Solstițiul
de iarnă
Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui. Incepand cu 22 decembrie, noaptea va incepe sa descreasca, iar ziua va deveni tot mai lunga. Din 22 decembrie ziua se mareste, iar in legatura cu acest eveniment se respecta mai multe traditii.
La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
În 21 are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică
și solstițiul de vară în emisfera sudică. Solstițiul de iarnă este, cînd
înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud
de cercul polar de sud, soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub
orizont). Este ziua anului cu lumina zilei cea mai scurtă în emisfera nordică,
și cea mai lungă în emisfera sudică.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23°
27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față
de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont
de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În
consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore
și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute
(pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc
invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al
începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie.
Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește
continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
In cultura romaneasca exista o serie de traditii si
superstitii la solstitiul de iarna. Multe dintre obiceiurile care se respecta
pe 21 decembrie sunt aducatoare de sanatate si noroc.
Incepand cu 21 decembrie, de la ora 21 si 44 de
minute, noaptea va incepe sa descreasca, iar ziua va deveni tot mai lunga. Din
22 decembrie ziua se mareste, iar in legatura cu acest eveniment se respecta
mai multe traditii.
Din punct de vedere astronomic, fenomenul este
explicat in felul urmator. Axa Pamantului se inclina fata de planul orbitei cu
aproximativ 66 de grade. Inclinarea fata de Ecuator va fi, astfel, de 23 de
grade.
Superstiţii
şi tradiţii străvechi
Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin
obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul
Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se
ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii
coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul
autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele
lui ianuarie, scrie ziuaconstanta.ro.
Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători
romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia
pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu
Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit
de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Atunci
se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine,
turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul
Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor
noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol
Invictus (Soare invincibil).
Atunci cand au loc solstitiile, se spune ca lupii ies
si striga la luna. Activitatea lunii atinge nivelul maxim, iar Soarele
straluceste la capacitatea minima. Luna are o influenta deosebita asupra
noastra. Se spune ca in noaptea solstitiului ne vin cele mai bune iei, iar
gandurile noastre bune se materializeaza in perioada imediat urmatoare.
Stramosii nostri se urcau pe munte cu tortele aprinse
in noaptea de 21 sau 22 decembrie ca sa intampine rasaritul soarelui.
Petrecerile tinut in jurul focului, jocul creat la focurile de tabara aveau
rolul de a scoate spiritele rele din oameni sau din locuinta. E bine sa aprinzi
o lumanare in seara de 21 sau sa faci un mic foc in curte ori in fata blocului.
Acest foc este unul de purificare.
In vechime, oamenii imparteau frunze de laur si
smochine, iar in trecutul apropiat, turta dulce a devenit produsul care ii
bucura pe copii. Se spune ca e bine sa dai de pomana in aceasta zi, sa faci
cadouri copiilor si batranilor nevoiasi. Cei care fac asta vor avea sarbatori
lipsite de griji.
Se spune ca ziua de 21 decembrie are o incarcatura
vibrationala uriasa. In seara de 21 au loc batalii importante in lumea
nevazuta, caci Raul si Binele se confrunta. De altfel, de data de 21 decembrie
se leaga si Revolutia din 1989, cand tinerii au murit pentru libertate.
Asadar, pentru a marca aceasta sarbatoare, e bine sa
ne amintim de jertfele depuse de stramosii nostri. E bine sa ii ajutam pe cei
nevoiasi si sa ne purificam cu ajutorul focului sacru.
Solstițiu înseamnă "soare nemișcat" și
indică începutul iernii astronomice în emisfera nordică — cea mai scurtă zi (8
ore și 50 minute, pentru București) și cea mai lungă noapte a anului (15 ore și
10 minute, pentru București). La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se
află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă la
sud față de ecuator, astrul efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului
paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Capricornului". De la
această dată, ziua începe să crească, iar noaptea devine tot mai scurtă, până
la momentul solstițiului de vară, când începe reversul fenomenului anterior.
Obiceiurile românești din preajma solstițiului de
iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea
acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în
noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca
sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât
simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului,
sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea
Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.
Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras,
zeul luminii, potrivit volumului ''Zile și mituri — calendarul țăranului
român'', de Ion Ghinoiu.
Data de 22 decembrie este marcată și astrologic, în
această zi realizându-se trecerea la zodia Capricornului.
Cea mai veche referință scrisă despre o sărbătoare
ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstițiu) a fost găsită în antichitate, în
Mesopotamia. Sărbătoarea, care ținea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe
zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.
Solstițiului îi sunt dedicate sute de structuri
megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia și Orientul Mijlociu.
Chiar și popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul
cele două solstiții.
Faptul că, în acest moment al anului, Soarele se
află la cea mai mică distanță față de linia orizontului - pentru latitudinea
medie a țării noastre, la numai 21 de grade - a produs o puternică impresie
asupra oamenilor din toate timpurile și toate locurile, cea mai frecventă interpretare
pe care SOLSTIŢIUL DE IARNĂ a primit-o fiind că acesta este momentul în care se
deschid deopotrivă cerurile și străfundurile, iar puterile bune și cele rele se
confruntă într-o bătălie epică, scrie renaşterea.ro.
Istoria a făcut ca momentul decisiv al Revoluției
Române din Decembrie 1989 să se petreacă în Noaptea cea mai lungă, fapt care a
contribuit într-o mare măsură la percepția populară din acele momente, din
societatea noastră, dar și de peste hotare, că evenimentele de atunci și
deznodământul lor sunt voința cerurilor.
Acest moment de istorie contemporană are, de altfel,
corespondente prestigioase în istoria și credințele universale. Spre exemplu,
în lumea romană antică, SOLSTIŢIUL DE IARNĂ marca debutul festivalului
Saturnaliilor, prin care oamenii puteau să retrăiască nașterea zeilor și să
contribuie astfel la primenirea lumii.
Însoțite în formele sale primare și de sacrificii
umane (iată deci că întâmplările din 1989 au avut precedente mistice de
greutate), Saturnaliile - care se regăseau, în forme ușor diferite, la toate
civilizațiile din jurul Mediterranei și din Orientul Mijlociu - au fost
convertite, după apariția creștinismului, în sărbătoarea Nașterii Domnului,
care, din cauza imperfecțiunii calendarelor antice, a ajuns treptat să fie
celebrată cu un decalaj de trei-patru zile.
Semnificaţii ale acestei zile
Cuvântul "solstiţiu" provine din latinescul
"solstitium" ("sol" - soare, "sistere" -
nemişcat). SOLSTIŢIUL DE IARNĂ a fost, de-a lungul istoriei, prilej de
numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, el
era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al
distracţiior, băuturii în exces şi orgiilor, care se termina cu sacrificii
umane.
În mijlocul lui decembrie, pe data de 25, romanii au
calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius
Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu
toate obiceiurile romane de Saturnalii.
Mai multe studii au evidenţiat faptul că pietrele de
la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au
fost astfel poziţionate încât lumina soarelui la apus să cadă într-un anumit
fel la Solstiţiul de iarnă.
Solstiţiul de
iarnă : un moment magic
Noaptea cea mai lungă a anului este noaptea
solstiţiului de iarnă. Ea este sărbătorită în mod tainic şi magic de către
toate spiritele Naturii şi în special de către gnomi, spiritele asociate lui
Prithivi Tattva (Elementul Pământ). Gnomii sunt cei care au grijă de seminţele
îngropate adânc pregătindu-le pentru primăvară, cei care îngrijesc animalele
pădurilor şi câmpiilor, cei care păzesc comorile de orice fel. Îi cunoaştem din
poveştile copilăriei şi din basmul „Albă-ca-zăpada şi cei 7 pitici”, dar mulţi
dintre noi îi cunosc cu adevărat din relaţia directă cu ei, scrie site-ul
yogaesoteric.ro.
Aceste zile sunt potrivite pentru un proces de
autoanaliză, de evaluare a efortului depus în cursul anului precum şi a
rezultatelor la care am ajuns.
În Europa, astfel de construcții din piatră pentru
măsurarea poziției Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, și la
Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge
datează cu aproximație din 2050 î.Hr. și se presupune că au fost poziționate
astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstițiului de iarnă, să cadă
într-un anume fel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!