelor, ‘Borcanul Mason’ este foarte popular.

Deşi invenţia s-a bucurat de succes pretutindeni şi metoda a fost rapid adoptată de multă lume, Mason şi-a vândut drepturile de autor pe o sumă mică, îndreptându-şi atenţia către alte invenţii – o barcă de salvare pliantă, o cutie care păstra trabucurile proaspete. Aceste inveţii nu au avut succes, iar Mason s-a izolat într-o locuinţă din New York.

• 1858: S-a născut Jagadish Chandra Bose, fizician indian, botanist (d. 1937)

Sir Jagadish Chandra Bose a fost un savant englez care s-a manifestat într-o multitudine de domenii: fizică, biologie, botanică, arheologie. De asemenea, a fost și scriitor de science fiction. Are și contribuții de pionierat în domeniul undelor radio, microundelor și este considerat întemeietorul științei experimentale în India.

S-a născut la la Bikrampur, lângă Munshiganj (azi în Bangladesh), tatăl fiind lider religios în cadrul mișcării Brahmo Samaj. Începe să studieze într-o școală de limbă bengaleză, unde elevii aparțineau diverselor comunități religioase, în care predominante erau hinduismul și islamul.

Bose intră la Christ's College din Cambridge pentru a studia științele naturii, studii pe care le finalizează în 1884. Printre prestigioșii săi profesori se pot enumera: lord Rayleigh, Michael Foster, James Dewar, Francis Darwin, Francis Balfour și alții. În această perioadă, îl cunoaște pe Prafulla Chandra Ray, viitor mare chimist, care studia la Edinburgh și cu care va lega o strânsă prietenie.

În 1885 Bose se întoarce în India și intră ca profesor de fizică la Presidency University din Calcutta. Între timp încearcă să efectueze diferite experimente științiifice, dar, din nefericire, resimte discriminarea la care era supus în comparație cu cetățenii de origine europeană și, ca formă de protest, refuză plata salariului. Reușește acest lucru pentru trei ani și în cele din urmă, conducerea instituției realizează valoarea profesorului, îi acceptă revendicarea și îi returnează chiar și salariile restante.

Bose trece peste toate aceste dificultăți și nu renunță la experimentele sale, chiar dacă nu erau apreciate la justa lor valoare de către autoritățile locale.

• 1869: S-a născut Gustaf Dalen, fizician suedez, laureat al premiului Nobel.

A studiat la început turbinelor cu gaz, domeniu în care nordicii au excelat. A inventat un regulator automat pentru aprinderea farurilor cu acetilenă, care a dus la dezvoltarea farurilor pentru navigație.

Motivația Juriului Nobel

„pentru inventarea regulatoarelor automate destinate utilizării cu acumulatoare de gaz pentru iluminarea farurilor și a geamandurilor.”

În noiembrie 1869 se năştea, în casa unui fermier din Stenstorp, Nils Gustaf Dalén. După terminarea studiilor de bază, a urmat Şcoala de Agricultură. Observând talentul său înnăscut în domeniul mecanicii, Gustaf de Laval, unul dintre profesorii săi, l-a îndrumat spre o educaţie tehnică. Astfel, Gustaf Dalén a început să se pregătească pentru admiterea la Institutul Chalmers din Gothenburg, pe care l-a absolvit în 1896. Şi-a continuat pregătirea cu un an de studii în Elveţia, sub îndrumarea profesorului Stodola de la Institutul Politehnic Eidgenössisches.

Creativitatea şi inventivitatea lui Gustaf au început să iasă la iveală încă de timpuriu, din vremea în care se afla la ferma tatălui său, unde a conceput o serie de maşini destinate să uşureze munca oamenilor la câmp. A inventat, de exemplu, o treierătoare pe care a alimentat-o de la o veche roată de tors. A conceput şi un mecanism care indica nivelul de grăsime din lapte. Mai târziu, a lucrat la construcţia unei turbine cu aer cald şi a stabilit un raport între compresoarele de aer şi pompe. A inventat, de asemenea, un aparat de pasteurizare şi o maşină de muls.

Printre alte numeroase distincţii, Gustaf Dalén a devenit membru al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţă, în 1913, şi al Academiei de Ştiinţe şi Inginerie, în 1919. A primit titlul de doctor onorific al Universităţii din Lund în 1918 şi medalia Morehead din partea Asociaţiei Internaţionale a Acetilenei. A participat la diferite dezbateri ale Societăţii Naţionale de Economie şi a fost membru al Consiliului oraşului Lidingö timp de 20 de ani.

Inginerul suedez Nils Gustaf Dalén a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1912, pentru invenţia valvei solare automate, sau Solventil, care regularizează o sursă de lumină în funcţie de acţiunea luminii solare. Aceasta închide sursa de lumină produsă de un gaz atunci când răsare soarele, activând-o din nou când acesta apune sau când luminozitatea este mică. Acest nou mecanism folosea numai o zecime din cantitatea de gaz necesară predecesoarelor sale. Invenţia sa a început imediat să fie folosită pe scară largă pentru balize şi faruri maritime nesupravegheate. De exemplu, în 1911, compania la care lucra Dalén a primit o comandă în valoare de 150.000 de dolari americani, sumă foarte mare la acea vreme. În schimbul acestor bani, compania trebuia să execute un sistem de iluminare al Canalului Panama. În 1906 Dalén a devenit inginer-şef la o companie care producea şi distribuia acetilenă. Trei ani mai târziu, suedezul era numit director al companiei Gas Accumulator şi inventa Agamassan (AGA), o substanţă care absoarbe acetilena şi concentrează gazul fără nici un pericol de explozie. În 1912, în timpul unui experiment, o explozie i-a pus în pericol viaţa. Deşi a fost salvat de medici, nu şi-a mai recăpătat vederea niciodată. Dar şi-a continuat experimentele până la sfârşitul vieţii.

• 1874:  S-a născut Sir Winston Leonard Spencer Churchill , om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial.

Personalitate marcanta a secolului XX, considerat cel mai important om politic britanic al acestui secol, avand o cariera politica de o longevitate surprinzatoare (din timpul reginei Victoria pana in perioada Razboiului Rece), castigator al Premiului Nobel pentru literatura in 1953, a ramas in istorie in primul rand prin activitatea depusa in slujba Angliei in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Deseori apreciat ca fiind unul din cei mai mari lideri de război ai secolului, a servit ca prim-ministru în două mandate (1940-1945) și (1951-1955) A fost ofițer în Armata Britanică, istoric, scriitor și artist. Este singurul prim-ministru britanic laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în 1953) și a fost prima persoană care a primit titlul onorific de Cetățean de Onoare al Statelor Unite.

Churchill s-a născut în familia aristocrată a Ducilor de Marlborough. Tatăl său, Lord Randolph Churchill, a fost un politician carismatic care a îndeplinit funcția de ministru de finanțe. Mama sa, Jenny Jerome, a fost o americancă care avea o poziție socială importantă. Ca tânăr ofițer de armată, a participat la bătălii din India Britanică, Sudan și la Al Doilea Război al Burilor. A fost corespondent de război și a scris cărți despre acestea.

Mulți autori din anii '20 și '30, înainte ca înregistrarea audio să devină o obișnuință, menționau că Churchill se bâlbâia des, fiind și sâsâit. Churchill descriindu-se el însuși ca având un „impediment în vorbire” pe care încerca să-l depășească. Purta o proteză special proiectată pentru a-l ajuta să-și depășească impedimentul His dentures were specially designed to aid his speech (pietricelele lui Demosthenes). După mulți ani de discursuri publice pregătite cu grijă nu doar pentru a inspira, dar și pentru a evita ezitările, a declarat în final că „Impedimentul meu nu mai reprezintă un obstacol”

Winston Churchill s-a născut la șapte luni în cadrul căsătoriei contractată cu opt luni înainte între lordul Randolph Churchill, descendent al familiei Marlborough și Lady Randolph Churchill (născută Jennie Jerome), fiica milionarului american Leonard Jerome.

Winston Churchill a fost corespondent de presă în Cuba în timpul campaniei spaniole din 1895. De asemeni, a participat la campaniile militare din India, Egipt, Sudan, și la războiul burilor. A fost membru al parlamentului din 1900; ministru în diferite guverne între 1908 - 1929; lord al amiralității între 1911 - 1915; lider al partidului conservator între 1940 - 1955; prim ministru între 1940 - 1945 și 1951 - 1955.

Pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară și statală, Winston Churchill a avut o imensă activitate literară în domeniile de memorialistică, istorie și publicistică, fiind și un excepțional orator.

Datorită vastei sale activități politice, Winston Churchill este recunoscut ca unul din cei mai importanți conducători din istoria Regatului Unit și a lumii întregi.

Motivația Juriului Nobel

„... pentru măiestria descrierii istorice și biografice, precum și pentru strălucita sa oratorie în apărarea înaltelor valori umane”

Winston Churchill - Citate celebre

- Succesul este abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără pierdere de entuziasm.

-Pesimistul vede dificultatea în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitatea în fiecare dificultate.

- Imperiile viitorului sunt imperiile minţii.

- Nu râde niciodată de prostia altuia. Ea este şansa ta.

- A fi politician înseamnă să fii capabil să spui dinainte ce se va întâmpla mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare. Iar apoi să poți explica de ce nimic din toate astea nu s-a întâmplat.

- Oamenii normali nu ştiu că totul este posibil

- Când vulturii tac, papagalii încep să trăncănească.

- Cine îndrăzneşte învinge.

- Succesul nu este final, eșecul nu este fatal: curajul de a continua este ceea ce contează.

- Dacă tocmai treci printr-o situaţie dificilă, continuă să mergi.

- Curajul este ceea ce îţi trebuie pentru a sta în picioare şi a vorbi; curajul este şi ceea ce îţi trebuie pentru a sta jos şi a asculta.

- Curajul înseamnă să ai puterea să te ridici și să vorbești. Curajul înseamnă, de asemenea, să te așezi și să asculți.

- Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe înainte.

- Mult mai importante sunt caracterele decât talentele.

- Imaginaţia ne consolează pentru ce nu suntem, umorul pentru ce suntem.

- Educația este știința de a asculta aproape orice fel de spuse fără a-ți pierde stăpânirea sau încrederea în tine însuți

- Nu este suficient să facem tot ce putem, câteodată trebuie să facem și ceea ce trebuie.

- Ai dușmani? Bravo! Înseamnă că ai făcut ceva, cândva în viață

• 1886: A avut loc primul spectacol de revistă din lume la teatrul Folies Bergere din Paris.

Grandiosul spectacol prezentat pe scena pariziană a costat 10.000 de franci, o sumă exorbitantă pentru acele vremuri, însă a crescut reputaţia teatrului celebru pentru spectacolele cu dansatoare nude.

Pentru realizarea revistei au lucrat peste 200 de persoane, s-au ridicat 40 de decoruri şi s-au creat 1.000 de costume, ceea ce a reprezentant un record al acelor timpuri.

In 1886, managementul teatrului Folies Bergere s-a innoit, punand in scena, pe 30 noiembrie, primul spectacol de revista. "Locul Tinerilor", in care jucau multe fete de cor sumar imbracate, a fost un succes imens. Femeile de la Folies erau din ce in ce mai sumar imbracate, pe masura ce se apropia secolul 20, iar costumele si decorurile de spectacol au devenit din ce in ce mai scandaloase. Printre actorii care si-au facut debutul la Folies Bergere se numara: Yvette Guilbert, Maurice Chevalier si Mistinguett.

Dansatoarea afro-americana Josephine Baker si-a facut debutul la Folies in 1926, coborata din tavan intr-o sfera acoperita cu flori, care s-a deschis pe scena, aratand-o pe dansatoare imbracata intr-un snur ornamentat cu banane. Teatrul Folies Bergere a ramas un succes in timpul secolului 20 si inca poate fi vazut in Parisul contemporan. Printre alte traditii care dateaza de mai mult de un secol, titlul spectacolului contine intotdeauna 13 litere si include cuvantul "Folie"(=Nebunie).

Folies Bergere a fost inaugurat în 2 mai 1869, avea cea mai spaţioasă sală de spectacol din Paris, renumele şi l-a câştigat greu, pentru că reprezentanţiile cu elefanţi, cămile, cai ori cu cel mai înalt bărbat din lume nu au adunat prea mulţi spectatori.

Ulterior, Foilies Bergere a devenit sinonim cu locul plăcerilor carnale datorită fetelor care purtau costume sumare, dar şi graţie unor spectacole incendiare.

• 1889: S-a născut Edgar Douglas Adrian, fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1977)

În anul 1932, împreună cu Charles Scott Sherrington a devenit laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină pentru descoperirile lui în domeniul funcților neuronilor. Adrian a fost unul din inițiatorii aplicării electronicii în studiile fiziologice. A făcut cele dintâi experimente pe fibrele nervoase și pe terminațiile nervoase individuale. Din anul 1934 s-a dedicat studiului electrofiziologic al funcțiilor creierului și al tulburărilor cerebrale. A reușit să înregistreze activitatea electrică a neuronilor individuali.

A amplificat variațiile de potențial electric ale impulsurilor nervoase venite de la organele de simț, pentru a înregistra modificări din ce în ce mai mici, reușind să înregistreze impulsuri de la o singură terminație senzorială și de la o singură fibră nervoasă motorie. Cercetările sale au clarificat baza fizică a senzației și mecanismul controlului muscular. Studiile sale de mai târziu, asupra activității electrice a creierului, au inclus investigarea epilepsiei și localizarea leziunilor cerebrale.

A fost din anul 1923 membru al Societății Regale din Londra, și a fost ales președintele acesteia între anii 1950-1955.

• 1936: La Londra, Palatul de Cristal este distrus într-un incendiu.

Crystal Palace (în română: „palatul de cristal”) a fost un vast palat de expoziții din fontă și sticlă, construit mai întâi în Hyde Park pentru a adăposti Great Exhibition / Prima expoziție universală de la 1851.

A fost apoi demontat și reconstruit, mai mare, în sudul Londrei, în cartierul care-i poartă și astăzi numele.

A ars într-o noapte, în 1936, și nu a mai fost refăcut.

Winston Churchill, revenind din Camera Comunelor, a spus atunci: « This is the end of an age » (în română: „Este sfârșitul unei epoci”).

Turnul din sud era folosit atunci de John Logie Baird, pionier în dezvoltarea televiziunii, ca loc de experimentare. Din nefericire, multe din elementele muncii sale au fost distruse de incendiu.

Crystal Palace a fost un important loc turistic, care atrăgea o populație ieșită din toate mediile sociale. Tehnica sa de construcție din elemente standardizate prefigurează tehnica folosirii prefabricatelor în arhitectură.

Numele de « Crystal Palace » i-a fost dat de revista satirică Punch. Crystal Palace Football Club a fost format de muncitori ai palatului.

• 1967: Republica Democrată Populară Yemen devine independenta fata de Marea Britanie.

Yemen, oficial Republica Yemen, este o țară în Orientul Mijlociu situată în Peninsula Arabă în sud-vestul Asiei. Cu o populație de circa 23.580.000 locuitori, Yemen este mărginită de Arabia Saudită la nord, Marea Roșie la vest, Marea Arabă și Golful Aden la sud, și Oman la est. Teritoriul Yemenului include peste 200 insule, cea mai mare fiind Socotra, la cam 415 km la sudul Yemenului, lângă coasta Somaliei

• 1973: Adunarea Generala ONU adoptă Convenția Internațională asupra eliminării și reprimării crimei de apartheid

Articolul 1

Statele parti la prezenta conventie declara ca apartheidul este o crima impotriva umanitatii si ca actele inumane rezultind din politicile si practicile de apartheid si alte politici si practici asemanatoare de segregatie si discriminare rasiala, definite in art. II al conventiei, sint crime care contravin normelor dreptului international, indeosebi scopurilor si principiilor Cartei Natiunilor Unite si ca ele constituie o amenintare serioasa pentru pacea si securitatea internationala.

2. Statele parti la prezenta conventie declara criminale organizatiile, institutiile si persoanele care comit crima de apartheid.

Articolul 2

In termenii prezentei conventii, expresia crima de apartheid, care inglobeaza politicile si practicile asemanatoare de segregatie si discriminare rasiala, asa cum ele sint practicate in Africa australa, desemneaza actele inumane indicate mai jos, comise in vederea instituirii sau mentinerii dominatiei unui grup rasial de fiinte umane asupra oricarui alt grup rasial de fiinte umane si de a-l asupri sistematic pe acesta.

Nelson Rolihlahla Mandela (n. 18 iulie 1918 – d. 5 decembrie 2013), om politic sud-african, care a deținut funcția de președinte al Africii de Sud în intervalul 1994-1999. Adversar al apartheidului, a fost primul președinte al Africii de Sud ales prin vot universal, într-un scrutin larg reprezentativ și cu participare multirasială

• 1979: Trupa rock Pink Floyd lansează opera rock The Wall.

Pink Floyd în ianuarie 1968, aceasta fiind singura poză cunoscută cu toți cei cinci membri ai trupei. De la stânga la dreapta: Nick Mason, Syd Barrett, David Gilmour (așezat), Roger Waters, Richard Wright - foto: ro.wikipedia.org

Pink Floyd în ianuarie 1968, aceasta fiind singura poză cunoscută cu toți cei cinci membri ai trupei. De la stânga la dreapta:

Nick Mason, Syd Barrett, David Gilmour (așezat), Roger Waters, Richard Wright

Pink Floyd a fost o formație britanică de muzică rock formată în anul 1964 în Cambridge, Anglia, faimoasă pentru compozițiile sale revoluționare în stil rock progresiv și rock psihedelic, cu versuri filozofice, experimente sonore, originalitate, coperte inovative de albume muzicale și spectacole live intens elaborate.

Pink Floyd - Another Brick In The Wall, Part Two

• 1990: Demolarea Zidului Berlinului este finalizată oficial.

 Șase porțiuni mici rămân ca un memorial.
 

 Să aveți o zi frumoasă!