Boboteaza, serbata in 6
ianuarie este considerata si ziua nasterii spirituale a Mantuitorului Iisus
Hristos.
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, dupa 11 zile de sarbatori in care nu au mai fost restrictii alimentare. „inainte de Boboteaza, avem o zi in care se ajuneaza, oamenii pregatindu-se astfel pentru marea sarbatoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregatire duhovniceasca prin post aspru pentru a preintampina aceasta mare sarbatoare a Botezului Domnului“, spune parintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Calarasului.
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, dupa 11 zile de sarbatori in care nu au mai fost restrictii alimentare. „inainte de Boboteaza, avem o zi in care se ajuneaza, oamenii pregatindu-se astfel pentru marea sarbatoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregatire duhovniceasca prin post aspru pentru a preintampina aceasta mare sarbatoare a Botezului Domnului“, spune parintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Calarasului.
Credinciosii tin post
aspru sau chiar post negru, luand numai dimineata Agheasma Mare, pe care o au
pastrata din anii trecuti. „Boboteaza este ultima zi a ciclului sarbatorilor de
Anul Nou, marcata in calendarul crestin de celebrarea Botezului Domnului. Este
dedicata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de fortele
malefice. Sarbatoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reinnoire a
anului: local se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla
ursitul, se soroceste vremea si belsugul holdelor in noul an, se deschide cerul
si vorbesc animalele“, spun etnologii de la Centrul Judetean pentru Conservarea
si Promovarea Culturii Traditionale Ialomita.
Postul din ziua de 5
ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau
prin post și rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi,
creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa
sfințită – Agheasma Mare.
Credincioșii gustă din
Agheasma Mare timp de 8 zile de la Bobotează, până pe 14 ianuarie inclusiv,
când se încheie praznicul cu slujbele și cântările Bobotezei, dar și în zile de
post, la indemnul duhovnicului.
Traditia spune ca in
ajunul Bobotezei oamenii pregatesc o masa asemanatoare cu masa din ajunul
Craciunului. Pe masa din „camera de curat” se asterne o fata de masa, aleasa
special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare
colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se asaza douasprezece feluri de
mancare: coliva – grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca
pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „galuste” )
umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” – bors de fasole
alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile
lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, „varzare” –
placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc. Pana
la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare
iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana
animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”.
Superstitia cel mai des
intalnita este cea care spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi
viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inel un fir rosu de matase si o un fir de
busuioc, pe care le pun sub perna. Baiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care
ce vor casatori.
In noaptea de Ajun,
fetele de maritat isi pun busuioc sub perna pentru a-si visa viitorul sot.
Exista credinta potrivit careia daca in dimineata de Ajunul Bobotezei pomii
sunt incarcati cu promoroaca vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise
certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, nici macar jaratic. Traditia
populara mai spune ca Ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului si ca
in aceasta noapte viitorul poate fi citit in oglinda.
In Ajunul Bobotezei, in
ziua de Boboteaza, de Sfantul Ioan Botezatorul si opt zile dupa aceea, nu se
spala rufe, pentru ca apele sunt sfintite.
Tradiţii
şi obiceiuri de AJUNUL BOBOTEZEI
În ajunul Bobotezei
există multe obiceiuri referitoare la vreme. Dacă în dimineaţa de 5 ianuarie e
brumă pe pomi vor fi poame multe şi bune. Dacă picură din streaşină va fi o
vară ploioasă. O altă tradiţie spune că în ce direcţie va stropii preotul cu
busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.
Cine va posti în
această zi va avea noroc tot anul.Totodată în ajunul Bobotezei, preotul merge
pe la toate casele cu Iordanul, sfinţiind gospodăriile cât şi pe locuitorii
acestora. Dacă preotului îi va scârţâii zăpada sub picioare, oamenii spun că va
fi un an bogat şi rodnic.
Un obicei foarte vechi
este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguţă de busuioc sfinţit şi
să-l pună noaptea sub pernă pentru a-şi visa ursitul. Tot pentru a-l vedea în
vis pe cel sortit, fetele îşi legau pe degetul inelar un fir de mătase roşie
busuiocul primit. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe
gheaţă, aceasta se va căsători în anul ce urmează.
Bătrânii spun că cine
va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.
În unele zone, copiii mergeau să colinde în
seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului "cu
crucea". Gospodarii îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci şi
prăjituri pe care copiii le strâng în trăistuţele lor.
Printre obiceiurile din
Ajunul Bobotezei se numără şi "Chiralesa", care în greceşte înseamnă
"Fie-ţi milă, Doamne!". Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi
vestesc sfinţirea caselor.
Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul
Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri. În anumite zone din
Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea
preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite.
Alti preoti ii opresc
pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune:
"acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre
sfintirea lumii si a intregii fapturi... Deci de unde este socotinta acestora
pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru
aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre
cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala
aceasta Sfanta Apa".
Cu Agheasma Mare se
stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot
cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar
fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si
a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea
icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.
Ajunul Bobotezei este
foarte important. Și asta pentru că e zi de post, ca jertfă a omului înaintea
primirii apei sfinţite. Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să
aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi Preoții merg din casă în
casă, pentru a binecuvânta și a stropi cu agheazmă toate acareturile. Și
primesc în schimb fuioare de cânepă sau, mai nou, sculuri de lână, colaci și
bani. Din fuior se vor face obligatoriu funii pentru clopote și gropari. Și
asta pentru că Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad
sufletele care vor reuși să se agațe.
Fetele știu că trebuie
să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o
pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, cu siguranță li se va
arăta ursitul. E mare păcat să speli ceva în aceste zile. Se mai spune că
fetele care cad pe gheaţă de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel
an.
Tradiţia cere ca de Bobotează să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se
bea vin roşu. Nu care cumva să te cerți cu soțul, căci de asta veți avea parte
tot anul!
Nu se dă cu împrumut
Sărbătoarea abundă în
superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge
bine tot anul.
În noaptea de Ajun, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă
pentru a-şi visa viitorul soţ.
Există credinţa potrivit căreia dacă în
dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod
bogat.
De Ajun nu sunt admise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut,
nici măcar jăratic.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan
Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt
sfinţite.
Tradiţia populară mai
spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această
noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
Celebrată de către
ortodocşi la fiecare început de an, pe 6 ianuarie, Boboteaza semnifică
sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii, după cum Iisus Domnul
s-a coborât în râul Iordan pentru botez. Însă, Ajunul Bobotezei este un moment
mai important decât sărbătoarea în sine pentru fetele care își așteaptă
ursitul.
Fetele care cad pe gheaţă de
Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an.
Tradiţia populară mai
spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această
noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!