Ora de iarnă

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie – anul acesta în noapte de 24 spre 25 octombrie, se trece la ora de iarnă, considerată și ora normală în Europa: ora 4 devine ora 3. 

În noaptea dintre 24/25 octombrie 2020, România revine la ora oficială (UTC +2h). Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că ora 4.00 va deveni ora 3.00. Ziua de duminică, 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". 
În fiecare an are loc schimbarea orei, prin renunțarea la ora de vară și revenirea la Timpul Legal Român, în ultima duminică a lunii octombrie. România revine la ora fusului 2, când diferența față de timpul universal coordonat (UTC) este de 2 ore, numită și ora Europei de Est. Ca urmare a acestei modificări vom dormi cu o oră în plus pe 29 octombrie.
Schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor, circulația urmând a se efectua conform orarelor prevăzute, potrivit informațiilor furnizate de Societatea de Transport Feroviar CFR Călători.
În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1931 când a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 171 din iulie 1931, Legea pentru stabilirea orei oficiale în România. Începând cu 1979, Ora de vară a fost instituită permanent în țara noastră și, până în 1997, trecerea la Ora de vară s-a făcut în ultima duminică a lunii martie, iar la orarul inițial, în ultima duminică a lunii septembrie.
Începând cu 1998, potrivit Ordonanței de Guvern nr. 20 din 18 august 1997, trecerea la Ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar în ultima duminică a lunii octombrie dăm ceasurile înapoi cu o oră.
Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului, Turcia și Rusiei, țări care nu folosesc acest sistem. Schimbarea nu este însă simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar.
Odată cu încetarea folosirii Orei de vară, mai multe țări din Europa și Statele Unite ale Americii dau ceasurile cu o oră înapoi. Trei țări din Europa, Marea Britanie, Irlanda și Portugalia, revin la ora stabilită de timpul universal coordonat, în timp ce altele, precum Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia și Olanda, fixează ceasurile după UTC+1h. La rândul lor, Ciprul, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia și Lituania revin la diferența față de timpul universal coordonat de 2 ore (UTC+2h), potrivit www.worldtimeserver.com.
Prin introducerea Orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) și reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus Ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie). Au urmat britanicii ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie). Alte țări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania, potrivit Observatorului astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Au urmat ani în care introducerea Orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 — 30 septembrie 1945. Schimbarea orei are un rol important și în calculele astrologice.
La nivelul întregului mapamond, nu toate țările folosesc în acest moment Ora de vară, iar perioada nu este aceeași în toate țările care recurg la Ora de vară. 

De la ce a pornit acest obicei

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri, americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie).

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional (“Daylight saving time” - DST sau “summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară.

De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă de şapte luni, între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.

Alte ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).

Scurt istoric al schimbarii orei

In fiecare primavara, mai precis in ultima noapte de sambata spre duminica a lunii martie, trecem la ora de vara. In acest fel, se foloseste lumina naturala pentru o perioada ceva mai lunga de timp, pe parcursul unei zile. In schimb, odata cu instalarea toamnei, in ultima noapte de sambata spre duminica a lunii octombrie, se revine la ora normala. In tara noastra, acest sistem a fost instaurat in 1932. Pe atunci, ora se schimba in prima duminica a lunii aprilie respectiv in prima duminica a lunii octombrie. Aceasta practica a ramas valabila pana in 1943, cand legea trecerii la ora de vara nu a fost in vigoare.

De abia dupa 36 de ani, in 1979, s-a revenit la acest procedeu. Pana in 1983, trecerea la ora de vara se facea in prima duminica a lunii aprilie, iar cea la ora de iarna, in ultima sambata a lunii septembrie. Din 1984 pana in 1996, ora de vara era fixata pe ceas in ultima duminica a lui martie, iar cea de iarna, in ultima duminica a lui septembrie. Odata cu anul 1997, insa, s-a stabilit o noua regula, care se aliniaza celei respectate de majoritatea statelor lumii si care este valabila si in prezent: la ora de vara se trece in ultima noapte de sambata spre duminica a lunii martie, iar la cea de iarna, in ultima noapte de sambata spre duminica a lunii octombrie.

In plus, trebuie sa mai stii ca, in vreme ce in emisfera nordica in care este situata si tara noastra, se va trece la ora de iarna, in emisfera sudica, se va trece la ora de vara.

Motivul il reprezinta faptul ca anotimpurile sunt inversate, datorita inclinarii axei planetei si a unghiului sub care razele soarelui pica pe scoarta terestra. Astfel, in Australia, de exemplu, trecerea la ora de vara a fost deja facuta in prima duminica a lui octombrie, iar cea la ora de iarna se va face in prima duminica a lui aprilie.

Un alt lucru interesant de mentionat este faptul ca, in unele state din nordul Africii, cum ar fi Egiptul si Tunisia, trecerea la ora de vara si revenirea la ora obisnuita se fac inca in lunile aprilie, respectiv septembrie.

Cum ne afectează schimbarea orei

Medicii spun că schimbarea orei poate perturba organismul, mai ales în cazul categoriilor aflate la extreme: copiii şi vârstnicii. Nu este exclus să apară insomnii, oboseală, nervozitate sau dureri de cap.

Unele persoane prezintă tulburări de adaptare. Oganismul uman are o ritmicitate: zi, noapte, somn, veghe. În momentul în care apare deplasarea orelor de som, apare o perturbare.

Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.

La vârtsnici adaptarea poate fi mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn, şi mesele fixe, şi mai ales medicaţia. Practic li se dă medicaţia peste cap.

Atenţie mare în cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, pentru că se secretă în exces hormonii de stres, care pot creşte tensiunea şi pot precipita criză cardiacă sau un accident vascular.

Noi funcționăm după lumina solară și în momentul în care se scurtează ziua, ne simțim mai obosiți sau chiar avem deficit de atenție.

Trebuie să fim atenți la acele schimbări care ar putea necesita prezentarea la medic. Putem uneori să ne simțim extrem de obosiți, să devenim disfuncționali – uneori se instalează și depresia de toamnă – și atunci sigur că trebuie să cerem ajutor.

Cum putem combate neplăcerile create de trecerea la ora de iarnă

Există însă arme împotriva tulburărilor provocate de schimbarea orei. Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult.

Medicii spun că avem nevoie de aproximativ o săptămână, două pentru a ne adapta la ora de iarnă.

Medicii au şi sfaturi care ne vor ajuta să ne adaptăm mai repede. Să nu ne lăsăm aşa mult influenţaţi psihic de această schimbare, să facem în continuare plimbări în aer liber, alimentaţie bazată pe multe verdeţuri.

Cum să trecem mai ușor peste schimbarea de oră

Pentru toți cei cărora, cu sau fără ora de iarnă, le este greu să se trezească dimineața, există câteva trucuri ajutătoare.

1. În primul rând este recomandat, de exemplu, să setezi alarma de dimineață, astfel încât după ce sună să mai poți rămâne câteva momente întins în pat. Ochii trebuie să fie deschiși, pentru ca corpul să intre în starea trează. Apoi este recomandat să caști și să te întinzi, pentru a porni circulația.

2. De asemenea, lumina este și ea de mare ajutor la trezire, mai ales în această perioadă mai întunecată a anului: tragem la o parte draperiile, ridicăm jaluzelele și pornim lămpile, iar lumina, fie ea și artificială, va cădea pe piele și opri formarea melatoninei, hormonul somnului. Lumina artificială albastră ajută mai mult decât cea galbenă. În timp zilei, mergeți la plimbare cât încă este lumină afară.

3. În cazul în care aveți copii mici, încercați să îi pregătiți din timp pentru schimbarea orei, mergând, de exemplu, cu un sfert de oră mai târziu la culcare, atât seara cât și la prânz. Același sfat este valabil și pentru mesele copiilor.

4. Un factor important este aerul proaspăt care ajută la oxigenare, activează corpul și înlătură oboseala. Chiar dacă vă simțiți obosiți, evitați după amiaza cafeaua, cola și alcoolul, pentru a putea adormi seara ușor.

5. Mâncarea vă poate ajuta să treceți mai ușor peste această perioadă: evitați, mai ales seara, mâncarea grea și grasă, pentru a ajuta corpul să adoarmă mai ușor.

6. În cele din urmă, dar extrem de important: faceți sport! Aici experții recomandă mișcarea după amiaza sau seara devreme, având același scop: să dormiți mai bine!

Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei

Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, dar până acum nu există o decizie oficială. Oficialitățile de la noi susțin însă acest demers pe motiv că schimbarea orei poate avea efecte negative asupra organismului uman.

Ultimele informații indică că anul 2020 ar putea fi ultimul în care se produce această schimbare. O decizie oficială urmând să se ia începând cu anul viitor 2021. Initial, anunțul trebuia să aibă loc în luna aprilie 2020, dar din cauza pandemiei de Covid-19, demersul a fost amânat.

În vara anului 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică pe această temă și a primit 4,6 milione de răspunsuri. Mai precis, 84% au răspuns în favoarea renunțării la modificarea semestrială a orei iar 16% au răspuns în favoarea păstrării sistemului de schimbare sezonieră a orei.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, potrivit www.cdep.ro. Guvernul şi-a menţinut aceeaşi poziţie şi în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor la 22 ianuarie 2020, scrie Agerpres.

 

 

30 Octombrie

Este a 303-a zi a anului. 
Au mai rămas 62 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 17 h 08 m. 

Citatul zilei

„Te laşi de carte o săptămână, ea se lasă de tine o lună. Te laşi de carte o lună-două, ea te lasă pentru un an, te laşi un an-doi te-ai lăsat de ea pentru totdeauna.” (Dimitrie Gusti, filosof, sociolog și estetician român, n. 13 februarie 1880, Iași – d. 30 octombrie 1955)

Ziua Relaţiilor Publice Militare

La 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, Secţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA), înfiinţată la sfârşitul lunii octombrie 1991, s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relaţii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, denumirea structurii este Direcţia Informare şi Relaţii Publice

Evenimente de-a lungul timpului…

• 130:  Împăratul roman Hadrian întemeiază in Egipt orașul Antinopolis, pentru a-l comemora pe tanarul sau favorit Antinous care se inecase in acel an in apropiere,in apele Nilului.

Nu se știe dacă moartea acestuia a fost accident, sinucidere, crimă sau sacrificiu religios. Antinous a fost zeificat după moartea sa.

Numele sau a fost dat unei constelatii formate din cinci stele din actuala constelatie a Vulturului, mentionata de Ptolemeu in Almagesta.

Cultul lui Antinous a fost ultimul mare cult introdus in Imperiul Roman inainte de raspandirea crestinismului.

• 1485: Henry Tudor este incoronat rege al Angliei, sub numele Henric al VII-lea.

S-a nascut pe 28 ianuarie 1457 si a decedat la 21 aprilie 15o9. A fost primul monarh rege al Angliei si Irlandei din Casa Tudor si a suit pe tron, dupa ce l-a învins pe Richard al III-lea in batalia de la Boeworth Field. A fost ultimul rege al Angliei care si-a câștigat tronul pe câmpul de luptă. El a fondat o dinastie de lungă durată și, după o domnie de aproape 24 de ani, a fost pașnic urmat de fiul său, Henric al VIII-lea .

• 1724: Arhimandritul Ioanichie Stratonikeas a inceput construcţia Bisericii Stavropoleos din Bucureşti,în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei, 1719-1730).

Este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din perioada fanariotă.

Ioanichie a zidit biserica și o mănăstire in curtea hanului sau.În 1726 starețul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei și exarh al Cariei. Mănăstirea pe care a construit-o poartă de atunci numele Stavropoleos, după numele vechiului scaun.

La 7 februarie 1742 Ioanichie, în vârstă de 61 de ani, moare și este îngropat în biserica sa.

Hanul și anexele mănăstirii au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de cutremure, care au șubrezit turla până la cădere.

Picturile turlei au fost restaurate însă la începutul secolului al XX-lea.

În prezent din vechea mănăstire nu a mai rămas decât biserica, alături de care există o construcție de la începutul secolului al XX-lea, care adăpostește o bibliotecă, o sală de conferințe și o colecție de icoane vechi (începutul sec. al XVIII-lea) și obiecte de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist. Clădirea cea nouă a fost construită după planurile arhitectului Ion Mincu.

• 1751: S–a născut Richard Sheridan.

Scriitor irlandez şi director de teatru, cel mai de seamă reprezentant al comediei engleze în secolul XVIII. Comedia sa de debut, „Rivalii”, îl plasează în doar câteva zile de la reprezentare printre autorii cei mai celebri din Anglia. Anul următor preia conducerea faimosului Drury Lane, pe care l–a reconstruit în 1794 şi de care s–a despărţit doar după incendiul devastator din 1809. Capodopera sa poate fi socotită „Şcoala calomniei” („Critica sau repetiţia unei tragedii”, „Pissarro”) (m.1816).

• 1858: S-a născut Duiliu Zamfirescu, unul dintre fondatorii romanului românesc

Duiliu Zamfirescu (n. 30 octombrie 1858, Plăinești (azi Dumbrăveni), județul Vrancea - d. 3 iunie 1922, Agapia, județul Neamț) a fost un scriitor român, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.

Duiliu Zamfirescu a fost fiul arendașului Lascăr Zamfirescu. Urmează clasele primare și gimnaziale la Focșani, iar liceul și Facultatea de Drept la București (licențiat în 1880), unde leagă o strânsă prietenie cu Duiliu Ioanin - Romanov, viitor magistrat.

În anul 1867 este inițiat în loja masonică ieșeană „Steaua României”, iar la 18 noiembrie același an a primit gradul de Com­panion în aceeași lojă.[1] Este magistrat la Hârșova și Târgoviște, apoi avocat și redactor la România liberă. În 1885, intră prin concurs la Ministerul de Externe, iar după trei ani, îmbrățișând cariera diplomatică, este secretar de legație la Roma până în 1906, cunoscând perfect italiana. Se căsătorește acolo cu Henriette Allievi și are trei copii (Henrietta, Lascăr și Alexandru), născuți și crescuți în Italia celor 18 ani de stagiu diplomatic.

În 1906, revine în țară și este secretar general la Ministerul de Externe. Se retrage adesea în vila sa de la Odobești. După război, a fost ministru de externe în Guvernul Averescu (13 martie - 13 iunie 1920). S-a stins din viață la Mănăstirea Agapia.

A scris versuri, proză scurtă, piese de teatru, dar cea mai importantă contribuție a sa la literatura română o reprezintă romanele sale din Ciclul Comăneștenilor (Viața la țară, Tănase Scatiu, În război, Îndreptări și Anna). Acestea se constituie în primul ciclu din literatura română, asemănător ciclului Les Rougon-Macquart al lui Emile Zola. Cele cinci volume au fost scrise departe de țară, la Roma, când autorul lucra la legația română din Italia. La acestea se adaugă primul roman epistolar din literatura noastră, Lydda. Prin intermediul familiei Comăneșteanu, reprezentantă a vechii boierimi, opusă parveniților de teapa odiosului personaj Tănase Scatiu, romancierul ne oferă imaginea complexă a societății românești de la finele veacului al XIX-lea.

Via și conacul unde se retrăgea erau în comuna Faraoanele, în apropiere de Odobești. Casa există și astăzi, fiind Casă Memorială. Scriitorul este înmormântat în Cimitirul din Focșani (Sud).

• 1863: Se infiinţează la Bucureşti Şcoala de litere, instituţie premergătoare universităţii

La 30 octombrie 1863 prin decret domnesc se înfiinţează la Bucureşti "Şcoala de litere", instituţie de învăţămînt superior, premergătoare universităţii.

• 1863: După ce a fost ales rege al Greciei, la vârsta de 17 ani, prințul Wilhelm a sosit la Atena, pentru a fi încoronat sub numele de George I (24 decembrie 1845- 18 martie 1913).

George I a fost rege al Greciei din 1863 până în 1913. Născut prinț al Danemarcei, George avea numai 17 ani când a fost ales rege de Adunarea Națională a Greciei, care l-a detronat pe regele Otto. Numirea lui a fost sugerată și susținută de Marile Puteri (Marea Britanie, Franța și Rusia).

Domnia lui de 50 de ani (cea mai lungă din istoria modernă a Greciei), a fost caracterizată de câștiguri teritoriale pentru Grecia în urma Primului Război Mondial.

Cu două săptămâni înainte de aniversarea a 50 de ani de domnie și în timpul primul razboi balcanic, a fost asasinat. În contrast cu domnia lui, domniile următoare s-au dovedit scurte și nesigure.

• 1869: Nicolae C. Paulescu - a descoperit insulina, hormon antidiabetic pancreatic.

Fiziologul roman a facut cercetari importante in domeniul medicinei. In 1921, el a publicat in premiera, in revista "Archives Internationales de Physiologie", mai multe studii care se refereau la izolarea unui hormon pancreatic cu efect hiperglicemiat pe care l-a denumit pancreina. Era vorba de insulina, hormon folosit impotriva diabetului, extras din pancreas. Cu toate acestea, senzationala sa descoperire a trecut neobservata. In 1922, medicul Fr. Grant Banting si biochimistul Ch. Herbert Best din Canada au anuntat din nou descoperirea insulinei, fiind recompensati, un an mai tarziu, cu premiul Nobel pentru fiziologie si medicina. Prioritatea fiziologului roman a fost recunoscuta abia dupa 50 de ani de la brevetarea primului procedeu de fabricare a insulinei.

• 1871: S-a născut Paul Valery, poet, eseist şi critic literar francez .

Paul Valery este considerat unul dintre principalii reprezentanţi ai curentului simbolist (“Farmece”, “Cimitirul marin”, “Sufletul şi dansul”); (d.20.07.1945).

După absolvirea liceului, Valéry se înscrie în 1889 la facultatea de drept din Montpellier. În acest an publică primele sale versuri în stil simbolist în revista "Revue maritime de Marseille". În 1892 se stabilește la Paris, unde frecventează cercul de poeți grupați în jurul lui Stéphane Mallarmé, cunoaște pe scriitorul André Gide și se împrietenește cu pictorul Edgar Degas. Versurile simboliste scrise între 1889 și 1898, pe linia creațiilor lui Mallarmé și Verlaine, vor fi publicate mai târziu sub titlul "Album de vers anciens" ("Album de versuri vechi", 1921). Începând din anul 1892, face în fiecare dimineață însemnări în caietele sale, care vor fi publicate după moartea sa în 29 de volume ("Cahiers", 1957-1961), cuprinzând reflecții, eseuri, anecdote, aforisme și desene, cu tematică foarte variată, de la modele fizico-matematice la comentarii asupra vieții interioare, emoțiilor resimțite, proceselor de conștiință sau stărilor de vis.

În anii 1894-1900 lucrează ca redactor cultural în ministerul de război, apoi - până în 1922 - este secretar particular al lui Édouard Lebey, directorul agenției de informații "Havas". După Primul război mondial, Paul Valéry devine un fel de "poet oficial" al Franței, din 1924 este președinte al "Pen Clubului" francez, în 1925 este ales membru al "Academiei Franceze", în 1936 este numit președinte al comisiei de cooperare culturală pentru expoziția universală din Paris, din 1937 deține catedra de poezie la Collège de France. În cursul celui de al doilea război mondial refuză să colaboreze cu autoritățile de ocupație germane și este îndepărtat din funcția de administrator al centrului universitar din Nisa. Paul Valéry moare la 20 iulie 1945 în Paris.

Opera literară

În scrierile sale teoretice, Valéry pornește de la ideea unei realități autonome a limbajului literar, se confruntă cu problema conștiinței artistice și își mărturisește îngrijorarea cu privire la perenitatea civilizației, viitorul libertății spirituale și retroacțiunea progresului asupra omului. Renumele său literar provine totuși, în cea mai mare măsură, din opera sa poetică, în care - sub influența lui Stéphane Mallarmé - predomină măestria formală și mai puțin sensul inspirației artistice, folosind alegoria în exprimarea conflictului permanent dintre intelect și simțământ. Valéry dezvoltă teoria semnificației multiple a poeziei: "Versurile mele au sensul care li se dă în momentul lecturii. Ar fi o mare greșală - care ar contrazice esența poeziei - să se afirme că fiecare poezie corespunde unei anumite intenții reale și unice a autorului"

• 1885: S-a nascut Ezra Pound, poet American, reprezentant de marcă al modernismului literar al secolului XX.

Ezra Weston Loomis Pound (n. 30 octombrie 1885 Hailey, Idaho, SUA - d. 1 noiembrie 1972 Veneția, Italia) a fost un poet american, reprezentant de marcă al modernismului literar al secolului XX. Pound a urmat timp de doi ani cursurile Universității din Pennsylvania, după care a fost transferat la colegiul Hamilton. După finalizarea studiilor, activează ca profesor o perioadă scurtă de timp la colegiul Wabash.

Ezra Pound publică prima sa colecție de poezii "With Tapers Quenched", în 1908. Aceasta a fost urmată de "Personae and Exultations" (1909) și de volumul de eseuri critice, "Spirit of Romance" (1910). Prima antologie "Des Imagistes" a apărut în anul 1914, an în care Pound a devenit coeditor al revistei ”Blast”. Începând cu anul 1917 este redactor la revista ”Little Review” și corespondent la Paris pentru ”The Dial”.

Pound călătorește în Europa, stabilindu-se în cele din urmă la Londra. În această perioadă, Pound s-a implicat în politica fascistă și s-a întors în Statele Unite abia în 1945, când a fost arestat sub acuzația de trădare datorită difuzării propagandei fasciste la posturile de radio din Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Considerat a fi nebun, a fost închis într-un azil timp de 12 ani. În această perioadă el a continuat să scrie poezie, publicând "The Pison Cantos" în 1948 și "Rock Drill: 85-95 de los Cantares" în 1956. După ce a fost eliberat, în 1958, Pound a revenit în Italia.

Din creația poetică a lui Ezra Pound mai fac parte următoarele volume: ”A Lume Spento” (1908), ”A Quinzaine for This Yule” (1908), ”Exultations” (1909), ”Canzoni” (1911), ”Ripostes” (1912), ”Cathay” (1915), ”Lustra” (ediția din 1916), ”Hugh Selwyn Mauberley” (1920).

Întreaga creație poetică a lui Ezra Pound a fost publicată în doar două volume: ”Collected Shorter Poems” (Londra,1984) - ediția americană fiind intitulată ”Personae: Collected Poems” (1971) și ”The Cantos of Ezra Pound” (1972).

Ezra Pound a decedat la 1 noiembrie 1972, la Veneția, Italia.

• 1888: A fost patentat pixul (tocul cu bilă) de către americanul John Luod.

Tăbăcarul american John Loud, a inventat un instrument de scris pentru produsele sale din piele si a patentat pixul (tocul cu bilă), deși niciodată nu a dezvoltat invenția lui in plan comercial.

El a descris în cererea de brevet inventia sa, numindu-o utila “pentru marcare pe suprafete dure – cum ar fi lemnul, hârtia de împachetat aspru, și alte articole, în cazul în care stilourile obisnuite nu pot fi folosite “.

Cel care a produs si a comercializat pentru prima data pixurile destinate publicului larg, au fost fratii maghiari Lazslo si Gyorgy Biro, care au patentat și comercializat stiloul – pix. Lazslo Bíró, cu ajutorul fratelui său György, un chimist, a început să lucreze la proiectarea unor noi tipuri de stilouri. Bíró echipat acest stilou cu o mica bila în vârf.

Laszlo Bíró a depus un brevet in Anglia, la 15 iunie 1938 , dupa care s-a mutat in Argentina in 1941, unde la data de 10 iunie 1943 , au depus un alt brevet .

• 1930: Are loc premiera primului film sonor vorbit în româneşte - Ciuleandra, ecranizare după Liviu Rebreanu

La 30 octombrie 1930 are loc premiera filmului "Ciuleandra", prima ecranizare după Liviu Rebreanu. "Ciuleandra" este primul film sonor vorbit în româneşte.

• 1938: S-a difuzat radiofonic în New Jersey Războiul lumilor, o prelucrare a romanului lui H.G. Wells de către Orson Welles, care a stârnit panică în rândurile a mii de oameni care chiar au crezut că S.U.A. au fost invadate de marţieni.

Welles, care avea 23 de ani, a decis sa prezinte pe calea undelor invazia martiana din cartea tizului sau. Spectacol de teatru radiofonic a inceput sambata dimineata, cand o voce a anuntat: “Columbia Broadcasting System (CBS) si statiile afiliate prezinta, impreuna cu Mercury Theater si Orson Welles, “Razboiul lumilor” de H.G. Wells." La acea ora insa cei mai multi americani ascultau un program concurent, astfel incat nu au auzit anuntul. In momentul in care au comutat pe CBS, “invazia” incepuse. 

Welles a inceput piesa cu o scurta introducere, urmata de un buletin meteo si apoi de muzica. La putina vreme, un prezentator a intervenit spunand ca un obiect neidentificat a cazut langa New Jersey. Spectacolul era in plina desfasurare, erau descrisi martienii, modul in care acestia au anihilat cu un gaz toxic 7.000 de membri ai Garzii Nationale. Apoi s-a auzit ca alte navete ale martienilor au fost vazute in Chicago si St. Louis. Piesa radiofonica a fost extrem de realista, efectele audio utilizate, precum si interpretarea foarte buna a actorilor au reusit sa starneasca panica printre ascultatori care nu s-au indoit ca e vorba de un atac al extraterestrilor. In New Jersey, populatia terifiata de ce auzea s-a urcat in masini in incercarea de a scapa din calea martienilor, a cerut autoritatilor masti de gaze si intreruperea electricitatii. O femeie a navalit intr-o biserica din Indianapolis si a inceput sa strige ca orasul New York a fost distrus si ca a venit sfarsitul lumii. Vazand ca situatia a scapat de sub control, Orson Welles a intrerupt programul si le-a reamintit oamenilor ca e vorba doar de o piesa de teatru. La acea vreme s-a spus ca mai multe persoane s-ar fi sinucis din cauza acestui spectacol. O comisie federala a facut investigatii, dar a ajuns la concluzia ca nici o lege nu a fost incalcata, astfel incat realizatorii nu pot fi trasi la raspundere. Orson Welles s-a temut ca scandalul provocat de “Razboiul lumilor” ii va ruina cariera, insa publicitatea enorma l-a ajutat sa semneze un contract la Hollywood si sa regizeze cativa ani mai tarziu celebrul film “Cetateanul Kane”.

• 1963: In aceasta zi isi face debutul primul Lamborghini, modelul 350GTV, condtruit de catre producatorul Ferruccio Lamborghini, cu scopul de a-l concura pe Ferrari, la Salonul Auto de la Turin.

Producatorul de masini sport, Ferruccio Laborghini, s-a nascut n Renazzo di Cento, Italia, pe 28 Aprilie 1916. Dupa terminarea studiilor ca inginer mecanic la Bologna, Lamborghini a lucrat ca, mecanic pentru Divizia Auto a Armatei, in Rhodes, in timpul Celu De-al Doilea Razboi Mondial. Dupa revenirea in Italia el a lucrat pentru convertirea vehiculelor militare in masini agricole, si, in 1948 a inceput construirea propriului sau tractor. Lamborghini a produs masini agricole de succes, si in urma prosperarii sale a devenit dependent de masinile sport. In italia anilor 60, el si-a cumparat un Ferrari 250 GT, fabricat la doar cativa kilometri, la fabrica Enzo Ferrari. Dupa ce a intampinat niste probleme cu masina, Ferruccio i-a facut o vizita lui Enzo, plangandu-se acestuia despre cutia de viteze zgomotoasa a Ferrari-ului sau. Legenda spune ca renumitul producator de masini sport, Enzo Ferrari, i-a raspuns intr-o maniera insultatoare producatorului de tractoare, Lamborghini, ambitioonandu-l pe acesta mai tarziu de a dezvolta propria sa masina sport de lux, automobil care sa poata concura orice automobil ferrari.

In aceasta zi, in anul 1963, Lamborghini 350GTV a debutat la salonul auto de la Turin.  Dar Lamborghini nu a terminat in timp util acest model pentru a fi prezentat la acest salon auto, si masina a fost expusa avand in loc de motor o lada din placi ceramice in locul motorului. Cu sau fara motor prima masina a lui Lamborghini nu a fost prea bine primita si in urma acestui fapt nici un astfel de model nu a fost vreodata finalizat. Dar fostul producator de tractoare nu a fost descurajat si, in 1964 modelul 350GT, redesat in intregime a intrat in productie, si Lamborghini a resusit sa vanda peste 100 de modele din acesta masina scumpa. 350 GT era o masina silentioasa si sofisticata, cu inalte performante, capabila sa atinga viteza de 250 km/h cu un motor care dezvolta 320CP. Elegantul 350GT oferea, intradevar niste plimbari placute, line fata de majoritatea omologilor sai de la Ferrari. si Lamborghini a construit o fabrica la doar cativa kilometri de fabrica Ferrari, incapand producerea uneia dintre cele mai exotice masini din lume, cum ar fi Miura, Espada si legendarul Countach.

• 1971: Accidentul ecologic de la Certej, soldat cu 89 de morți și peste 70 de răniți.

Dezastrul de la Certej a avut loc la data de sâmbătă 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara.

În perioada de exploatare a iazului, între 1936 și 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granulație, tasare și umiditate care au creat o falie de alunecare.

Digul s-a rupt pe o lățime de 80 de metri și din iaz au fost expulzați în câteva minute 300.000 de metri cubi de steril.

Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți.

30 octombrie 1971, ora 5 dimineaţa, Certej.

Halda de steril la marginea căreia fuseseră construite mai multe blocuri de locuinţe şi cămine pentru oamenii care lucrau în exploatările miniere de aur şi cupru din zonă s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc

Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național.

Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.

Cu numai o săptămână înainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor Bujor Almășan, împreună cu o comisie guvernamentală, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare și au decis că acesta este încă funcțional, după care au aniversat cu mare pompă 225 de ani de minerit.

După un an de cercetări și audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului.

 Să aveți o zi frumoasă!