Ziua internaţională a nonviolenţei în şcoli

La 30 ianuarie, în întreaga lume, este celebrată Ziua pentru Pace și Nonviolență în Școală.

Această zi reprezintă un omagiu adus lui Mahatma Gandhi, părintele independenței Indiei, inițiatorul mișcărilor de revoltă nonviolente și luptător împotriva discriminării din Africa de Sud şi India.

Inițiativa mondială de a susține educația și nonviolența datează din 1964, cu mesajul : „Dragoste universală, nonviolenţă şi pace”.

În această zi, CPPEDAE  exprimă solidaritate în scopul promovării principiului de educare a copiilor în armonie, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace.

Eforturile Consiliului sunt orientate spre prevenirea și combaterea oricăror fapte discriminatorii, inclusiv în domeniul învățămîntului. Este un motiv în plus să milităm pentru o societate fără discriminare și fără violență, care protejează fiecare copil și acordă o atenție sporită educației și valorilor umane.

Pe 30 ianuarie, în mai multe ţări ale lumii, este sărbătorită ziua internaţională a nonviolenţei în şcoli. Scopul acestei zile remarcate pe plan internaţional este promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate şi respect, mesajul principal al acestei zile fiind „ dragoste universală, nonviolenţă şi pace”. Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli a avut ca zi de plecare 30 ianuarie, aceasta fiind ziua celebrării morţii lui Mahatma Gandhi, supranumit părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente, cel care spunea: “non-violenţa este arma celor puternici.”

Această zi promovează o educaţie permanentă în şi pentru armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace. Chiar dacă Ziua Internaţională pentru Nonviolenţă în Școală este sărbătorită pe 30 ianuarie, mesajul ei trebuie să dureze şi să se manifeste în fiecare zi, trebuie să modeleze întreaga noastră educaţie şi trebuie să ghideze gândurile, dorinţele, cuvintele sau acţiunile noastre, pentru că mesajul acestei zile se potriveşte în mod liber cu stilul de viaţă al fiecarei persoane, poate fi un mijloc, o metodă prin care omul să se elibereze de robia egoismului şi o cale pentru a progresa în realizările proprii într-o concepţie a frăţiei universale. Din acest motiv mesajul zilei internaţionale pentru nonviolenţa în şcoală este unul simplu şi trebuie să ajungă în toate centrele educaţionale din întreaga lume şi anume:

“Toate formele agresiunii întâlnite în şoli de la îmbrânceli şi jigniri, până la înjurii, vulgarităţi, intimidările fizice şi verbale, trebuie să dispară iar toate relaţiile interumane elev-coleg, elev-profesor, elev-părinte trebuie dezvoltate pe o bază de armonie şi toleranţă continuă, în care puterea de convingere a cuvântului şi nu a violenţei trebuie să primeze întru dezvoltarea personală armonioasă şi echilibrată a tuturor tinerilor care păşesc pe drumul vieţii prin educaţia şi învăţăturile primite de la dascălii lor.”

Conform UNICEF, violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum: exprimare inadecvată sau jignitoare; bruscare, împingere, lovire, rănire; comportamente care intră sub incidenţa legii (viol, consum/ comercializare de droguri, vandalism, furt); ofensa adusă statutului/ autorităţii cadrului didactic; comportamentul şcolar neadecvat (întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine regulamentului şcolar în vigoare)”.

Comportamentul agresiv este un factor de risc pentru sănătate, motiv pentru care, prin programul de evaluare a stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din România, se evaluează magnitudinea şi gravitatea violenţei în rândul elevilor. Astfel, rezultatele sintezei naţionale din anul 2014 (care include şi reflectă situaţia din judeţul nostru) arată că:

- media naţională a agresivităţii elevilor este în creştere (ajungând la 23,13% pentru liceeni);

- mai mult de 10 din 100 de elevi s-au bătut în incinta şcolii;

- aproape cinci din 100 de elevi au purtat arme diverse (de apărare sau atac) şi aproximativ doi din 100 de elevi au purtat arme la şcoală;

- agresivitatea fizică a fost înregistrată atât la fete cât şi la băieţi, iar raportul fete/ băieţi a fost de aproape 1/3;

- frecvenţa agresivităţii fizice este maximă în jurul vârstei de 15 ani şi scade spre clasele terminale de liceu, la ambele sexe;

- tendinţa frecvenţei adolescenţilor cu comportament agresiv, în perioada 2005-2014 este marcat ascendentă (cu o prognoză de 30,14 % pentru anul 2015) şi se încadrează într-o tendinţă mondială de exacerbare a violenţei.

Aceste rezulatate denotă carenţe în politicile anti-violenţă în şcoli şi în măsurile de securitate, iar reducerea agresivităţii pe masura cre;terii nivelului de şcolarizare, evidenţiază importanţa educaţiei în modelarea comportamentală. Şcolii îi revine principalul rol de a contura tipare comportamentale pozitive, prosociale, în condiţiile în care, familia poate fi uneori ea însăşi un factor de risc, prin actele de violenţă domestică.

„Resping ideea de violenţă, pentru că binele obţinut prin mijlocirea acesteia nu este de durată, în schimb, răul provocat de violenţă este de durată”. Mahatma Gandhi