13 Februarie

 Este a 44-a zi a anului.
Au mai rămas 321 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 17 h 42 m.

Citatul zilei

“Te laşi de carte o săptămână, ea se lasă de tine o lună. Te laşi de carte o lună-două, ea te lasă pentru un an, te laşi un an-doi te-ai lăsat de ea pentru totdeauna.” (Dimitrie Gusti)

13 februarie - Ziua Mondială a Radioului

Ziua mondială a radioului, sărbătorită la 13 februarie, marchează prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, în 1946. Data a fost aleasă la iniţiativa UNESCO, ca să marcheze prima transmisie radio de la sediul ONU, la 13 februarie 1946 și are drept obiectiv sensibilizarea populației privind rolul radioului, pentru a încuraja factorii de decizie de a oferi acces la informaţii şi de a îmbunătăţi cooperarea internaţională și locală între radiodifuzori.

Ideea de a institui Ziua Mondială a Radioului a venit de la Academia Spaniolă de Radio şi a fost prezentată oficial la sesiunea Comitetul executiv a Unesco în septembrie 2011.

Primul semnal radio a fost trimis şi primit în 1895 în urma unui exepriment al inventatorului italian Guglielmo Marconi. El a construit un sistem care putea să transmită şi să primească semnale radio de la o distanţă de 3 km. Marconi a adus, de-a lungul timpului, nenumărate îmbunătăţiri acestei invenţii. În 1901 a reuşit să transmită un mesaj radio peste Atlantic, din Anglia până în Newfoundland.

„Alo, alo, aici Radio Bucureşti”! Sunt primele cuvinte care s-au auzit în eter, la 1 noiembrie 1928, in România, când s-a infiinţat postul naţional de radio care a devenit Societatea Română de Radiodifuziune de astăzi. Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, parintele radiofoniei româneşti.

"Radioul şi sporturile" este tema din anul 2018 propusă de UNESCO, prin care invită toate posturile de radio din întreaga lume să prezinte frumuseţea sportului în toată diversitatea sa. Să sărbătorim sporturile tradiţionale, ce constituie legătura noastră cu patrimoniul cultural, sporturile de bază care ne ancorează în cadrul comunităţi noastre, este îndemnul site-ului www.un.org.

Radioul rămâne, în continuare, modalitatea de informare care ajunge la cea mai largă audienţă la nivel mondial şi în cel mai scurt timp posibil. Mesajele UNESCO subliniază, în acest sens, necesitatea libertăţii de exprimare şi asigurarea protecţiei jurnaliştilor în situaţiile dificile şi extreme. Menţionează, de asemenea, necesitatea de a dispune de accesibilitatea imediată a frecvenţelor radio în momentele esenţiale pentru salvarea de vieţi.
Este recunoscut ca un puternic instrument de comunicare ce presupune costuri scăzute. Radioul este special adaptat pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele defavorizate: analfabeţi, persoane cu handicap, femei, tineri şi persoane cu un nivel de trai scăzut, oferind în acelaşi timp o platformă de participare la dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor.
Obiectivele acestei zile sunt orientate spre conştientizarea marelui public şi a mass-media asupra importanţei radioului, spre încurajarea factorilor de decizie pentru facilitarea accesului la informaţii prin intermediul radio, spre creşterea şi dezvoltarea reţelelor de transmisie şi spre cooperarea internaţională între radiodifuzori.
Ideea celebrării Zilei mondiale a radioului a venit din partea Academiei Spaniole de Radio. Delegaţia Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de a 187-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, a fost aprobată înfiinţarea Zilei mondiale a radioului.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 1853: Medicul și ortopedul Charles Gabriel Pravaz a inventat seringa.

Seringa este o pompă simplă formată dintr-un piston ce stă fixat într-un tub cilindric. Pistonul poate fi tras sau apăsat de-a lungul tubului, permițând astfel seringii să tragă sau să scoată lichide sau gaze printr-un orificiu la capătul deschis al tubului. Orificiului i se poate atașa ace hipodermice, instalații tubulare sau diferite vârfuri pentru a ajuta la direcționarea fluxului în și din tubul cilindric. Seringile sunt folosite în general pentru a administra injecții, pentru a insera intravenos diferite substanțe, pentru a aplica diferiți compuși precum lipici sau lubrifianți sau pentru a măsura lichidele.

Cuvântul “seringă” provine de la grecescul “syringos”, cuvânt ce denumea forma de cilindru a tulpinii de trestie.

Putem spune că prima formă de seringă a apărut în Egiptul Antic, după ce oamenii au studiat comportamentul păsării Ibis. Această pasăre trăiește în zone cu multă apă, are gâtul lung și ciocul curbat, pe care îl folosea pe post de canulă – un tub care servește la spălături stomacale. Această observație a condus oamenii să apeleze la tuburi fabricate din tulpini de trestie sau de soc, atașate unor budufuri de piele, pe care le foloseau pentru igiena intestinelor, a urechilor sau în cazuri de intoxicare.

Prima seringă cu piston a fost inventată în perioada Imperiului Roman. În jurul secolului I, Aulus Cornelius Celsus a menționat, în tratatul său medical “De Medicină”, că a folosit seringa pentru a trata complicații medicale.

În secolul al IX-lea, chirurgul egiptian Ammar ibn ‘Ali al-Mawsili’ a creat o seringă dintr-un tub de sticlă ce l-a folosit pentru a elimina cataracta de pe ochii pacienților. Această practică a fost folosită până prin secolul XIII.

Fizicianul irlandez a inventat, în anul 1844, un ac gol în interior, pe care l-a folosit pentru a face prima injecție subcutanată înregistrată vreodată. Mai exact, a injectat un sedativ pentru a trata nevralgia.

În anul 1853, Charles Pravaz și Alexander Wood au creat o seringă medicală hipodermică cu un ac suficient de subțire pentru a străpunge pielea fără a fi nevoie, în prealabil, de o incizie. Alexander Wood a experimentat tratamentul nevralgiei prin injectarea morfinei, dar și el și soția lui au devenit dependenți de morfină.

Prima seringa din lume avea un ac scobit, realizat din otel. Pistonul era manevrat prin insurubare, ceea ce permitea o dozare exacta a substantei injectate. Wood a popularizat rapid inventia seringii prin intermediul mai multor articole publicate in revistele scotiene de specialitate. Dar si seringa lui Pravaz a devenit celebra, intrand in folosinta medicilor sub numele de "seringa Pravaz".

• 1867: Dunărea Albastră a compozitorului Johann Strauss a fost prezentată în premieră la Viena, Austria.

Acum 149 de ani, în 13 februarie 1867, avea loc premiera oficială la Viena a lucrării “Dunărea Albastră”, de compozitorul Johann Strauss fiul, unul dintre cele mai cunoscute valsuri din toate timpurile.

Valsul a fost interpretat pentru prima oară acum aproape un secol şi jumătate într-un concert al Coralei de Bărbați Viena şi este una dintre cele mai populare piese muzicale din repertoriul clasic.

Compozitorul austriac Johann Strauss fiul s-a născut în 25 octombrie 1825 în St.Ulrich, azi parte a Vienei. Este iniţiat în muzică chiar de tatăl său, un compozitor romantic foarte apreciat, autorul celebreului Marș Radetzky. Debutează ca dirijor la 19 ani primind o serie de cronici pozitive din partea presei. Între anii 1846 şi 1847 a efectuat turnee cu orchestra sa în Ungaria, Transilvania și Țara Românească. Pe lângă activitatea de dirijor, compune o serie de valsuri şi operete care vor deveni iubite de generaţii întregi şi vor rezista testului timpuli. Moare în 3 iunie 1899 la Viena de pneumonie, la vârsta de 73 de ani.

Dunărea albastră (în germană An der schönen blauen Donau, în traducere completă „La frumoasa Dunăre albastră”), op. 314 este un vals compus în 1866 de compozitorul austriac Johann Strauss (fiul). Interpretat în premieră la 13 februarie 1867 într-un concert al Coralei de Bărbați Viena (în germană Wiener Männergesangsverein), este una dintre cele mai populare piese muzicale din repertoriul clasic.

După compunerea muzicii textul a fost adăugat de Joseph Weyl, poetul Coralei. Strauss a mai adăugat apoi muzică, iar Weyl a trebuit să modifice unele cuvinte. Strauss a realizat și o adaptare pur instrumentală pentru Târgul Mondial din Paris din același an, formă în care a obținut succesul maxim. Această versiune instrumentală este cea mai frecvent interpretată astăzi.

Conontațiile sentimentale vieneze ale piesei au transformat-o într-un simbol muzical al Austriei. Este inclusă în mod tradițional în bisurile de la Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena. Primele note compun semnalul de interval al programelor Österreichischer Rundfunk pentru străinătate. În noaptea de Anul Nou valsul este difuzat în Austria la radio și televiziune exact la miezul nopții.

Când strănepoata lui Strauss, Alice von Meyszner-Strauss, i-a cerut compozitorului Johannes Brahms să-i dea un autograf pe evantai, acesta a scris primele note din Dunărea albastră, adăugând cuvintele Leider nicht von Johannes Brahms („din păcate, nu de Johannes Brahms”).

„Dunărea albastră” a fost folosită în filmul „2001: O odisee spațială”, acompaniind o scenă în care o navă spațială PanAm se cuplează la o stație spațială, precum și călătoria lui către Lună și genericul de final al filmului.

Johann Strauss (the Son) - The Blue Danube (Dunărea Albastră) 

• 1880: S-a născut, la Iaşi, Dimitrie Gusti, sociolog, filosof şi estetician roman; membru titular al Academiei Române (1919).

Reprezentant de seamă al sociologiei monografice rurale din România, a iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică din ţara noastră, între anii 1925-1948. A publicat numeroase studii şi articole de sociologie. A fost profesor la Universitatea din Iaşi (1910-1920) şi la cea din Bucureşti (1920-1945).1895: A fost brevetat Cinematograful Lumiere, aparat de filmat, de proiecție și de copiat, realizat de frații Louis și Auguste Lumiere. Prima proiecție publică comercială a avut loc la 28 decembrie 1895, la Paris.

Dimitrie Gusti (nascut la 13 februarie 1880, Iasi, decedat la 30 octombrie 1955), a fost un filozof, sociolog si estetician roman.Membru al Academiei Romane din 1919, presedintele Academiei Romane (1944 - 1946), ministru al invatamantului intre 1932 si 1933, profesor la Universitatile din Iasi si Bucuresti. Membru al unei loji masonice din Iasi.

Dimitrie Gusti est considerat a fi creatorul sociologiei românești.

A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 - 1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială.

A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919 - 1921), Institutul Social Român (1921 - 1939, 1944-1948), Institutul de Științe Sociale al României (1939 - 1944), Consiliul Național de Cercetări Științifice(1947 - 1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936).

• 1895: A fost brevetat Cinematograful Lumiere, aparat de filmat, de proiecție și de copiat, realizat de frații Louis și Auguste Lumiere

 

Francezii Auguste şi Louis Lumière, conducătorii unei uzine de material fotografic din Lyon, au înregistrat brevetul pentru „un aparat servind la obţinerea şi la vizionarea probelor cronofotografice”, pe care l-au numit, la 6 mai 1895, CINEMATOGRAPHE. Prima proiecţie publică comercială a avut loc la 28 decembrie acelaşi an.

• 1931: New Delhi devine capitala Indiei.

Oraşul a fost planificat şi construit pentru a deveni capitală, şi a fost denumit astfel când trupele britanice au mutat capitala Indiei Britanice de la Calcutta aici (1911). A fost construit în sudul unei zone urbane mai vechi, denumită câteodată 'vechiul Delhi' sau 'vechea cetate'. A continuat să fie capitală şi după retragerea trupelor britanice.

Orasul Delhi este format de fapt din doua orase - Old Delhi, ingramadit in stradutele de sub zidurile impozantului Fort Rosu si New Delhi, citadela imperiala cu bulevarde largi si bungalouri spatioase, creata de arhitectii britanici Lutyens si Baker in anii 1920.

Mare parte din zona veche a orașului New Dehli a fost planificată de către arhitectul britanic Edwin Lutyens iar astăzi exact această regiune a metropolei care gravitează în jurul a două mari bulevarde, este cea mai mare ”enclavă” diplomatică din India, cu nu mai puțin de 19 ambasade amplasate în aceeași vecinătate

Cladirile din New Delhi sunt de un clasicism simplu, aproape brutal. Strada Janpath care se intinde de la Poarta Indiei pana la Palatul Prezidential este dovada maretiei imperiului in aceeasi masura ca Fortul Rosu, fiind unul dintre bulevardele largi ale New Delhi, unde veti gasi si majoritatea muzeelor orasului si principalele zone de cumparaturi. Aici, populatia este predominant hindusa, nu doar din cauza ca asa era si pe vremea conducerii britanice, ci fiindca dupa Independenta in oras au sosit foarte multi refugiati hindusi din Bengalul de est si Pakistan Punjab.

New Delhi este un oraș ce are o suprafață de 1484 km2 și o populație de 250.000 de locuitori.

• 1960 : Franţa a detonat prima sa bombă nucleară.

O bombă A, cu o putere de 70 kilotone, a fost testată de armata franceză în desertul Algerian.

„Ura pentru Franţa! În această dimineaţă, ea este mai puternică şi mai mândră”, a exclamat Generalul de Gaulle, preşedintele Republicii.

Statele din Maghreb au reacţionat violent împotriva acestui test. Două zile mai târziu, Marocul şi-a rechemat ambasadorul de la Paris.

• 1965 : Au fost date în folosinţă la Institutul de fizică atomică maşinile electronice de calcul "CET–500" si "CIFA–102"

CIFA este acronimul pentru „Calculatorul Institutului de Fizică Atomică”, primul computer din România, construit în 1957 sub îndrumarea lui Victor Toma.

Modelul experimental CIFA-1, din generația I, a fost reprodus în regim de microproducție atât în varianta originală cu tuburi electronice cât și în două variante tranzistorizate: CIFA-10X și CET 500.

Scurt istoric

Proiectul logic al calculatorului CIFA-1, început în 1953, a fost prezentat la Simpozionul Internațional de la Dresda (1955) și apoi prototipul echipat cu 1500 de tuburi electronice, memorie pe cilindru magnetic și cu programare în cod mașină, a fost pus în funcțiune în anul 1957. Au urmat: CIFA-2 cu 800 de tuburi electronice în 1959, CIFA-3 pentru Centrul de calcul al Universității din București în 1961 și CIFA-4 în 1962.

• 1974: S-a născut Robbie Williams, cântăreț britanic

Robert Peter „Robbie” Williams (n. 13 februarie 1974) este un cântăreț și compozitor englez, nominalizat la premiile Grammy, și câștigător al premiilor BRIT.

Și-a început cariera ca membru al trupei Take That în 1990. În 1995, a părăsit formația, după ce vânduse 25 de milioane de copii, pentru a-și începe cariera solo. Solo a vândut peste 55 de miloane de albume, și 17 milioane de single-uri.  Williams a intrat în Cartea Recordurilor datorită faptului că în doar o zi a vândut mai mult de 1.6 milioane de bilete pentru turneul său mondial din 2006. Este câștigătorul a mai multe premii, inclusiv 15 premii BRIT și 6 premii ECHO. În 2004, a fost introdus în UK Music Hall of Fame, fiind votat Cel mai bun artist al anilor '90.

Robbie Williams - She's The One 

• 1988: Jocurile Olimpice de iarnă se deschid la Calgary, Alberta, Canada.

A XV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat la Calgary, Canada.

Orașe candidate: Cortina d'Ampezzo (Italia), Falun (Suedia).

Este pentru prima dată cînd Canada organizează Jocurile de iarnă.

Este pentru prima dată cînd Jocurile se desfășoară într-o perioadă de 3 săptămâni.

Să aveți o zi frumoasă!