Este a 80-a zi a anului.
Au mai rămas 285 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 18 h 29 m.
Zodia Berbecului (21 martie-20 aprilie)
Citatul zilei
"Poeziile nu mor niciodată” (Ovidius)
Ziua
Internațională a Poeziei este pe data de 21 martie și este declarată de UNESCO,
începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și
de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție
remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea,
“Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică,
stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și
promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.
Poezia
Poezia este
ochiul care plânge.
Ea este umărul
care plânge,
ochiul umărului
care plânge.
Ea este mâna
care plânge,
ochiul mâinii
care plânge.
Ea este ţapa
care plânge,
ochiul
călcâiului care plânge.
O voi, prieteni,
poezia nu este
lacrimă
ea este însuşi
plânsul,
plânsul unui
ochi neinventat,
lacrima ochiului
celui care
trebuie să fie frumos,
lacrima celui
care trebuie să fie fericit.
Nichita Stănescu
Poezia ne reafirmă umanitatea, dezvăluind pentru toţi oamenii aceleaşi întrebări şi sentimente. Poezia este suportul tradiţiei orale şi, de-a lungul secolelor, poate transmite valorile interioare ale diverselor culturi, se remarcă pe pagina ONU dedicată evenimentului. Practic, de-a lungul istoriei, în fiecare cultură şi pe fiecare continent, poezia a vorbit şi vorbeşte despre umanitatea noastră comună şi despre valorile spirituale comune, transformând cele mai simple poeme într-un catalizator puternic pentru dialog şi pace.
Primele manifestări dedicate “Zilei internaționale a poeziei”, în România sunt legate de Fundația Culturală „Orient Latin” si de Asociația Culturală ADSUM care organizează, separat, din anul 2005 respectiv 2008, spectacole pentru marcarea acestui moment. Spectacolele Asociației Culturale ADSUM incep la Palatul Suțu, iar anii următori (până in 2012 inclusiv) manifestările capătă amploare fiind găzduite de Biblioteca Națională a României si Palatul Național al Copiilor După anul 2009 ideea de a organiza manifestări dedicate “Zilei internaționale a poeziei” este preluată de tot mai multe asociații culturale, ligi și alte societăți ale scriitorilor din România.
În celebrarea Zilei mondiale a poeziei, UNESCO recunoaşte capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minţii umane. Unul dintre obiectivele principale ale sărbătoriri acesteia este de a sprijini diversitatea lingvistică prin exprimarea poetică şi de a oferi un spaţiu de exprimare a limbilor pe cale de dispariţie.
Celebrarea Zilei mondiale a poeziei este, astfel, menită să încurajeze o revenire la tradiţia orală a recitaluri de poezie, pentru a promova predarea poeziei între generaţii, pentru a restabili un dialog între poezie şi celelalte arte: cum ar fi teatru, dans, muzică şi pictură, dar şi pentru a susţine micii editori.
Ziua europeană a muzicii
vechi
Din 2013, 21 martie a fost declarată Ziua europeană a muzicii vechi; este chiar ziua cînd s-a născut în 1685 cel mai important reprezentant a ceea ce numim astăzi muzica veche: compozitorul Johann Sebastian Bach. Și într-un timp cînd moștenirea fundamentală europeană este invocată din ce în ce mai des, o asemenea sărbătoare nu poate fi trecută cu vederea.
Granițele
temporale ale muzicii vechi sînt destul de laxe astăzi: se vorbește, evident,
despre muzica compusă pînă la jumătatea secolului al XVIII – adică muzica
Evului Mediu, a Renașterii și a Barocului. Mai nou însă, și clasicismul
timpuriu începe să fie asimilat muzicii vechi, e probabil firesc din ce moment
ce și noi ne îndepărtăm în timp de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Ziua Mondială a
Teatrului de Păpuși
Ziua Mondială a Teatrului de Păpuşi se sărbătoreşte în fiecare an la 21
martie, începând din 2003, şi este un prilej de a focaliza atenţia
comunităţii artistice dar şi a publicului asupra marionetelor, a
creativităţii şi inventivităţii exprimate de acestea prin intermediul
artiştilor ce le mânuiesc.
Inițiată de
Teatrul de păpuși "Dzhivada Zolfagariho" din Iran, marcarea acestei
zile a fost supusă spre dezbatere la al XVIII-lea Congres al Uniunii
Internaționale de Marionnette (UNIMA), desfășurat la Magdeburg, în 2000. Doi
ani mai târziu, la o reuniune a Consiliului Internațional al UNIMA, din iunie
2002, de la Atlanta, a fost stabilită data de 21 martie pentru celebrarea Zilei
Mondiale a Teatrului de Păpuși, sărbătorindu-se pentru prima dată în 2003.
Această zi,
marcată de multă veselie și bună-dispoziție, reprezintă și un prilej pentru a-i
sărbătorii pe artiștii din acest domeniu (segment al artei), din întreaga lume.
Pe scena teatrului de păpuși, se împletesc vechile tradiții cu metodele
moderne.
Marionetele, ca
o formă autonomă de expresie artistică, se află în continuă evoluție. Prin
construirea și manipularea acestor jucării, se transmit vise și emoții, se
construiesc personalitățile copiilor și tinerilor.
Păpușa își are
originile în una dintre formele cele mai primitive și originale ale artei. S-a
născut din jocul dezinteresat, spontan, transparent și care, în mod natural, a
devenit din ce în ce mai complex, adoptând mai multe forme și conținuturi.
Păpușarii prin
jocul lor (în narațiunea scenică) inspiră creativitatea, descoperă noi forme
ale frumuseții și armoniei, se luptă pentru o lume mai bună și mult mai umană.
Această artă
este un imn adus demnității umane și reunește, prin poezie, generațiile
întregi.
Marionetele, ca o formă autonomă de expresie artistică, se află în continuă evoluţie. Prin construirea şi manipularea acestor jucării, se transmit vise şi emoţii, se construiesc personalităţile copiilor şi tinerilor. Păpuşa îşi are originile în una dintre formele cele mai primitive şi originale ale artei. S-a născut din jocul dezinteresat, spontan, transparent şi care, în mod natural, a devenit din ce în ce mai complex, adoptând mai multe forme şi conţinuturi. Artiştii păpuşari, prin măiestrie şi îndemânare, dau viaţă păpuşilor, transmiţând din generaţie în generaţie cele mai frumoase poveşti şi basme.
România are o lungă tradiţie în domeniul teatrelor de păpuşi, în ţară existând numeroase instituţii de acest gen, între care amintim Teatrele de păpuşi: ''Puck'' din Cluj-Napoca, ''Gulliver'' din Galaţi, ''Prichindel'' din Alba Iulia, ''Cărăbuş'' din Brăila, ''Vasilache'' din Botoşani, ''Ciufulici'' din Ploieşti, ''Merlin'' din Timişoara, ''Ariel'' din Târgu-Mureş.
Marionetele, ca o formă autonomă de expresie artistică, se află în continuă evoluţie. Prin construirea şi manipularea acestor jucării, se transmit vise şi emoţii, se construiesc personalităţile copiilor şi tinerilor. Păpuşa îşi are originile în una dintre formele cele mai primitive şi originale ale artei. S-a născut din jocul dezinteresat, spontan, transparent şi care, în mod natural, a devenit din ce în ce mai complex, adoptând mai multe forme şi conţinuturi. Artiştii păpuşari, prin măiestrie şi îndemânare, dau viaţă păpuşilor, transmiţând din generaţie în generaţie cele mai frumoase poveşti şi basme.
România are o lungă tradiţie în domeniul teatrelor de păpuşi, în ţară existând numeroase instituţii de acest gen, între care amintim Teatrele de păpuşi: ''Puck'' din Cluj-Napoca, ''Gulliver'' din Galaţi, ''Prichindel'' din Alba Iulia, ''Cărăbuş'' din Brăila, ''Vasilache'' din Botoşani, ''Ciufulici'' din Ploieşti, ''Merlin'' din Timişoara, ''Ariel'' din Târgu-Mureş.
Ziua Mondială a Asistenței Sociale
În fiecare an, în a treia
marți a lunii martie, se serbează în lume Ziua Mondială a Asistenței Sociale.
Este ziua persoanelor care
lucrează zi de zi în sistemul de asistență socială si merită tot respectul pentru modul în care își fac datoria și
pentru sacrificiile pe care sunt nevoiți să le facă.
Asistența Socială este un
asamblu de instituții, programe, măsuri, activități profesionalizate, servicii
specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților, cu probleme
speciale, aflate temporar în dificultate, care din cauza unor motive de natură
economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a
realiza prin mijloace și eforturi proprii, un mod normal, decent de viață.
Tema anului 2018 este legata de
dezvoltarea sustenabilă a comunității și a mediului.
Tema de anul acesta
trage un semnal major pentru România. Investiția în dezvoltarea serviciilor de
asistență socială din comunitate este critică. Asta pentru că în România nu
avem încă asistenți sociali angajați în serviciile sociale pentru a-i ajuta pe oameni
în situații de vulnerabilitate socială. Un exemplu sunt cele 535 de comunități
rurale cu grade de sărăcie severă și peste medie, reprezentând aproape 20% din
comunele din România. Doar în 20% dintre ele sunt angajați asistenți sociali.
Și în acestea, asistentul social nu face ghidare, pregătire, consiliere în
vederea dezvoltării competențelor cerute în spațiul social, etc, ci continuă să
administreze beneficii materiale și financiare.
Obiectivul principal al asistentei sociale este de a veni in ajutorul persoanelor aflati in dificultate pentru ca acestia sa obtina conditiile necesare unei vieti decente.
Acest ansamblu de masuri
urmareste sa dezvolte in randul segmentelor de persoane defavorizate propriile
capacitati si competente pentru o mai pronuntata functionare sociala.
Asistentul social,
protectorul si militantul acestei cauze demne, trebuie sa aiba in vedere
interactiunea constanta dintre doi factori: individul si mediul lui de viata
socio-economic, politic, cultural, familial, moral, etc, avand cunostinte
despre dezvoltarea lui umana, despre personalitatea lui, cat si despre contextul
socio-cultural si moral in care traieste.
Categoriile de
beneficiari:
• Familiile sarace si minorilor
delincventi
• Cuplurile dezorganizate
• Somerii si tinerii neintegrati
• Persoanele dependente de alcool si
droguri
• Persoanele cu dizabilitati
• Copiii care traiesc intr-un mediu familial
social advers
• Copiii abandonati, vagabonzi si copiii
institutionalizati
• Persoanele bin varsta neajutorate
• Persoanele care au suferit in urma
calamitatilor naturale, sociale, persecutiilor si discriminarilor de orice
tip
• Persoanele infectate cu HIV si alte boli.
Rolul asistentei sociale
Este deosebit de important
sa intelegem rolul asistentei sociale si ce anume ofera ea. Asistenta sociala
ofera celor in nevoie posibilitati de cunoastere si de acces la serviciile
specializate de protectie sociala, ii orienteaza catre intelegerea si
utilizarea cadrului legislativ de protectie sociala, mobilizeaza comunitatea,
persoanele si grupurile in dificultate de a influenta activ politicile sociale.
Asistenta sociala furnizeaza celor in nevoie ajutor financiar, material, moral,
psihoterapie si consiliere. In cadrul programelor de asistenta sociala se
inscriu si activitatile de prevenire a unor situatii de viata dezechilibrate,
stresante sub aspect economic, cultural, psihologic sau moral, pentru indivizi
sau grupuri, care pot fi de multe ori mai putin costisitoare decat terapia
propriu-zisa.Functiile asistentei sociale in societatea contemporanaEste de
admirat cum se comporta asistenta sociala in societatea contemporana.
Astazi, asistenta sociala se
orienteaza spre realizarea urmatoarelor functii:
• Identificarea si inregistrarea segmentului
populatiei ce constituie obiectul activitatilor de asistenta sociala
• Diagnosticarea problemelor de diferit ordin
cu care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc sporit se pot confrunta
intr-o anumita perioada de timp, si in anumite conditii sociale, economice si
culturale
• Dezvoltarea unui sistem coerent de
programe, masuri, activitati profesionalizate de suport si protectie a
acestora
• Elaborarea propriilor programe de catre cei
aflati in situatii de risc
• Identificarea variatelor surse de finantare
a programelor de sprijin
• Stabilirea drepturilor si modalitatilor
concrete de acces la serviciile specializate de asistenta sociala prin
cunoasterea cadrului legislativ – institutional
• Suport prin consiliere, terapie individuala
sau de grup, in vederea refacerii capacitatilor de integrare benefica in
societate
•
Promovarea unor strategii de preintampinare a situatiilor
defavorizate
• Dezvoltarea unui program de cercetari
stiintifice la nivel national si local privind dimensiunea problemelor celor
aflati in situatii speciale
Asistenta sociala abordeaza
problemele comunitatii si la diferite niveluri:
1. Individual (asistenta economica,
psihologica, morala pentru persoanele in nevoie, cum sunt somerii, cei dependenti
de droguri, alcool, cei cu probleme de integrare in comunitate, victime ale
diferitelor abuzuri);
2. Interpersonal si de grup (terapii de
familie, ale cuplului, ale grupurilor marginalizate);
3. Comunitar (rezolvarea conflictelor etnice,
de grup, mobilizarea eforturilor individuale si colective intru solutionarea
lor normala)Prin ansamblul de metode, tehnici de interventie, strategii de
actiune, programe si masuri specializate, asistenta sociala ofera un sprijin
direct, eficient pentru acele persoane si grupuri care din anumite motive nu
pot dispune de venituri, de resurse economice si bunuri suficiente, de
ingrijirea medicala, de pensie sociala, de suport fizic sau moral etc., sau
acestea nu sunt in raport cu necesitatile lor vitale.
Sprijinul acordat
persoanelor in nevoie prin sistemul de asistenta sociala nu poate fi strict
stabilit si reglementat prin lege, pentru aceasta se cere o analiza concreta,
care poate fi realizata in baza anchetelor sociale efectuate de profesionisti.
Sprijinul financiar sau
bunurile materiale destinate asistentei sociale provin fie de la bugetul de
stat (fonduri speciale pentru asistenta sociala), fie din contributiile
voluntare individuale sau comunitare si se repartizeaza destinatarilor, aflati
in nevoie, in functie de necesitatile lor stringente.
Asistenta sociala poate fi
privita din mai multe perspective:
• Ca profesie cu un statut propriu, obiective
si caracteristici distincte;
• Ca sistem de informare si educare a
specialistilor;
• Ca sistem institutional – administrativ,
amintind sfera serviciilor, activitatilor practice desfasurate in vederea
solutionarii cazurilor.
Ziua
Internatională a Pădurii
Conceptul de
Ziua Internationala a Padurilor a luat nastere in cadrul celei de-a 23-a
Adunari Generale a conferintei Europene privind agricultura, din anul 1971.
Organizația
Națiunilor Unite a declarat în anul
2013 ziua de 21 martie - Ziua
Internaţională a Pădurii. Scopul scontat este de a determina crearea şi
întărirea angajamentului politic pentru realizarea gestionării durabile a
pădurilor în toate țările lumii.
Ziua
Internatională al Padurilor se doreste a fi o oportunitate de crestere a
nivelului de constientizare a întregii lumi privind rolul şi importanţa
padurilor şi de a determina crearea şi întărirea angajamentului politic pentru
realizarea gestionării durabile a pădurilor în toate țările lumii.
În 2018 tema este: „Păduri și orașe durabile.”
International Day of Forests 2018: Forests and sustainable cities
În 2018 tema este: „Păduri și orașe durabile.”
International Day of Forests 2018: Forests and sustainable cities
Pădurile sînt
habitatul a aproape 80% din speciile de animale existente pe planeta noastră.
La nivel Global, pădurile menţin o climă
globala stabilă şi acopera 31% din suprafaţa terestră. Circa 300 milioane de
oameni din întreaga lume trăiesc în paduri, iar vieţile a 1,6 miliarde de
oameni sînt direct legate de păduri.
Anual în lume
sînt despădurite peste 13 milioane hectare de păduri, în principal pentru
scopuri agricole. Despăduririle sînt responsabile pentru 15% din totalul
emisiilor de gaze cu efect de seră.
Ziua internaţională de luptă pentru eliminarea discriminării rasiale
Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale este celebrată în fiecare an la 21 martie. În această zi, 1960, poliţia a deschis focul şi a omorât 69 de persoane, participanţi la o demonstraţie paşnică din Sharpeville, Africa de sud, împotriva legislaţiei privind regimul de liberă intrare şi ieşire impusă de aparteid. Proclamând această zi în 1966, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a invitat comunitatea internaţională să-şi dubleze eforturile pentru a elimina toate formele de discriminare rasială.
Tema din 2018 a acestei zile este: Promovarea toleranţei, incluziunii, solidarităţii şi respectului pentru diversitate în contextul combaterii discriminării rasiale.
Potrivit ONU, drepturile omului sunt destinate fiecărei persoane fără discriminare. Dreptul la egalitate şi dreptul la nediscriminare sunt pietrele de temelie ale legii drepturilor omului. Cu toate acestea, rasismul, xenofobia şi intoleranţa sunt probleme predominante în toate societăţile, iar practicile discriminatorii sunt răspândite, în special în ceea ce priveşte migranţii şi refugiaţii, precum şi persoanele de origine africană.
Discriminarea rasială şi etnică are loc permanent, împiedicând progresul pentru milioane de oameni din întreaga lume. Potrivit ONU, rasismul şi intoleranţa pot lua diverse forme - de la negarea principiilor de bază ale egalităţii între oameni până la a genera ura etnică care poate duce la genocid - toate acestea putând distruge vieţi şi fractura comunităţi.
Lupta împotriva rasismului este o chestiune prioritară pentru comunitatea internaţională şi se află în centrul activităţii Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, informează ONU.
Încă de la înfiinţare, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost preocupată de această problemă, iar interzicerea discriminării rasiale este consacrată în toate instrumentele internaţionale fundamentale ale drepturilor omului. Ea impune obligaţii statelor şi le încurajează să elimine discriminarea în sfera publică şi privată. Principiul egalităţii cere, de asemenea, statelor să adopte măsuri speciale pentru a elimina condiţiile care cauzează sau contribuie la perpetuarea discriminării rasiale.
Discriminarea contravine idealului unei „societati libere si democratice, in care toti oamenii sa traiasca impreuna in armonie si cu oportunitati egale”, ideal despre care vorbea Nelson Mandela si pentru care era pregatit in orice clipa sa moara.
Dupa tragedia de
la Sharpeville, s-au facut progrese semnificative in lupta impotriva rasismului.
Sistemul de apartheid din Africa de Sud a fost demontat. A fost stabilit un
cadru international pentru lupta impotriva rasismului, ghidat de Conventia
internationala privind eliminarea discriminarii rasiale, ce are urmatoarea
deviza : „Uniti impotriva rasismului. Demnitate si Justitie pentru toti”.
Ziua
Internaţională a Copiilor Străzii
Pe data de 21
martie se sărbătoreşte în toată lumea Ziua Internaţională a Copiilor
Străzii. Aceasta zi a fost stabilită în
1998, prin rezoluţia Forumului Internaţional "Prietenii copiilor
străzii", desfăşurat la Varşovia.
Instituirea unei
astfel de zile a apărut ca un demers necesar pentru a readuce, an de an, în
conştiinţa comunităţii internaţionale, responsabilitatea fiecărei naţiuni şi a
fiecăruia dintre noi de a respecta şi promova drepturile fundamentale ale
copiilor şi, mai ales, ale copiilor străzii.
O zi a copiilor
care trăiesc pe stradă poate fi considerată o invitaţie la reflecţie, la
autocontrol, cel puţin al limbajului, făcându-se apel la capacitatea de
înţelegere umană că dincolo de etichete („aurolac”, „boschetar”) se află fiinţe
cu traume, sentimente, speranţe asemănătoare cu ale tuturor oamenilor. Fiinţe
care au nevoie nu numai de ajutor material, medical, psihologic, dar şi de
acceptarea şi dragostea semenilor lor.
În România,
legislaţia care vizează direct copiii străzii a apărut abia în 1997, ea fiind
adaptată şi modificată ulterior. În prezent, protecţia copiilor aflaţi în
dificultate este reglementată de Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului.
Ziua
internaţională de combatere a insomniei
(International Sleep Day)
Tinand cont de faptul ca din ce in ce mai multi oameni sufera de tulburari de somn, deja din 2001 a fost desemnata ca zi internationala de combatere a insomniei data de 21 martie, adica exact ziua echinoctiului de primavara, data la care ziua este egala cu noaptea.
Somnul e singura
modalitate de a ne reîncărca mintea si de a reface neurotransmiţătorii
importantţi. De asemenea, în timpul somnului, corpul se reface cel mai bine,
prin reconstruirea şi refacerea tesutului muscular.
Consecinţele
unui somn prea scurt sunt semnificative. Există din ce în ce mai multe dovezi
care indică faptul că lipsa cronică de somn creşte riscul unei morţi premature.
Pe scurt,
deprivarea de somn poate duce la:
– cresterea
riscului aparitiei bolilor cardiace;
– deteriorarea
capacitatii mentale, reducerea vitezei de reactie, lacune in memorie, confuzii
– depresie,
furie, iritabilitate
– riscul de a
pierde/lua in greutate
Sfaturi pentru un somn liniştit şi odihnitor:
1. Nu dormi la
prânz dacă vrei ca noaptea să ai un somn odihnitor şi liniştit. În loc să
dormi, ieşi la plimbare, urmăreşte un film sau o emisiune la televizor, fă
curat sau întâlneşte-te cu prietenii. Lasă somnul pentru noapte. Având tot
felul de activităţi pe parcursul zilei, vei avea un somn bun în timpul nopţii.
2. Asigură-te că
este întuneric în cameră. Închide lumina de la veioză, trage jaluzelele sau
draperiile. Cu cât eset mai întuneric, cu atât vei avea un somn mai liniştit.
3. Evită să bei
după amiază cafea sau ceaiverde, alcool sau băuturi energizante şi carogazoase.
Acestea îţi vor tulbura somnul peste noapte.
4.
Completează-ţi rezerva de fier consumând alimente cu un aport ridicat de fier
pentru a te bucura o noapte odihnitoare. Alege cereale integrale, stridii,
sparanghel, praz, pătrunjel, cartofi, varză, legume uscate, cireşe, carne roşie
etc.
5. Îmbracă haine
confortabile şi ai grijă ca şi lenjeria, perna şi salteaua să-ţi ofere confort
maxim.
6. Reglează
temperatura în cameră în aşa fel încât să nu-ţi fie frig, dar nici cald.
7. Relaxează-te
înainte de culcare cu o baie aromată, delectează-te cu piesa preferată şi
discută cu o persoană dragă.
8. Nu te culca
cu burta plină! Dacă nu reuşeşti să mănânci cu câteva ore înainet de culcare,
amână puţin ora de dormit.
9. Un ceai cald
de tei cu miere sau o cană cu lapte te vor ajuta să dormi liniştit şi să te
odihneşti îndeajuns.
10. Nu face
sport seara! Sportul este un stimulent, deci nu trebuie făcut oricând şim ai
ales înainte de somn. Fă exerciţiile fizice cu 4-5 ore înainte de a te culca.
Ziua Mondială a sindromului Down
La 21 martie se marchează anual Ziua mondială a sindromului Down, pentru a oferi oportunitatea de a conştientiza problemele cu care se confruntă cei care suferă de acest sindrom.
Ziua Internaţională a sindromului Down a fost recunoscută și introdusă în calendarul oficial al Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția adoptată în data de 19 decembrie 2011. Drept urmare, începând cu anul 2012 această zi este sărbătorită în toate cele 192 de state membre ONU , va fi marcată şi în România, pe 21 martie.
În România,
această zi a fost celebrată începând din 2006, in cadrul organizaţiilor ce au
in componenţă persoane cu sindrom Down.
Campania internaţională a sindromului Down din 2018 denumită "Aportul nostru pentru comunitate" urmăreşte, pe de o parte, să explice modul în care persoanele care suferă de sindromul Down pot desfăşura, pe tot parcursul vieţi lor, activităţi benefice, fie în şcoli sau la locurile de muncă, în acţiuni comunitare, în viaţa publică, în politică, în cultură, în mass-media, în timpul liber şi în sport. Iar pe de altă parte urmăreşte să evidenţieze faptul că atitudinea negativă şi lipsa de cunoştinţe despre potenţialul acestora îi pot împiedica pe cei care suferă de acest sindrom să beneficieze de diferite oportunităţi.
Campania internaţională a sindromului Down din 2018 denumită "Aportul nostru pentru comunitate" urmăreşte, pe de o parte, să explice modul în care persoanele care suferă de sindromul Down pot desfăşura, pe tot parcursul vieţi lor, activităţi benefice, fie în şcoli sau la locurile de muncă, în acţiuni comunitare, în viaţa publică, în politică, în cultură, în mass-media, în timpul liber şi în sport. Iar pe de altă parte urmăreşte să evidenţieze faptul că atitudinea negativă şi lipsa de cunoştinţe despre potenţialul acestora îi pot împiedica pe cei care suferă de acest sindrom să beneficieze de diferite oportunităţi.
Ziua Mondială a
Sindromului Down este parte a Lunii Mondiale a Bolilor Rare, în care se
recomandă purtarea unor elemente de îmbrăcăminte de culoare albastru-denim, de
tip blugi (jeans), în semn de conștientizare a genelor (genes) pe care le
poartă celulele fiecăruia dintre noi.
Sindromul Down
este o boală genetică cromozomială ce afectează aproximativ unul din o mie de
copii.
Persoanele cu
sindrom Down au trăsături fizice şi caracteristici distincte și, deși sindromul
Down este permanent, majoritatea celor afectați, beneficiind de o îngrijire
adecvată, pot duce o viață normală și activă.
Cel care a
descris sindromul pentru prima oara, în anul 1866, a fost medicul britanic John
Langdon Down. În 1959, pediatrul si geneticianul francez Jérôme Lejeune a
descoperit că Sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21
suplimentar, rezultând astfel un număr de 47 de cromozomi, faţă de 46, cât are
un om în mod normal. Astfel, perechea de cromozomi 21 conţine unul în plus.
Din această
cauză, sindromul este cunoscut şi sub denumirea de trisomia 21 sau mongolism.
Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este greu de apreciat
în momentul naşterii, cum va evolua manifestarea acestei boli în viitor.
Persoanele cu sindrom Down au trăsături fizice si caracteristici distincte şi,
deşi sindromul Down este permanent, majoritatea celor afectaţi, beneficiind de
o îngrijire adecvată, pot duce o viaţă normală şi activă.
Potrivit ONU, incidenţa sindromului Down este între 1 din 1.000 până la 1 din 1.100 de nou-născuţi la nivel mondial, provocând dizabilitate intelectuală şi fizică, precum şi problemele medicale asociate.
Ziua mondială a sindromului Down prilejuieşte organizarea la nivel mondial a unei serii de acţiuni specifice, care au devenit, cu fiecare ediţie, tot mai numeroase şi mai ample. Organizaţia Internaţională a Persoanelor cu Sindromul Down încurajează toate ţările din lume să organizeze activităţi şi evenimente proprii, cu scopul de a contribui la ridicarea gradului de conştientizare a cea ce reprezintă sindromul Down, atât pentru cei diagnosticaţi cu el, cât şi pentru apropiaţii acestora.
În România, Ziua mondială a sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, când au avut loc evenimente dedicate persoanelor diagnosticate cu sindromul Down, în 18 oraşe.
Potrivit ONU, incidenţa sindromului Down este între 1 din 1.000 până la 1 din 1.100 de nou-născuţi la nivel mondial, provocând dizabilitate intelectuală şi fizică, precum şi problemele medicale asociate.
Ziua mondială a sindromului Down prilejuieşte organizarea la nivel mondial a unei serii de acţiuni specifice, care au devenit, cu fiecare ediţie, tot mai numeroase şi mai ample. Organizaţia Internaţională a Persoanelor cu Sindromul Down încurajează toate ţările din lume să organizeze activităţi şi evenimente proprii, cu scopul de a contribui la ridicarea gradului de conştientizare a cea ce reprezintă sindromul Down, atât pentru cei diagnosticaţi cu el, cât şi pentru apropiaţii acestora.
În România, Ziua mondială a sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, când au avut loc evenimente dedicate persoanelor diagnosticate cu sindromul Down, în 18 oraşe.
Ziua Internaţională Nowruz
”Ziua Internaţională Nowruz”, sărbătorită la 21 martie, dată
la care are loc, de cele mai multe ori, echinocţiul de primăvară, este o
celebrare a renaşterii naturii. Această zi marchează nu numai prima zi de
primăvară, ci şi începutul unui nou an pentru peste 300 de milioane de persoane
din lume, fiind sărbătorită de peste 3.000 de ani în Balcani, în Bazinul Mării
Negre, în Caucaz, în Asia Centrală, în Orientul Mijlociu şi în alte regiuni.
Originară din Persia, Nowruz (”zi nouă”) a fost marcată iniţial într-una dintre
capitalele Imperiului Ahemenid, primul dintre imperiile persane, şi de aici s-a
răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau
iraniană. La 30 septembrie 2009, Nowruz a fost inclusă în Lista reprezentativă
a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO, iar la cea de-a 71-a
reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, Adunarea Generală a ONU
a adoptat o rezoluţie prin care data de 21 martie devenea Ziua internaţională
Nowruz.
Cuvântul Nowruz, de origine persană/iraniană, înseamnă ”zi
nouă”. În momentul echinocţiului de primăvară, razele soarelui cad
perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică,
cât şi pe cea sudică, iar ziua este egală cu noaptea. Nowruz este o celebrare a
renaşterii naturii. Grafia diferă, însă, de la o ţară la alta, Ziua fiind
cunoscută şi ca Novruz, Navruz, Nooruz, Nevruz, Nauryz sau Nawrez.
Originară din Persia, Nowruz a fost marcată iniţial într-una
dintre capitalele Imperiului Ahemenid, primul dintre imperiile persane, şi de
aici s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală
persană sau iraniană, ajungând să fie celebrată în Afghanistan, Azerbaidjan,
Caucazul de Nord, în estul Turciei şi în nordul Irakului, în Tadjikistan,
Turkmenistan, Uzbekistan, Kârgâstan, Kazahstan şi în alte câteva comunităţi din
Asia centrală şi de sud.
Sărbătorirea zilei Nowruz promovează valorile păcii şi ale solidarităţii între generaţii şi în interiorul familiilor, dar şi consolidarea legăturilor între popoare, bazate pe respect reciproc şi pe relaţii de bună vecinătate, contribuind astfel la diversitate culturală şi la prietenie între diferite comunităţi. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om şi natură şi a respectului acestuia faţă de sursele naturale de viaţă.
Proiectul privind decretarea Zilei internaţionale Nowruz a
fost elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Turcia
şi Turkmenistan şi a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării
Generale a Naţiunilor Unite.
Originea acestei sărbători datează încă din perioada zoroastrismului, ''religie veche a popoarelor din Asia Centrală, Iran şi Azerbaidjan, caracterizată prin dualismul binelui şi răului'' (potrivit DEX), întemeiată la începutul secolului al II-lea î.Hr. de către profetul persan Zoroastru. Era astfel marcată una dintre cele mai importante zile din calendarul zoroastrian, căci revenirea primăverii avea o semnificaţie spirituală deosebită, simbolizând triumful binelui asupra răului, al bucuriei asupra tristeţii.
Potrivit site-ului http://unesco.mfa.gov.az/, termenul ''Nowruz'' a fost consemnat pentru prima dată în secolul al II-lea, dar ziua era foarte importantă şi în timpul Imperiului Ahemenid (cca. 548-330 BC), primul dintre imperiile persane. În ziua de Nowruz, regii diferitelor naţiuni aflate sub Imperiul Persan obişnuiau să-i aducă daruri împăratului, numit şi ''regele regilor''. De aici, această sărbătoare s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau iraniană, ajungând să fie celebrată în Afghanistan, Azerbaidjan, Caucazul de Nord, în estul Turciei şi în nordul Irakului, în Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Republica Kârgâză, Kazahstan şi în alte câteva comunităţi din Asia centrală şi de sud.
Originea acestei sărbători datează încă din perioada zoroastrismului, ''religie veche a popoarelor din Asia Centrală, Iran şi Azerbaidjan, caracterizată prin dualismul binelui şi răului'' (potrivit DEX), întemeiată la începutul secolului al II-lea î.Hr. de către profetul persan Zoroastru. Era astfel marcată una dintre cele mai importante zile din calendarul zoroastrian, căci revenirea primăverii avea o semnificaţie spirituală deosebită, simbolizând triumful binelui asupra răului, al bucuriei asupra tristeţii.
Potrivit site-ului http://unesco.mfa.gov.az/, termenul ''Nowruz'' a fost consemnat pentru prima dată în secolul al II-lea, dar ziua era foarte importantă şi în timpul Imperiului Ahemenid (cca. 548-330 BC), primul dintre imperiile persane. În ziua de Nowruz, regii diferitelor naţiuni aflate sub Imperiul Persan obişnuiau să-i aducă daruri împăratului, numit şi ''regele regilor''. De aici, această sărbătoare s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau iraniană, ajungând să fie celebrată în Afghanistan, Azerbaidjan, Caucazul de Nord, în estul Turciei şi în nordul Irakului, în Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Republica Kârgâză, Kazahstan şi în alte câteva comunităţi din Asia centrală şi de sud.
La 30 septembrie 2009, Nowruz a fost inclusă în Lista
reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO, iar la
cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, Adunarea
Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care data de 21 martie devenea Ziua
internaţională Nowruz. Cu aceeaşi ocazie, au fost invitate să participe la
evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate,
îndeosebi agenţiile specializate şi UNESCO, cât şi organizaţiile partenere, fie
ele internaţionale sau regionale, dar şi organizaţiile non-guvernamentale.
În prezent, Nowruz este celebrată de popoare cu religii şi culturi diferite de pe tot cuprinsul acestei suprafeţe geografice, dar şi în alte zone ale Globului unde trăiesc membri ai acestor comunităţi, unul dintre principalele obiective fiind promovarea valorilor păcii şi ale solidarităţii între generaţii şi în interiorul familiilor, dar şi consolidarea legăturilor între popoare, bazate pe respect reciproc şi pe relaţii de bună vecinătate, contribuind astfel la diversitate culturală şi la prietenie între diferite comunităţi. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om şi natură şi a respectului acestuia faţă de sursele naturale de viaţă.
Cu toate că obiceiurile care însoţesc celebrarea acestei zile variază de la o ţară la alta, există şi o serie de tradiţii comune, cum ar fi focurile rituale, dansurile, vizitarea membrilor de familie şi oferirea de daruri. Copiilor li se oferă jucării şi, în mod tradiţional, sunt încurajaţi să se joace cu ouă vopsite în diferite culori. De obicei, se serveşte şi o mâncare tradiţională, ce conţine orez şi alte legume aromate cu ingrediente locale. De asemenea, un alt obicei foarte răspândit constă în pregătirea unei mese de Nowruz, pe care sunt aşezate o serie de obiecte simbolice, printre care lumânări, un vas cu apă, o oglindă, ouă, fructe etc, simbolizând puritatea, strălucirea, abundenţa, fericirea şi fertilitatea pentru noul an.
În prezent, Nowruz este celebrată de popoare cu religii şi culturi diferite de pe tot cuprinsul acestei suprafeţe geografice, dar şi în alte zone ale Globului unde trăiesc membri ai acestor comunităţi, unul dintre principalele obiective fiind promovarea valorilor păcii şi ale solidarităţii între generaţii şi în interiorul familiilor, dar şi consolidarea legăturilor între popoare, bazate pe respect reciproc şi pe relaţii de bună vecinătate, contribuind astfel la diversitate culturală şi la prietenie între diferite comunităţi. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om şi natură şi a respectului acestuia faţă de sursele naturale de viaţă.
Cu toate că obiceiurile care însoţesc celebrarea acestei zile variază de la o ţară la alta, există şi o serie de tradiţii comune, cum ar fi focurile rituale, dansurile, vizitarea membrilor de familie şi oferirea de daruri. Copiilor li se oferă jucării şi, în mod tradiţional, sunt încurajaţi să se joace cu ouă vopsite în diferite culori. De obicei, se serveşte şi o mâncare tradiţională, ce conţine orez şi alte legume aromate cu ingrediente locale. De asemenea, un alt obicei foarte răspândit constă în pregătirea unei mese de Nowruz, pe care sunt aşezate o serie de obiecte simbolice, printre care lumânări, un vas cu apă, o oglindă, ouă, fructe etc, simbolizând puritatea, strălucirea, abundenţa, fericirea şi fertilitatea pentru noul an.
Începând cu anul 2016, “Sărbătoarea Sosirii Primăverii”,
denumită “Nawrez” este celebrată şi în ţara noastră, pentru membrii minorităţii
tătare turco-musulmane.
Propunerea legislativă pentru declararea acestei zile,
iniţiată de deputaţi PSD, PNL şi aparţinând grupului minorităţilor naţionale
altele decât cea maghiară, a fost adoptată de Senat, la 22 septembrie 2015, cu
toate că, anterior, primise din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte
şi minorităţi un raport de respingere.
În expunerea de motive, iniţiatorii au susţinut că Nawrez
reprezintă pentru această minoritate “o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită
încărcătură simbolistică“, astfel că este celebrată anual în data de 21 martie.
“Din Asia până în Europa, fiecare popor îşi are propriile
legende despre Nawrez. Nawrez-ul se serbează în fiecare an de membrii
minorităţii tătare turco-musulmane din România, pe data de 21 martie, iar
această dată coincide cu echinocţiul, fenomen astrologic ce prevesteşte
începerea primăverii în emisfera nordică”, se mai arăta în expunerea de motive.
La 25 noiembrie 2015, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat
proiectul de lege privind declararea acestei zile, în expunerea de motive
arătându-se că “Sărbătoarea Nawrez şi a anului nou este asemănată cu
sărbătoarea de Paşte a creştinilor prin prisma compatibilităţii legată de
tradiţii şi obiceiuri”.
Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei culori —
roşu, galben şi verde, iar tradiţia spune că până ce pe pământ nu cad coji de
ouă, nu vine primăvara.
“Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de
greutăţi şi instaurarea unui început mai bun. Este cea mai importantă
sărbătoare după Bayram a minorităţii turco-tătare”.
La 17 decembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat
decretul de promulgare a legii.
Potrivit Legii nr. 333/2015 privind declararea zilei de 21
martie ca Sărbătoare a sosirii primăverii pentru membrii minorităţii tătare
turco-musulmane, denumită “Nawrez”, în localităţile în care se organizează
manifestări dedicate acestei sărbători, autorităţile administraţiei publice
locale pot contribui cu sprijin logistic şi/sau financiar, după caz. Totodată,
Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot
transmite, în cadrul emisiunilor dedicate minorităţilor naţionale, aspecte de
la manifestările dedicate Sărbătorii Nawrez.
Nawrez este sărbătorit în fiecare an de comunitatea tătară
din Dobrogea. Potrivit tatar-tatarman.blogspot.ro, pentru a întâmpina sosirea
primăverii, femeile fac curat în casă şi în curte şi pregătesc mâncăruri
tradiţionale.
Pentru Nawrez se vopsesc ouă şi se spune că până nu cade
coaja de ou pe jos, nu vine primăvara. Bărbaţii merg la geamie, unde se roagă
pentru un an îmbelşugat, iar copiii merg la colindat cu o creangă de copac
înflorită şi împodobită. Fiecare dintre cei colindaţi adaugă câte un obiect la
această creangă, cum ar fi o batistă, o maramă sau un batic, şi le dăruiesc
copiilor ouă vopsite, fructe, dulciuri sau bani.
Ziua Olteniei este sărbătorită la data de 21 martie, fiind instituită prin Legea nr. 65/2017.
Potrivit actului normativ, publicat în Monitorul Oficial la data de 19 aprilie 2017, această sărbătoare poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor manifestări cu caracter cultural-artistic şi ştiinţific. Totodată, manifestările dedicate acestei zile pot fi incluse în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi în cele ale Societăţii Române de Televiziune.
Proiectul privind instituirea Zilei Olteniei a fost adoptat de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, forul decizional, la 21 martie 2017. A fost iniţiat de un grup de 27 de deputaţi şi senatori, din partea mai multor formaţiuni politice (PSD, PNL, Minorităţi, UNPR şi neafiliaţi).
În expunerea de motive a iniţiativei legislative se face referire la bogatul trecut istoric al Olteniei, marcându-se printre altele momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821. "Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului. Aşadar, se cuvine să marcăm ziua de 21 martie, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei", se arată în expunerea de motive.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei, la 13 aprilie 2017.
Berbecul este un semn astrologic care este asociat cu constelaţia Berbec. Soarele este în constelaţia Berbec din 21 martie până în 20 aprilie. Opusul Berbecului este Balanţa. A apărut ca simbol pentru prima dată în Egiptul antic. El reprezintă capul zeului Amun, considerat a fi conducătorul tuturor zeilor.
Este plasat sub dominaţia planetei Marte, care este semnul forţei şi coordonează puterile naturale. Semnul zodiacal reprezintă începutul primăverii, renaşterea naturii asociată cu voinţa de renaştere şi forţa necesară pentru aceasta, care este transpusă umanului conferă celor nativi dinamismul, rapiditatea, voinţa şi forţa de caracter prin care se disting de nativi din celelalte zodii.
Cei din zodia Berbec sunt înclinaţi să spună lucrurilor pe nume, chiar dacă asta îi face incomozi şi lipsiţi de tact în relaţiile cu ceilalţi, potrivit www.eastrolog.ro. Datorită inteligenţei şi entuziasmului lor, nativii din această zodie reuşesc să iasă din orice împrejurare cu fruntea sus. Într-o relaţie îşi impun voinţa pentru a fi trataţi ca un adevărat cap de familie.
Cifrele exercită o influenţă determinantă asupra vieţii celor născuţi în zodia Berbecului.
Cifra favorabilă este 7, cifră magică prin excelenţă.
Cifra 17, care aduce nenoroc altor semne, este favorabilă Berbecului.
Culorile potrivite sunt verde şi roşu.
Pietre preţioase caracteristice acestora sunt: ametistul, diamantul, rubinul.
Ziua cea mai favorabilă este marţi.
Este indicat celor născuţi în zodia Berbecului să consume alimente bogate în fier. Aceştia iubesc mâncarea condimentată. Din dieta lor nu trebuie să lipsească salata, spanacul, urzicile, broccoli, măghiranul, menta, etc.
Compatibilitate cu celelalte zodii:
Foarte bună: Leu, Săgetător, Berbec.
Bună: Gemeni, Vărsător.
Dificilă: Balanţa, Scorpion, Fecioară.
Foarte redusă: Balanţa, Capricornul.
Bărbatul născut în această zodie este de obicei sincer şi direct, dornic întotdeauna de libertate în toate privinţele. Nu este deloc genul de bărbat care se teme să fie sincer sau să îşi exprime opiniile. Are o puternică dorinţă de a-i conduce pe ceilalţi şi energia sa pozitivă îi atrage pe cei din jurul său. Berbecul nu este genul de bărbat care să stea şi să analizeze lucrurile prea mult. Au tendinţa de a avea încredere în persoanele pe care le cunosc, în special în cele de sex feminin. Stăpâniţi de emoţii şi pasiuni, nativii din Berbec au deseori aşteptări nerealiste în legătură cu relaţia de cuplu, pentru că percep lucrurile mai mult aşa cum şi le-ar dori decât cum sunt în realitate.
Femeia născută în Zodia Berbec este dotată cu multă sensibilitate şi blândeţe şi se dovedeşte capabilă în tot ceea ce întreprinde. Este spontană, sinceră, deschisă, dar şi inocentă. Are un spirit competitiv remarcabil şi doreşte să conducă. Nativa din Berbec demonstrează creativitate, originalitate şi idealism. Se poate descurca în viaţa cotidiană şi fără ajutorul unui bărbat, dar trăieşte în primul rând pentru iubire. Femeia născută sub semnul lui Marte este plină de iniţiativă, hotărâtă să preia conducerea, chiar şi în dragoste. Poate fi extrem de generoasă şi îşi împarte cu dragă inimă iubirea şi tot ce are. Nativa Berbec trebuie să fie mereu în prim-plan, pentru a străluci şi a-şi exprima potenţialul. Femeile Berbec au un intens simţ al fair-play-ului, este exigentă cu ea însăşi şi cu ceilalţi, e lucidă, eficientă şi plină de îndrăzneală.
Poate să-şi aleagă fără probleme orice profesie. Curajul este calitatea ei evidentă. Această femeie este impulsivă, dar revine uşor la o stare afectuoasă.
Copiii născuţi sub semnul Berbecului sunt poznaşi, adesea tumultuoşi. Ei sunt nerăbdători în orice privinţă, de la mers până la vorbit şi vor face aceste lucruri mult mai devreme decât alţi copii. În ciuda aparentei lor răceli şi insensibilităţi, ei suferă dacă părinţii nu-şi găsesc timp şi pentru ei. Au nevoie de afecţiune şi, dacă nu o cer niciodată, este pentru că se ascund în spatele unei carapace de indiferenţă. Încrederea înnăscută şi abilităţile naturale de a conduce pot călăuzi copilul pe drumul succesului în numeroase domenii. Copiii vor aprecia întotdeauna onestitatea şi spiritul tânăr a celor din jur.
Personalităţi de la noi născute în Zodia Berbecului: Alexandru Dimitrie Xenopol, Mateiu I. Caragiale, Traian Coşovei, Ioan Mihăilescu, Cătălin Naum, Gheorghe Pituţ, Romulus Vulpescu, Cornel Patrichi, Ana Blandiana, Mircea Daneliuc, Irina Spârlea, Silviu Purcărete, Manuela Hărăbor, Cristi Enache (Direcţia 5), Roxana Nemeş, Marius Lăcătuş, Helmuth Duckadam, Monica Iagăr, Paul Niculescu-Mizil, George Copos, Mircea Vintilă, Rodica Mandache, Florin Zamfirescu, Alexandru Papadopol.
Personalităţi de pe mapamond născute în Zodia Berbecului: J.S. Bach, Andrew Lloyd Webber, Elton John, Sarah Jessica Parker, Aretha Franklin, Gloria Steinem, Diana Ross, Mariah Carey, Sarah Vaughan, Eric Clapton, Celine Dion, Vincent Van Gogh, Hans Christian Andersen, José Manuel Durao Barroso, Alec Baldwin, Marlon Brando, Jennie Garth, Jackie Chan, Russell Crowe, Steven Seagal, Omar Sharif, Emma Thompson, Leonardo da Vinci, Charlie Chaplin, Melissa Joan Hart, Kate Hudson, Ryan O'Neal.
Ziua Olteniei
Ziua Olteniei este sărbătorită la data de 21 martie, fiind instituită prin Legea nr. 65/2017.
Potrivit actului normativ, publicat în Monitorul Oficial la data de 19 aprilie 2017, această sărbătoare poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor manifestări cu caracter cultural-artistic şi ştiinţific. Totodată, manifestările dedicate acestei zile pot fi incluse în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi în cele ale Societăţii Române de Televiziune.
Proiectul privind instituirea Zilei Olteniei a fost adoptat de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, forul decizional, la 21 martie 2017. A fost iniţiat de un grup de 27 de deputaţi şi senatori, din partea mai multor formaţiuni politice (PSD, PNL, Minorităţi, UNPR şi neafiliaţi).
În expunerea de motive a iniţiativei legislative se face referire la bogatul trecut istoric al Olteniei, marcându-se printre altele momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821. "Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului. Aşadar, se cuvine să marcăm ziua de 21 martie, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei", se arată în expunerea de motive.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei, la 13 aprilie 2017.
Zodia Berbecului (21 martie-20 aprilie)
Zodiacul European sau Zodiacul Clasic Occidental, cum mai este cunoscut, împarte anul calendaristic în 12 zodii. Prima dintre ele, Zodia Berbecului, începe odată cu Echinocţiul de Primăvară.Berbecul este un semn astrologic care este asociat cu constelaţia Berbec. Soarele este în constelaţia Berbec din 21 martie până în 20 aprilie. Opusul Berbecului este Balanţa. A apărut ca simbol pentru prima dată în Egiptul antic. El reprezintă capul zeului Amun, considerat a fi conducătorul tuturor zeilor.
Este plasat sub dominaţia planetei Marte, care este semnul forţei şi coordonează puterile naturale. Semnul zodiacal reprezintă începutul primăverii, renaşterea naturii asociată cu voinţa de renaştere şi forţa necesară pentru aceasta, care este transpusă umanului conferă celor nativi dinamismul, rapiditatea, voinţa şi forţa de caracter prin care se disting de nativi din celelalte zodii.
Cei din zodia Berbec sunt înclinaţi să spună lucrurilor pe nume, chiar dacă asta îi face incomozi şi lipsiţi de tact în relaţiile cu ceilalţi, potrivit www.eastrolog.ro. Datorită inteligenţei şi entuziasmului lor, nativii din această zodie reuşesc să iasă din orice împrejurare cu fruntea sus. Într-o relaţie îşi impun voinţa pentru a fi trataţi ca un adevărat cap de familie.
Cifrele exercită o influenţă determinantă asupra vieţii celor născuţi în zodia Berbecului.
Cifra favorabilă este 7, cifră magică prin excelenţă.
Cifra 17, care aduce nenoroc altor semne, este favorabilă Berbecului.
Culorile potrivite sunt verde şi roşu.
Pietre preţioase caracteristice acestora sunt: ametistul, diamantul, rubinul.
Ziua cea mai favorabilă este marţi.
Este indicat celor născuţi în zodia Berbecului să consume alimente bogate în fier. Aceştia iubesc mâncarea condimentată. Din dieta lor nu trebuie să lipsească salata, spanacul, urzicile, broccoli, măghiranul, menta, etc.
Compatibilitate cu celelalte zodii:
Foarte bună: Leu, Săgetător, Berbec.
Bună: Gemeni, Vărsător.
Dificilă: Balanţa, Scorpion, Fecioară.
Foarte redusă: Balanţa, Capricornul.
Bărbatul născut în această zodie este de obicei sincer şi direct, dornic întotdeauna de libertate în toate privinţele. Nu este deloc genul de bărbat care se teme să fie sincer sau să îşi exprime opiniile. Are o puternică dorinţă de a-i conduce pe ceilalţi şi energia sa pozitivă îi atrage pe cei din jurul său. Berbecul nu este genul de bărbat care să stea şi să analizeze lucrurile prea mult. Au tendinţa de a avea încredere în persoanele pe care le cunosc, în special în cele de sex feminin. Stăpâniţi de emoţii şi pasiuni, nativii din Berbec au deseori aşteptări nerealiste în legătură cu relaţia de cuplu, pentru că percep lucrurile mai mult aşa cum şi le-ar dori decât cum sunt în realitate.
Femeia născută în Zodia Berbec este dotată cu multă sensibilitate şi blândeţe şi se dovedeşte capabilă în tot ceea ce întreprinde. Este spontană, sinceră, deschisă, dar şi inocentă. Are un spirit competitiv remarcabil şi doreşte să conducă. Nativa din Berbec demonstrează creativitate, originalitate şi idealism. Se poate descurca în viaţa cotidiană şi fără ajutorul unui bărbat, dar trăieşte în primul rând pentru iubire. Femeia născută sub semnul lui Marte este plină de iniţiativă, hotărâtă să preia conducerea, chiar şi în dragoste. Poate fi extrem de generoasă şi îşi împarte cu dragă inimă iubirea şi tot ce are. Nativa Berbec trebuie să fie mereu în prim-plan, pentru a străluci şi a-şi exprima potenţialul. Femeile Berbec au un intens simţ al fair-play-ului, este exigentă cu ea însăşi şi cu ceilalţi, e lucidă, eficientă şi plină de îndrăzneală.
Poate să-şi aleagă fără probleme orice profesie. Curajul este calitatea ei evidentă. Această femeie este impulsivă, dar revine uşor la o stare afectuoasă.
Copiii născuţi sub semnul Berbecului sunt poznaşi, adesea tumultuoşi. Ei sunt nerăbdători în orice privinţă, de la mers până la vorbit şi vor face aceste lucruri mult mai devreme decât alţi copii. În ciuda aparentei lor răceli şi insensibilităţi, ei suferă dacă părinţii nu-şi găsesc timp şi pentru ei. Au nevoie de afecţiune şi, dacă nu o cer niciodată, este pentru că se ascund în spatele unei carapace de indiferenţă. Încrederea înnăscută şi abilităţile naturale de a conduce pot călăuzi copilul pe drumul succesului în numeroase domenii. Copiii vor aprecia întotdeauna onestitatea şi spiritul tânăr a celor din jur.
Personalităţi de la noi născute în Zodia Berbecului: Alexandru Dimitrie Xenopol, Mateiu I. Caragiale, Traian Coşovei, Ioan Mihăilescu, Cătălin Naum, Gheorghe Pituţ, Romulus Vulpescu, Cornel Patrichi, Ana Blandiana, Mircea Daneliuc, Irina Spârlea, Silviu Purcărete, Manuela Hărăbor, Cristi Enache (Direcţia 5), Roxana Nemeş, Marius Lăcătuş, Helmuth Duckadam, Monica Iagăr, Paul Niculescu-Mizil, George Copos, Mircea Vintilă, Rodica Mandache, Florin Zamfirescu, Alexandru Papadopol.
Personalităţi de pe mapamond născute în Zodia Berbecului: J.S. Bach, Andrew Lloyd Webber, Elton John, Sarah Jessica Parker, Aretha Franklin, Gloria Steinem, Diana Ross, Mariah Carey, Sarah Vaughan, Eric Clapton, Celine Dion, Vincent Van Gogh, Hans Christian Andersen, José Manuel Durao Barroso, Alec Baldwin, Marlon Brando, Jennie Garth, Jackie Chan, Russell Crowe, Steven Seagal, Omar Sharif, Emma Thompson, Leonardo da Vinci, Charlie Chaplin, Melissa Joan Hart, Kate Hudson, Ryan O'Neal.
Legendă și semnificație
Semn zodiacal specific
primaverii si noilor inceputuri, Aries sau Berbecul conducea turmele de stele
de-a lungul cerurilor babiloniene. Hamal, numita mai tarziu Alpha Arietis, cea
mai stralucitoare stea din constelatia Aries, era cunoscuta in Babilon drept
"steaua turmelor" sau " vestitoarea zorilor". In mitologia
greaca, Aries era un berbec supranatural, inaripat, inzestrat cu darurile
vorbirii si ratiunii, faimoasa sa "lana de aur" ajungand sa fie
nepretuita comoara luata in stapanire de catre Iason si argonauti cu ajutorul
marei vrajitoare Medeea. Atat in Grecia, cat si in Egipt , berbecul rea
considerat un simbol al spiritului divin, original si creator.
Athamas , regele din
Croneus si prima lui sotie , Nephele ( un nume insemnand "nor")
fusesera binecuvantati cu doi copii : un fiu pe nume Phrixus si o fiica numita
Helle. Plictisit la un moment dat de Nephele, Athamas a indepartat-o si s-a
casatorit cu Ino, fiica lui Cadmus , regele din Thebes , in urma acestui mariaj
rezultand doi copii , Learchus şi Melicertes.Rauvoitoare fata de odraslele lui
Nephele , Ino s-a decis sa recurga la viclesuguri pentru a se asigura ca
regatul va fi mostenit de catre baietii ei.
Zodia Berbecului
Granele erau principala
cultura si sursa de hrana de pe acele meleaguri , asa ca Ino a pus la punct un
plan malefic si le-a convins pe femeile din regat sa prajeasca semintele
acestora inainte de a fi sadite pe campuri. Atunci cand oamenii au vazut ca nu
au cum se astepta la vreo recolta, nimeni nu si-a imaginat ca regina era la originea
acestui dezastru. Potrivit traditiei , Athame , a trimis un mesaj la oracolul
din Delphi, intreband ce se putea face pentru a-i satisface pe zei si a readuce
granele pe campuri. Ino , insa, i-a mituit pe mesageri si i-a pus sa aduca un
fals raspuns de la Delphi. Conform mincinoasei proorociri , Phrixus si Helle
erau vinovati pentru aparitia foametei , ei trebuind sa fie sacrificati astfel
incat ogoarele sa devina din nou manoase. Desi isi iubea din inima copiii ,
regele s-a hotarat sa ii jertfeasca pentru binele poporului.
Din fericire , Nephele
a auzit in lacasul ei din ceruri despre tragedia care era pe cale sa se
intample, asa ca a trimis pe pamant o creatura avand misiunea de a-i proteja
copii. Aceasta fiinta era un berbec cu lana de aur, primit cadou de catre
Nephele de la Hermes. In dimineata planuitului sacrificiu, berbecul le-a cerut
celor doi copii sa se urce pe spatele sau si i-a purtat in zbor peste mare.
Helle , mai putin viguroasa decat fratele ei , s-a desprins de pe spinarea
berbecului si s-a prabusit in apele ce despart Europa de Asia. Din aceasta
pricina, grecii au botezat acea zona "Hellesponte" ("marea lui
Helle") , cunoscuta in zilele noastre sub numele de Dardanele.
Phrixus a reusit sa
supravietuiasca si a fost purtat in siguranta pana pe malurile regiunii Colchis
, la rasarit de Marea Neagra , unde regele Aeetes (fiul lui Helius si al lui
Circe) l-a primit cu caldura si i-a dat-o in casatorie pe fiica lui mai
varstnica , Chalciope. In acest fel, Phyxius si-a mentinut pozitia sa de nobil.
Phyxius a adus berbecul
drept jertfa lui Zeus , iar lana de aur a acestuia a daruit-o lui Aeetes , care
a atarnat-o pe ramurile unui stejar dintr-o dumbrava sacra a lui Ares (zeul
razboiului) si a pus sa fie pazita de catre sarpe niciodata cuprins de somn.
Zeus i-a daruit
Berbecului nemurirea si l-a inaltat pe bolta cereasca , sub forma unei
constelatii care straluceste deasupra pamantului pana in zilele noastre.
Intr-o alta straveche
legenda greceasca , se spunea ca Aries (Berbecul) a fost insasi Zeus , el luand
forma unui berbec cu lana de aur pentru a putea scapa de titani.
Berbecul reprezinta
impulsul de a fi sau vointa de a supravietui. El se identifica cu echinoxul de
primavara si cu anotimpul in care lumina incepe sa recucereasca pamantul. De
altfel , in urma cu circa 2000 de ani , echinoxul vernal avea loc in
constelatia Aries , lucru care nu se mai intampla in prezent din cauza
schimbarii axei pamantului .Cu toate acestea, Berbecul a ramas inca cel dintai
semn al zodiacului.
Sub influenta
Berbecului , inaintam de la posibil si potential catre realitate si infaptuire.
Dorinta , curajul , initiativa si actiunea sunt poate cuvintele care descriu
cel mai bine Berbecul.
Trasaturile personale
ale Berbecului sunt deschiderea, entuziasmul si individualismul. Nativii din
aceasta zodie sunt directi , alerti , gata mereu de a actiona sau a-si spune
parerea. Ei prefera mai curand sa vorbeasca decat sa taca. Ambitiile nu le dau
deloc pace si sunt traversati de o mare dorinta de a ajunge intr-o pozitie
conducere. Extremi de independenti, au obiceiul de a-i sprijini pe cei ce par a
nu avea multe sanse de izbanda. De fapt, pot fi numiti drept adevarati campioni
ai cauzelor pierdute si ai infrangerilor in batalii. Aceasta trasatura se datoreaza
credintei lor nestramatutate in propria capacitate de a rasturna orice
situatie.
Se spune ca Berbecii
sunt mai degraba intelectuali decat spirituali .Oameni orientati primordial
spre actiune , ei dau dovada , de obicei, de putina subtilitate sau putere de
persuasiune. Franci si amabili , iau decizii rapide si prind din zbor orice idee
sau tema intelectuala. Iuti la minte, ei sunt tot atat de repezi si la manie.
Berbecii sunt cunoscuti pentru nerabdarea lor si tendinta de a fi aroganti.
Nativii din Berbec au o
parere extrem de buna despre ei insisi si au abilitatea de a gandi fulgerator si
a intelege orice situatie sau o conjunctura dintr-o clipita. De fapt, ei sunt
in stare sa calculeze riscurile cu viteza luminii si ajung la o decizie in
acelasi fel. Motto-ul lor ar putea fi : "Linia dreapta este distanta cea
mai scurta dintre doua puncte". Berbecii nu isi irosesc timpul si energia
dand ocol lucrurilor care ii preocupa ; ei se indrapta direct catre tinta si nu
iau in seama pierderile colaterale.
Evenimente de-a
lungul timpului…
- 1685: S-a născut Johann Sebastian Bach, compozitor, organist german (d. 1750)
Johann Sebastian
Bach (n. 31 martie 1685, Eisenach - d. 28 iulie 1750, Leipzig) a fost un
compozitor german şi organist din perioada barocă, considerat în mod unanim ca
unul din cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru
profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice şi expresive, pentru
frumuseţea artistică.
Johann Sebastian
Bach, unul din cei mai mari muzicieni ai lumii, s-a născut la 21 martie 1685,
în localitatea Eisenach, Germania, fiind fiul lui Johann Ambrosius Bach,
muzician de curte.
În Pantheonul
muzicii universale, Johann Sebastian Bach are un loc special, el fiind
considerat - alături de Mozart - cel mai mare compozitor al lumii.
Personalitate profund creştină, creator al unor tulburătoare pagini închinate
Divinităţii, Bach şi-a petrecut toată viaţa sub cupolele protectoare ale
Bisericii, făcându-le să vibreze cu genialele sale creaţii, adevărate căi catre
Dumnezeu şi către Iluminare. Aparând la un moment propice în Istoria Muzicii,
Bach a combinat principalele stiluri, forme şi tradiţii naţionale ce se
dezvoltaseră în perioadele precedente, îmbogăţindu-le şi creând o sinteză fără
egal. Mai mult, tehnica în care Bach şi-a dezvoltat creaţia este considerată
până astăzi supremă încercare pentru orice muzician: polifonia (mai multe
melodii cântate simultan şi care, bineînţeles, trebuie să dea un rezultat cel
puţin coerent). Acest muzician fecund ce a reuşit să atingă profunzimi
ameţitoare , dar în acelaşi timp de o prolificitate incredibilă (peste 1600 de
lucrări în 50 de ani!!!) reprezintă nu numai sfirşitul Barocului muzical, dar
şi piscul cel mai înalt al acestuia, pisc de pe care a întins poduri zvelt
arcuite peste Timp, dovedindu-se un adevarat profet. într-adevăr, în anumite
pasaje muzicale din creaţia sa pot fi întrevăzute tendinţe şi stiluri apărute
abia în secolul al XX-lea!! De asemenea, semnificaţiile numerice şi criptice
înserate în multe dintre lucrările sale încă se lasă descoperite ochilor uluiţi
ale specialiştilor.
Johann Sebastian
Bach a tratat toate genurile muzicale din epocă, cu excepția operei. ''Creația
lui Bach se distinge printr-un caracter polifonic evident, care merge, totuși,
în paralel cu claritatea și bogăția melodică. Se poate vorbi, în acest sens, de
o sinteză a elementelor germanice și italiene; asta fără a uita influențele
franceze, asimilate și puse în valoare remarcabil, mai ales în suitele — sau
uverturile — pentru orchestră(...)'', potrivit ''Larousse — Dicționar de mari
muzicieni''.
Bach semnează și
lucrări muzicale cu caracter didactic, ''Clavecinul bine temperat'', două
concerte pentru vioară (în la minor și mi major), un concert pentru două viori
în re minor, două suite în do major și do minor ș.a. Între cele mai cunoscute
lucrări ale sale se numără cele șase concerte instrumentale brandenburgice, pe
care Bach le-a dedicat lui Christian Ludwig, principe de Brandenburg-Schwedt.
Bach nu a
călătorit aproape de loc. întreaga sa viaţă s-a desfăşurat într-o arie de
aproximativ 100 de kilometri pătraţi.
Mintea şi
spiritul său, însă, au pătruns multe taine şi au parcurs cu certitudine drumul
luminos către revelaţia divină. Unul dintre misterele asupra căruia
specialiştii încă stau aplecaţi este simbolismul numeric ascuns în lucrările
sale. Este adevărat, în epoca sa, jocul cu numere era la modă, dar Bach l-a
ridicat la înălţimi ameţitoare.
Iată citeva
exemple:
Nota bene: în
alfabetul german al sec. 18, literele "I" şi "J" erau
aceeaşi literă. Astfel că "J" era a noua literă din alfabet.
Iată semnătura lui
Bach, pe care compozitorul a folosit-o criptic în multe lucrări:
B A C H J. S. B
A C H
C R .E D O
2+1+3+8 =14
9+18+2+1+3+8 =
41
3+17+5+4+14 = 43
în Messa în Si
minor putem observa nenumărate simboluri numerice:
• Primele două
parti din secţiunea Credo încep cu aceeaşi frază: "Credo in unum
Deum" (Cred într-unul Dumnezeu) Fiecare din aceste două părţi are 14
intrări ale temei principale (BACH), semnifâcind "Eu, Bach, cred".
• Şi secţiunea
Crucifixus, descriind răstignirea, are 14 intrări ale temei principale. Astfel,
Bach afirma cu tarie că Hristos a murit pentru el (BACH = 14).
Evident,
compozitorul credea în Sfinta Treime, un singur Dumnezeu - trei elemente
(Tatăl, Fiul, Sfântul Duh).
Dumnezeu = Gott
(3), Sfânta Treime (3). în sintaxa bachiană, frazele muzicale sunt repetate de
trei ori atunci când textul se referă la Dumnezeu, Trinitate.
Astfel, Dumnezeu
(Gott), Sf, Treime, de trei ori: 3 x 3 x 3 = 27 - numărul-simbol pentru
Dumnezeu.
Bach, omul,
împreuna cu Domnul, egal întreaga fiinţă, J.S. Bach
14+27=41
Messa în Si
minor are 27 de părti. Ultima dintre acestea, nr. 27, Dona Nobis Pacem (Dă-ne
nouă pace) are 27 de expuneri ale temei principale.
"Cred
(credo) într-unul Dumnezeu, Sfânta Treime", este afirmaţia de credinţă a
lui Bach. (4 x 3 = 129)
în Credo din
Messa in Si minor, prima secţiune începe cu "Credo in unum Deum" şi
are 45 de măsuri.
A doua secţiune
,"Patrem omnipotentem" , începe de asemenea cu cuvintele "Credo
in unum Deum". Această secţiune are 84 de măsuri... (45 + 84 = 129).
- 1804: În Franța intră în vigoare codul civil, numit si Codul lui Napoleon
care, alături de codul comercial (1808) și de
cel penal (1810), reprezintă baza juridică a noului stat francez dupa profundele transformari sociale aparute
in urma revolutiei.
Codul Civil
Napoleonian sau Codul civil francez a fost realizat în vremea Primului Imperiu
Francez sub îndrumarea lui Napoleon Bonaparte.
Codul acorda o
atenție și o importanță deosebită organizării familiei urmărind să facă din
familie celula de bază a vieții sociale, iar
capul familiei avea puteri și prerogative foarte întinse asupra tuturor
persoanelor care o alcătuiau (copiii, soție).
Această putere
absolută a soțului asupra soției se numea „putere maritală” sau „autoritatea
paternă”.
Puterea maritală
a fost abolită în Franțaabia în anul
1970, fiind înlocuită cu asa numita
“autoritate părintească’.
Multe din
statele lumii inclusiv Romania, au copiat sau împrumutat din prevederile
acestui cod civil iar în acest moment autoritatea paternă continuă să existe în
numeroase țări ale lumii.
Codul lui
Napoleon situează proprietatea privată în centrul reglementării sale juridice,
privind-o drept sorgintea originară a oricăror libertăți individuale.
- 1844: A început Calendarul Bahá’í.
Aceasta este prima zi a primului an din calendarul Bahá’í;
este sărbătorită anual de membrii credinței Bahá’í ca Anul Nou Bahá’í sau
Náw-Rúz.
Credința Bahá’í
este o religie monoteistă fondată de Mírzá Husayn-‘Alí Núrí cunoscut sub numele
de Bahá’u’lláh (în limba arabă: Slava lui Dumnezeu) în secolul al XIX-lea în
Persia.
Numărul
bahá’í-lor din lume este de aproximativ 6 milioane, fiind răspândiți în peste
200 de țări din toată lumea. În multe din orașele mari ale lumii se află
așezăminte Baha’i, chiar temple . În București există o casă baha’i în zona
Pieței Romane .
Orașul Haifa
(Israel) a devenit centrul mondial al credinței Baha’i și reședința parcului cu
același nume. Decizia ca sediul mondial al Baha’i-ului să fie Haifa a fost
luată ca urmare a faptului că nici o altă țară din acea zonă geografică nu a
oferit o libertate mai mare de desfășurare a activității religioase a acestei
credințe.
Este putin
cunoscut faptul ca Regina Maria a Romaniei devenit adeptă a acestei religii,
după ce a intrat în contact cu o jurnalistă americană, în 1926.
E scria ca : “De curând am căpătat o mare
speranţă de la cineva, ‘Abdu’l-Bahá. Am găsit în Mesajul său, ca şi în Mesajul
de Credinţă al Tatălui Său, Bahá’u’lláh, deplina împlinire a dorinţei mele
arzătoare de religie adevărată.”
Calendarul
Bahá’í sau calendarul Badí‘ (badí‘ are sensul de minunat sau unic , utilizat de
către religia monoteistă Bahá’í), este un calendar solar cu ani regulați de 365
de zile și anii bisecți de 366 zile.
Anii sunt
compuși din 19 luni a câte 19 zile fiecare, (361 de zile), plus o perioadă suplimentară
de Zile intercalare (4 zile în mod regulat și 5 în anii bisecți).
Anii în calendar
încep cu echinocțiul de primăvară și sunt marcați la sfârșit cu BE (de la
Bahá’í Era)(sau EB de la Era Bahá’í).
Calendarul
Bahá’í, utilizat de către religia monoteistă, este un calendar solar cu ani
regulați de 365 de zile și anii bisecți de 366 zile.
Grădini Bahá’í
Să aveți o zi frumoasă!
|
RăspundețiȘtergere"Poeziile nu mor niciodată” (Ovidius)... ghilimele limba română de „Ziua Poeziei”