Translate

marți, 20 februarie 2018

20 Februarie



Este a 51-a zi a anului.
Au mai rămas 314 zile până la sfârșitul anului.

Soarele răsare la 07 h 08 m și apune la 17 h 51 m.


Citatul zilei


“Primăvara amestecată cu iarna are o frumuseţe nedesluşită. Se întâlnesc atunci tinereţea cu bătrâneţea, vechiul cu noul, florile cu cerul şi-ţi creează o stare de freamăt, de bucurie nestăvilită, de energie descătuşată.” (Grigore Leşe în Acum ştiu cine sunt)

La mulți ani, Grigore Leșe!


Ziua Mondială a Justiției Sociale



La nivel internațional, începând cu 2007, la data de 20 Februarie se celebrează anual Ziua Mondială a Justiției Sociale.


 Ziua este menită să reliefeze importanța justiției sociale ca imperativ etic care ar trebui să ne ghideze munca de toate zilele.

În 2018, tema propusă de ONU pentru această zi este ''Muncitori în mişcare. În căutarea justiţiei sociale'' (Workers on the Move. The Quest for Social Justice). Mai exact, se subliniază nevoia de a crea oportunităţi decente de lucru pentru migranţi. Conform Organizaţiei Mondiale a Muncii, există, în prezent, peste 258 de milioane de migranţi la nivel internaţional. Dintre aceştia, 150 de milioane sunt apţi de muncă, 56% bărbaţi şi 44% femei.
Justiţia socială înseamnă, în câteva cuvinte, că toţi ar trebui să avem aceleaşi drepturi şi oportunităţi.
Justiția socială este un principiu fundamental pentru o coexistență pașnică și prosperă între națiuni. Principiile justiției sociale promovează, printre altele, egalitatea între sexe, drepturile popoarelor indigene și ale migranților, eliminarea barierelor legate de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, cultură sau dizabilitate.
Pentru Organizația Națiunilor Unite, justiția socială reprezintă esența misiunii de promovare internațională a dezvoltării și a demnității umane.
Justiția socială este un principiu de bază pentru o coexistență pașnică și prosperă între oameni și state, iar astăzi se fac mai multe eforturi ca niciodată pentru realizarea ei. Odată cu adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG), justiția socială a devenit o parte a agendei globale pentru dezvoltare:


Obiectivul 16: Promovarea de societăți inclusive și pacifiste pentru dezvoltarea durabilă, asigurarea justiției pentru toți și construirea de instituții eficiente, accountable și incluzive la toate nivelurile.



Obiectivul 10: Reducerea inegalităților, în interiorul și între state. Printre alte ținte, obiectivul urmărește să promoveze incluziunea socială, economică și politică a tuturor, indiferent de vârstă, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie sau status economic sau de alt tip, și reducerea inegalităților de venit prin eliminarea legilor, politicilor și practicilor discriminatori și promovarea unor legislații, politici și practici adecvate în acest domeniu.

 Conform Asociaţiei Române pentru Transparenţă, termenul de justiţie socială, inventat de către Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. În esenţă, ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia.



Ziua dezrobirii rromilor din România


”Ziua dezrobirii romilor din România” se celebrează cu ocazia semnării de către Barbu Ştirbei a unui act prin care romii au fost eliberaţi din sclavie.

Ziua de 20 februarie 1856 reprezintă pentru romii din România data la care au fost eliberaţi din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari. Dezrobirea romilor a fost promulgată prin ”Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” de domnitorul Barbu Ştirbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni si Mihail Kogălniceanu.
155 de ani mai târziu, la 11 martie 2011, data de 20 februarie a fost declarată oficial ”Ziua dezrobirii romilor din România”.

Minoritatea romă din România (romi uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani roma - în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România
Primul document care atestă o prezență țigănească pe pământ românesc este actul emis în 1385, de Domnul Țării Românești, Dan I, prin care acesta dăruiește Manastirii Tismana un domeniu, pe care trăiesc și 40 de sălașe de țigani robi.

Robia în țările române se referă cu precădere la situația persoanelor de etnie romă, aflați în stare de robie pe teritoriul Principatelor Române.Robia este desființată la jumătatea secolului al XIX-lea, ca o consecință a campaniei purtate de tinerii revoluționari care au adoptat ideile liberale ale iluminismului.

În februarie 1856 se elibera ultima categorie de robi din Ţara Românească, cea a ţiganilor aflaţi în proprietatea particularilor, prin ”Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”. Cu doar câteva luni înainte de această dată o lege similară se dăduse şi în Moldova.

Robia romilor a fost desfiinţată în Moldova la 23 decembrie 1855 de domnitorul Grigore Ghica Vodă, iar la 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Ştirbei a decretat dez­robirea romilor în Ţara Ro­mânească.

E cunoscut faptul că boierii români practicau ius pri­mae noctis, un „privilegiu” prin care se permitea ca atunci când avea loc pe moşie o nuntă ţigănească, bo­ierul să aibă dreptul de a se culca primul cu mireasa, înaintea mirelui, în noap­tea nunţii.
Date neoficiale arată că in România sunt cel puţin 1,2 milioane de romi, însă doar 619.000 si-au recunoscut apartenenţa la aceasta etnie la data efectuării ultimului recensământ in ţara noastră.


Evenimente de-a lungul timpului…


  • 1816:  La Roma a avut loc premiera operei lui Rossini, "Bărbierul din Sevilla".



Gioachino Rossini a reusit ca în doar 13 zile să compună celebra operă, Bărbierul din Sevilla. Activitatea de compozitor ocupă doar prima parte a vieţii sale, fiind marcată de succese care îl conduc la Napoli, apoi în străinătate: la Viena unde se întâlneşte cu Beethoven, la Londra şi, la Paris, unde se stabileşte, în 1824, preluând funcţia de director al teatrului italian.

Opera “Barbierul din Sevilla” (“Almaviva” sau “Precautiuni inutile”) a lui Gioachino Rossini a fost compusa în doar 13 zile. Apropiindu-se data premierei si intrat în criza de timp, Rossini apeleaza la o uvertura mai veche, scrisa pentru “Aurelian in Palmira” si preluata ulterior în “Elisabeta”. Dupa esecul total de la premiera din 20 februarie 1816 (Teatro “Argentina” din Roma), cauzat de adeptii lui Paisiello – si el autorul unui “Barbier”, la al doilea spectacol, în absenta taberei adverse, succesul va fi desavârsit, iar compozitorul purtat pe sus de simpatizantii entuziasmati. Libretul lui Cesare Sterbini are la baza piesa omonima a lui Beaumarchais (1732 – 1799). Acesta preia subiectul unei farse populare (“Finta Pazza”), transformându-l într-o capodopera a comediei franceze, care a suscitat interesul a nu mai putin de unsprezece compozitori. Cea mai reusita varianta este cea rossiniana, gratie potentarii tuturor trasaturilor psihice si sociale cu care Beaumarchais îsi investise personajul titular. Figaro nu mai e intrigantul vechilor farse, ci un om siret si activ, reprezentant al micii burghezii în ascensiune, din sec.18. La Gioachino Rossini totul este construit prin muzica: personaje, actiune, ambianta, traiesc datorita limbajului divers si pitoresc al combinatiilor sonore. Orchestra debordeaza de veselie. Acorduri sclipitoare, arpegii fulgurante, figuratii ce se succes cu repeziciune sunt întrerupte doar de câte un motiv incisiv, de un accent caracteristic, pentru a sublinia grotescul sau aluzia ironica. Ascultând “Barbierul…” lui Gioachino Rossini nu poti decât sa exclami, precum Dante: “asupra celor ce stiu sa râda, nici zeitatile întunericului nu au vreo putere !”. Premiera operei a avut loc în ziua de 20 februarie 1816 la Teatro Argentina din Roma.



  • 1872: S-a deschis Muzeul Metropolitan de Artă din New York


Muzeul Metropolitan de Artă se numără printre clădirile cele mai impozante, din punct de vedere arhitectural, ale New York-ului, situându-se la capătul estic al Central Park şi adăposteşte o întreagă moştenire a artei universale, din ultimii 5000 de ani.



Fondat în 1870, Muzeul Metropolitan al Artei a fost construit cu sprijin capitalist, J. P. Morgan, Havemeyer, Lehman, Rockefeller şi Annenberg fiind doar câteva dintre numele cunoscute din spatele colecţiilor de la Muzeul Metropolitan.



Colecţiile sale permanente sunt alcătuite din peste două milioane de lucrări, împărţite în nouăsprezece departamente curatoriale. În colecţiile permanente sunt reprezentate lucrări de artă ce datează din perioada antică, din Egiptul Antic, picturi şi sculpturi ale tuturor marilor artişti europeni cât şi colecţii de artă americană modernă.

La Muzeul Metropolitan de Artă din New York se mai găsesc şi lucrări şi exponate din culturile africană, asiatică, bizantină şi islamică. Muzeul este, totodată, o adevărată casă a unor colecţii enciclopedice de instrumente muzicale, costume, accesorii, arme antice şi armuri din întreaga lume.

Originile muzeului pot fi urmărite până în Paris, când în 1866, diplomatul și avocatul de succes John Jay a sugerat unui grup de oameni de afaceri americani că ar trebui să existe un muzeu național în America, similar celor din Europa. Întorși în Statele Unite au creat un comitet condus de William Cullen Bryant care a pus piatra de temelie a Metropolitan Museum of Art. Noul muzeu s-a deschis în 1870 într-o locație temporară pe Fifth Avenue. O colecție aflată în proprietatea magnatului căilor ferate John Taylor Johnston a stat la baza muzeului și foarte rapid lucrurile au luat amploare. La numai un an de la inaugurare, muzeul a fost nevoit să se mute în Douglas Mansion însă nici aici colecția tot mai mare, nu a mai încăput multă vreme. Responsabilii muzeului au achiziționat un teren lângă Central Park - locul unde muzeul poate fi găsit și astăzi. Clădirea inițială din locația de lângă Central Park este încă parte a complexului și a fost proiectată de Calvert Vaux și Jacob Mould în stil gotic renascentist. Vaux a participat și la proiectarea Central Park-ului alături de partenerul său Frederick Law Olmsted. De când a fost ridicată, clădirea a suferit modificări substanțiale, cea mai importantă fiind fațada în stil beaux art care făcut din imaginea muzeului una ușor de recunoscut în întreaga lume. Fațada a fost proiectată de Richard Hunt și a fost finalizată în 1926. Hunt a proiectat și sala impresionantă de la intrarea în muzeu. 


Astăzi, the Met, așa cum este numit Metropolitan Museum of Art din New York, are o lungime de 400 de metri și ocupă aproximativ două sute de mii de metri pătrați. Acest lucru arată la un calcul simplu că muzeul și-a mărit capacitatea de 20 de ori de la inaugurare până acum.



Cele două milioane de opere de artă de la Metropolitan Museum of Art sunt împărțite în 22 de secțiuni, împărțite la rândul lor în aproape 250 de camere. Printre cele mai interesante secțiuni ale muzeului se număra: Antichități Grecești și Romane, Antichități Egiptene, Artă Europeană, Artă Americană, Arta Asiatică și Artă din Africa și Oceania.

  • 1938: Carol II-lea, regele României, a semnat decretul de promulgare a unei noi Constituții a României, care legifera instaurarea dictaturii regale și sfârșitul regimului parlamentar.


Constituția (Constituțiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice, iar noua Constituție a României a fost promulgată la 27 februarie 1938.



Constituția din 1938 a încercat să limiteze individualismul și să dea întâietate socialului, voind să transforme statul individualist în stat comunitar corporatist. În același timp, ea admitea proprietatea și capitalul ca drepturi inviolabile, îndepartându-se de la principiile Constituției din 1923, care recunoștea proprietatea ca funcție socială și revenind astfel la principiile Constituției din 1866.

Constituția de la 1938 a criticat regimul de partide și a concentrat puterile politice în mâna regelui, care a dobândit prerogative deosebit de mari.
Constituția din 1938 a fost suspendată în vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.


  • 1938: A debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase. 


Artista, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susţinut în acea zi, în direct, un program de cântece românești la emisiunea ‘Ora satului’: ‘M-am jurat de mii de ori’, ‘Șapte săptămâni din post’, ‘Ce-i mai dulce ca alvița’, ‘Cine iubește și lasă’, ‘Geaba mă mai duc acasă’, ‘Mărie și Mărioară’, ‘Țigăneasca‘, ‘Când o fi la moartea mea’


  • 1967: S-a născut chitaristul, compozitorul şi cântăreţul american Kurt Cobain. 


Creaţia lui a marcat schimbarea preferinţelor în rândul fanilor muzicii rock, care în anii ’80 preferau stilurile glam metal, arena rock sau dance-pop, către grunge şi rockul alternativ în general.

Kurt Cobain s-a născut în Aberdeen, Washington (SUA). A avut parte de o copilărie dificilă. A făcut referire la aceasta şi în unele cântece sau interviuri. Este cunoscut pentru versurile sale tulburătoare, precum şi pentru registrul vocii. Kurt Cobain este considerat unul din cei mai influenţi cântăreţi rock din toate timpurile.

În 1986, împreună cu Krist Novoselic, formează trupa „Nirvana”. Aceasta a devenit cunoscută din primii ani printre amatorii de grunge din Seattle. În 1991 lansează videoclipul pentru piesa „Smells Like Teen Spirit” de pe albumul „Nevermind”, ceea ce a devenit o adevărată revoluţie muzicală din rockul american. Presa de peste ocean a numit acel cântec drept „imn al unei generaţii”, iar pe Cobain l-au transformat în „purtătorul de cuvânt” al generaţiei X. Cele mai cunoscute piese ale lui Cobain sunt „Come as You Are”, „Lithium”, „In Bloom”, „Heart-Shaped Box”, „All Apologies” şi „About a Girl”.

În ultimii ani de viaţă, Cobain a fost dependent de droguri. Pe lângă lupta cu acestea, a făcut cu greu faţă presiunilor mass-media. La un moment dat a declarat: „Faimos era ultimul lucru la care voiam să ajung”. La 8 aprilie 1994, Cobain a fost găsit mort în casa lui din Seattle. Moartea lui a fost declarată sinucidere, dar acest subiect este încă unul controversat. 





Să aveți o zi frumoasă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!

Ziua adevărului – 7 iulie

Imaginează-ți o lume în care nimeni nu minte, spune ceva înșelător sau face ceva necinstit. Ziua spunerii adevărului își propune să obțin...