Au
existat cândva tocul, stiloul, pixul, creionul. Și foile dictando
sau de matematică pe care, fiecare dintre noi, trebuia să le umple
cu tot felul de semne. Nu, nu era vorba nici de Times New Roman, nici
de Arial, nici de Calibri – erau doar semnele pe care învățasem
de mici să le „desenăm” pe hârtie. Din categoriile „Ana are
mere”, „Nenea Ene e marinar”, „Irina are un ac mic” sau „2
+ 2 = 4”, „5 x 7 = 35”. Și mai erau felicitările din vacanța
de iarnă pe care le trimiteam profesorilor dragi.
Aflată
într-o creștere accelerată, popularitatea calculatoarelor, a
email-urilor, notebook-urilor electronice şi a SMS-urilor, a
stickerelor cu mesaje şi sfaturi, precum şi a altor mijloace de
comunicare rapidă face ca omul modern să renunţe, treptat, la
posibilitatea de a-și exprima propriile gânduri prin scris.
În
fiecare an, la 23 ianuarie, în lume este marcată Ziua scrisului de
mână (National Handwriting Day) sau Ziua semnăturii, care a fost
instituită cu scopul de a ne aminti de frumuseţea şi unicitatea
scrisului de mână şi de necesitatea folosirii semnăturii de
mână.
Iniţiatorul acestei zile este Asociaţia producătorilor de instrumente de scris (Writing Instrument Manufacturers Association, WIMA), care a declarat ziua de 23 ianuarie drept ziua sărbătoririi „scrisului de mână”.
Iniţiatorul acestei zile este Asociaţia producătorilor de instrumente de scris (Writing Instrument Manufacturers Association, WIMA), care a declarat ziua de 23 ianuarie drept ziua sărbătoririi „scrisului de mână”.
Interesant este faptul că, la 23 ianuarie, s-a născut şi unul din cei mai proeminenți oameni de stat americani – John Hancock (23 ianuarie 1737 – 8 octombrie 1793), care a devenit foarte cunoscut pentru semnătura sa extrem de lizibilă şi stilistic aparte de pe Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii.
Istoria evoluţiei scrisului de mână este de mii de ani, perioadă în care oamenii au încercat să stabilească caracterul unei persoane după scrisul de mână al acesteia. În anul 1875, părintele francez Jean-Hippolyte Michon a folosit pentru prima dată termenul „grafologie”, care, astăzi, este considerat drept un domeniu de analiză a scrisului de mână. O contribuție importantă la teoria grafologiei a avut-o şi filosoful și psihologul german Ludwig Klages (10 decembrie 1872- 29 iulie 1956).
Oamenii de ştiintă moderni au stabilit șapte caracteristici principale ale scrisului de mână, după care poate fi creat profilul unui om. Acestea sunt: mărimea literelor, forma şi înclinarea lor, direcția scrisului de mână, presiunea şi viteza scrisului, precum şi forma liniei de bază a rândurilor. Grafologii consideră că între scrisul de mână şi caracteristicile acestuia există cu siguranţă o legătură, deoarece creierul uman „conduce” în mod subconştient scrisul de mână.
Ziua
Internaţională a scrisului de mână ne reaminteşte că deşi
trăim într-o lume a ecranelor şi a butoanelor, tot ar fi
păcat să ne pierdem o asemenea abilitate.
Potrivit
unui studiu din 2009, studenţii care scriau esee cu pixul, spre
deosebire de colegii lor care aveau la dispoziţie un calculator,
şi-au terminat munca mai repede şi în plus s-au exprimat mai
coerent.
De
asemenea, specialiştii spun că una dintre cele mai eficiente metode
de a învăţa ceva (de a citi şi a reţine) este să scrii
informaţiile de mână.
Scrisul
de mână necesită formularea mentală a frazelor înainte de a le
trece pe hârtie, dar şi filtrarea gândurilor, producând un proces
psihologic extrem de important. Oamenii încetează să mai gândească
în profunzime în faţa calculatorului. Suportul textului (în
opoziţie cu cel al hipertextului) este sincronic şi conservă toate
stadiile ratate ale exprimării. Textele sunt definitive. În faţa
unei foi de hârtie, persoana care scrie este mai alertă, mai
stăpână pe spaţiul discursiv, mai concentrată şi mai trează.
Ghid pentru descifrarea personalităţii: ce spune scrisul tău de
mână despre tine
Scrisul fiecăruia dintre noi este unic, aşa cum sunt şi
amprentele, iar personalitatea noastră se reflectă în forma pe
care o dăm literelor, spun grafologii. Grafologia, ştiinţa care
analizează scrisul de mână şi decodifică personalitatea
fiecăruia, datează din secolul al XVIII-lea. Deşi desconsiderată
de mulţi şi adăugată şirului de pseudoştiinţe, analiza
grafologică este folosită de unele companii în procesul de
recrutare a personalului, ca metodă de evaluare psihologică.
Rezultatele unui studiu realizat de National Pen Association, şi
citat de visual.ly, arată că literele şi cuvintele scrise indică
5.000 de trăsături comportamentale. Cu alte cuvinte, forma
literelor şi spaţierea „trădează” personalitatea
scriitorului.
Potrivit studiului, mărimea scrisului unei persoane poate
determina personalitatea. Oamenii cu un scris mai mic de mână tind
să fie timizi, studioşi şi meticuloşi, în timp ce oamenii
petrecăreţi, care adoră atenţia, îşi întind scrisul pe mai
mult spaţiu. Dacă literele sunt de o dimensiune medie, persoana
este echilibrată şi uşor adaptabilă.
Dacă scrisul este înclinat spre dreapta, persoana este deschisă
noilor experienţe şi îi place să socializeze. Dacă este înclinat
spre stânga, persoana este mai singuratică. Cei care scriu drept,
neînclinat, sunt oameni practici, logici şi siguri pe sine.
Trăsăturile comportamentele pot fi identificate şi prin felul
în care sunt scrise literele în sine. Spre exemplu, buclele mari
create în litera „l“ şi „e“ indică o persoană spontană,
relaxată şi deschisă la provocări, în timp ce buclele strânse
trădează o fire sceptică.
Oamenii care scriu litera „s“ rotunjită au o fire creativă
şi artistică, în timp ce persoanele care mâzgălesc un „s“
ascuţit sunt curioase, ambiţioase şi inteligente. Cei care scriu
litera „s“ de tipar sunt schimbători. În ceea ce priveşte
spaţierea cuvintelor, oamenii care au spaţii mari între ele se
bucură de libertatea lor şi urăsc să fie sufocaţi de cei din
jur. Pe de altă parte, persoanele care au distanţe mici între
cuvinte adoră să socializeze, chiar şi cu riscul să devină
sâcâitori. Oamenii care scriu litera „o“ cu buclă sau cu o
gaură sus sunt vorbăreţi şi deloc secretoşi. În schimb, cei
care desenează un „o“ închis sunt introvertiţi.
Felul în care oamenii pun punctul de „i“ şi liniuţa pe „t“
este un alt indicator pentru personalitate. Dacă punctul pe „i“
stă departe de literă, înseamnă că persoana respectivă are
imaginaţie. Dacă punctul este aproape de literă, omul este
organizat şi empatic. Cei care transformă punctul în cerculeţ au
o personalitate copilăroasă, iar cei care pun liniuţă în loc de
punct sunt oameni fără răbdare, foarte critici cu ei înşişi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!