Este a 118-a zi a anului.
Au mai rămas 247 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 06 h 11 m și apune la 20 h 16 m.
Citatul zilei
„Învăţătura îl face pe om întreg, discuţiile pregătit, scrierea exact”. (Francis Bacon)
Această zi îşi
are originile în Canada, unde mişcarea sindicală a determinat guvernul să
proclame, în 1989, ziua de de 28 aprilie „zi de doliu naţional”.
Din anul 1996
devine „zi internaţională” în cadrul Naţiunilor Unite, iar în 2005, această zi
a fost oficial adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
28 Aprilie este
Ziua Internaţională a Sănătăţii si Securitatii la locul de muncă. Din 2003
Organizaţia Internaţională a Muncii a constatat şi a subliniat necesitatea
prevenirii accidentelor şi problemelor de sănătate la locul de muncă cu
ajutorul dialogului social şi tripartismului.
Agenţia
Europeană pentru Sănătate şi Securitate in Munca susţine OIM prin lansarea
ultimei sale campanii de sănătate la locul de muncă. 28 Aprilie este, de
asemenea, ziua in memoriam a muncitorilor din organizaţii.
În 2018, tema Zilei mondiale a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă are în prim plan siguranţa şi sănătatea tinerei generaţii în Indonezia, fiind marcată împreună cu Ziua mondială împotriva muncii copiilor într-o campanie care are ca scop îmbunătăţirea siguranţei şi sănătăţii tinerilor care muncesc şi stoparea muncii copiilor, potrivit site-ului Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Cu acest prilej este organizat, în perioada 27-28 aprilie 2018, un seminar la Jakarta, în Indonezia.
La nivel global, există aproximativ 540 de milioane de tineri, cu vârste între 15 şi 24 de ani, care muncesc, aceştia reprezentând 15% din forţa de muncă mondială. Există, din acest motiv, mulţi factori care pun în pericol siguranţa şi sănătatea tinerilor la locul de muncă - nivelul fizic scăzut de dezvoltare a acestora, lipsa experienţei de muncă şi a antrenamentului, a instruirii.
Indonezia, cu o populaţie de 255 milioane locuitori, este una dintre cele mai populate ţări ale lumii, precizează site-ul www.ilo.org. Aproape o jumătate din populaţie are vârste sub 30 de ani, iar 90 % dintre cei care muncesc lucrează în domeniul construcţiilor, existând multe cazuri de accidente de muncă. Din acest motiv, s-a luat hotărârea organizării la Jakarta a unui seminar pe tema promovării drepturilor tinerilor care muncesc şi a creşterii siguranţei la locul de muncă, împreună cu stoparea muncii copiilor.
Agenda Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă din 2030, adoptată la 25 septembrie 2015, cuprinde un plan global de acţiune cu obiective clare pentru a pune capăt sărăciei, pentru a proteja planeta şi pentru a asigura prosperitatea locuitorilor. Odată cu adoptarea sa, capacitatea de colectare şi utilizare a datelor fiabile privind securitatea şi sănătatea ocupaţională a devenit indispensabilă pentru ca ţările să îşi îndeplinească angajamentul de a pune în aplicare şi de a raporta unele dintre cele 17 obiective ale dezvoltării durabile, potrivit site-ului Organizaţiei Internaţionale a Muncii, www.ilo.org.
Ziua de 28 aprilie este asociată şi cu mişcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Accidentele şi bolile la locul de muncă pot fi evitate prin prevenţie, iar acest deziderat trebuie să devină obligatoriu în toate statele de pe mapamond.
În România, siguranţa la locul de muncă este reglementată de Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, iar controalele de specialitate din acest domeniu sunt efectuate de Inspecţia Muncii. Potrivit normelor stabilite de această instituţie, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, pe baza unor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă, conform site-ului www.inspectiamuncii.ro.
Responsabilitatea pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor revine angajatorilor, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană. Între factorii care pot influenţa sănătatea fizică a lucrătorului se numără mediul de muncă (zgomot, vibraţii), mijloacele de producţie (curent electric, maşini, agenţi chimici), sarcina de muncă (efort fizic, poziţii de lucru vicioase, munca în schimburi, munca în condiţii de izolare).
În 2018, tema Zilei mondiale a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă are în prim plan siguranţa şi sănătatea tinerei generaţii în Indonezia, fiind marcată împreună cu Ziua mondială împotriva muncii copiilor într-o campanie care are ca scop îmbunătăţirea siguranţei şi sănătăţii tinerilor care muncesc şi stoparea muncii copiilor, potrivit site-ului Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Cu acest prilej este organizat, în perioada 27-28 aprilie 2018, un seminar la Jakarta, în Indonezia.
La nivel global, există aproximativ 540 de milioane de tineri, cu vârste între 15 şi 24 de ani, care muncesc, aceştia reprezentând 15% din forţa de muncă mondială. Există, din acest motiv, mulţi factori care pun în pericol siguranţa şi sănătatea tinerilor la locul de muncă - nivelul fizic scăzut de dezvoltare a acestora, lipsa experienţei de muncă şi a antrenamentului, a instruirii.
Indonezia, cu o populaţie de 255 milioane locuitori, este una dintre cele mai populate ţări ale lumii, precizează site-ul www.ilo.org. Aproape o jumătate din populaţie are vârste sub 30 de ani, iar 90 % dintre cei care muncesc lucrează în domeniul construcţiilor, existând multe cazuri de accidente de muncă. Din acest motiv, s-a luat hotărârea organizării la Jakarta a unui seminar pe tema promovării drepturilor tinerilor care muncesc şi a creşterii siguranţei la locul de muncă, împreună cu stoparea muncii copiilor.
Agenda Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă din 2030, adoptată la 25 septembrie 2015, cuprinde un plan global de acţiune cu obiective clare pentru a pune capăt sărăciei, pentru a proteja planeta şi pentru a asigura prosperitatea locuitorilor. Odată cu adoptarea sa, capacitatea de colectare şi utilizare a datelor fiabile privind securitatea şi sănătatea ocupaţională a devenit indispensabilă pentru ca ţările să îşi îndeplinească angajamentul de a pune în aplicare şi de a raporta unele dintre cele 17 obiective ale dezvoltării durabile, potrivit site-ului Organizaţiei Internaţionale a Muncii, www.ilo.org.
Ziua de 28 aprilie este asociată şi cu mişcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Accidentele şi bolile la locul de muncă pot fi evitate prin prevenţie, iar acest deziderat trebuie să devină obligatoriu în toate statele de pe mapamond.
În România, siguranţa la locul de muncă este reglementată de Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, iar controalele de specialitate din acest domeniu sunt efectuate de Inspecţia Muncii. Potrivit normelor stabilite de această instituţie, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, pe baza unor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă, conform site-ului www.inspectiamuncii.ro.
Responsabilitatea pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor revine angajatorilor, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană. Între factorii care pot influenţa sănătatea fizică a lucrătorului se numără mediul de muncă (zgomot, vibraţii), mijloacele de producţie (curent electric, maşini, agenţi chimici), sarcina de muncă (efort fizic, poziţii de lucru vicioase, munca în schimburi, munca în condiţii de izolare).
Această zi
marcată la nivel global este şi o zi în care mişcarea sindicală din lume
comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi. Pentru a
onora memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se
organizează simultan campanii de conştientizare şi informare în întreaga lume.
Avându-și originea
din 1984, când Congresul Muncii canadian a organizat ceremonii de comemorare a
victimelor accidentelor de muncă, mai întâi la nivel național, iar, în cele din
urmă, recunoscută oficial de Guvernul canadian în 1991, ziua de 28 aprilie s-a
răspândit la nivel global sub diferite denumiri: ”O zi de doliu”, ”Ziua
internațională a comemorării lucrătorilor morți sau răniți”, ”Ziua mondială
pentru securitate și sănătate la locul de muncă” sau ”Ziua comemorării
muncitorilor”.
În 2018, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă
(28 aprilie) şi Ziua Mondială împotriva Muncii Copiilor (12 iunie) sunt
celebrate printr-o campanie comună cu titlul "Generaţia Securitate şi
Sănătate".
Scopul campaniei îl constituie promovarea de acţiuni pentru
îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor tineri şi pentru
eliminarea muncii copiilor.
Conform datelor statistice ale OIM, la nivel mondial există cca 541
milioane de tineri lucrători (15-24 ani), care reprezintă mai mult de
15% din forţa de muncă. În aceste cifre sunt incluse şi cele 37 milioane
de copii implicaţi în munci periculoase.
În Uniunea Europeană lucrătorii tineri suferă cu 40% mai multe
accidente de muncă cu consecinţe grave asupra sănătăţii faţă de
lucrătorii adulţi cu vârsta de peste 25 ani. Cele mai importante cauze
care pot creşte vulnerabilitatea tinerilor sunt: stadiul lor de
dezvoltare fizică şi psihică, lipsa experienţei de muncă şi lipsa de
instruire, conştientizarea limitată a pericolelor legate de locul de
muncă şi lipsa puterii de negociere, lucruri ce determină pe tinerii
lucrători să accepte cu uşurinţă sarcini periculoase sau condiţii de
muncă precare.
Campania "Generaţia Securitate şi Sănătate" abordează aceste
provocări şi pune în evidenţă importanţa decisivă a activităţii de
îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii tinerilor lucrători prin
promovarea locurilor de muncă sigure şi sănătoase pentru aceştia, dar în
acelaşi timp şi prin formarea unei culturi a prevenirii.
Organizaţia
Internaţională a Muncii estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători
suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc
aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.
Se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ
6.400 decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că,
zilnic, aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.
Această cronică
neagră a vătămărilor în muncă poate fi evitată, prin conştientizarea tuturor cu
privire la necesitatea implementării unor măsuri eficiente de prevenire şi
protecţie la locurile de muncă.
În această zi,
odată cu comemorarea victimelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale,
dorim să atragem atenţia lucrătorilor şi angajatorilor că trebuie să-şi schimbe
mentalitatea în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea lor în muncă. Cu
precădere lucrătorii trebuie să adopte o atitudine şi un comportament
preventiv, să solicite angajatorilor protecţie colectivă şi, după caz
individuală, să se implice în realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie şi
să-şi însuşească, prin instruire, cele mai bune practici astfel încât să ajungă sănătoşi acasă după o zi de muncă. La
rândul lor, angajatorii trebuie să fie conştienţi de obligaţiile pe care le au
potrivit cerinţelor legale, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi integrităţii
lucrătorilor.
Numai eforturile
comune, ale părţilor interesate de asigurarea unor locuri de muncă sigure şi
sănătoase, pot garanta îndeplinirea obiectivelor de prevenire a accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale şi de consolidare a unei reale culturi a
prevenirii.
În România
situaţia situaţia accidentaţilor mortal în muncă înregistrează un trend
descendent, de la 508 în anul 2008 la 185 în 2014, fenomen îmbucurător care
obligă la pastrarea valenţelor.
Ziua Cărţii Rome
în România marchează tipărirea, în anul 1878, a primei culegeri bilingve de
folclor Rom, elaborată de Barbu Constantinescu şi publicarea, de către Gheorghe
Sarău, a primului Dicţionar Rom în România, la data de 28 Aprilie 1992.
Evenimente de-a
lungul timpului…
- 1502: Se încheie traducerea în limba germană a Letopisețului slavon al domniei lui Stefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – cunoscut sub numele de „Cronica moldo–germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare„.
Cronica începe
cu prezentarea anului 1457, an în care Ştefan cel Mare ocupa scaunul domnesc al
Moldovei.
Urmează o
prezentare cronologică a războaielor purtate de Ştefan, exceptând unii ani
neimportanţi pentru autor (1458, 1459, 1460 etc.).
Printre
evenimentele prezentate se numără: campania împotriva secuilor, cucerirea cetăţii
Chilia, luptele de la Vaslui şi Valea Albă, confruntările cu ungurii, precum şi
luptele dintre moldoveni şi armata Ţării Româneşti.
Scrisă la curtea
lui Ștefan cel Mare, ea relatează evenimentele domniei acestuia cuprinse între
1457 și 1499.
Este cea mai
veche dintre scrierile istorice din Moldova păstrate pînă azi si a fost
descoperită de profesorul polonez Olgierd Górka, în anul 1937.
În anii ’30,
conform lui Ştefan Ciobanu, cronica era
păstrată în Biblioteca Statului din München, la nr. 952.
- 1653: Se întrerupe domnia lui Gheorghe Ştefan în Moldova, aceasta fiind disputată de domnul Vasile Lupu.
La 28 aprilie
1653, stil vechi (8 mai 1653, stil nou), se întrerupe domnia lui Gheorghe
Ştefan în Moldova. Următoarele luni (aprilie-octombrie 1653), scaunul domnesc
din Iaşi a fost activ disputat între Vasile Lupu şi boierul Gheorghiţă,
logofătul acestuia.
Desfăşurarea
evenimentelor din Polonia vecină, legate de insurecţia oştii zaporojene, de
rînd cu alte evenimente ce vizau atît Ţara Moldovei, cît şi Imperiul Otoman,
i-au determinat pe otomani să-l recunoască ca domn pe logofătul rebel şi nu pe
Vasile Lupu , care domnise aproape două decenii .
Sirianul Paul
din Alep, martor ocular al “răzmeriţelor moldovene”, nota în jurnalul său de
călătorie: “Logofătul nu înceta a trimite mesagii, a intriga şi a face toate
silinţele pentru a atrage în partidul său pe toţi oamenii cei mai însemnaţi…,
care urau foarte mult pe Vasile şi pe nobilii săi, dimpreună cu toţi grecii lor...”.
Ţinut sub pază
la închisoarea Şapte Turnuri din Constantinopol, Vasile Lupu îi scria cu
indignare “succesorului” său:
“...Mi-ai
stricat şi mi-ai dezrădăcinat şi neamul cu morţi rele şi cumplite, ai stins şi
avuţia şi odoara agonisită din tinereţele mele pînă la bătrîneţe…”.
- 1758: S-a născut James Monroe, al cincilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1817 şi 1825 (m. 4 iul. 1831). Este autorul asa numitei Doctrine Monroe.
Doctrina Monroe
a Statelor Unite, proclama pe 2 decembrie 1823 că puterile
europene nu vor mai coloniza și nu se vor mai amesteca în afacerile interne ale
continentelor americane.
Președintele SUA James Monroe a fost primul
care a prezentat public această doctrină în timpul celui de-al șaptelea discurs
anual asupra stării Uniunii ținut în fața Congresului SUA. Acesta este
considerat unul dintre cele mai importante momente ale istoriei
politicii externe ale SUA.
Perioada
președinției lui Monroe a fost marcată de dispariția a partizanatului politic
datorată războiului americano-britanic din 1812, fiind ulterior cunoscută ca
Perioada bunelor sentimente (în engleză, Era of Good Feelings). Monroe a fost
un politician important din perioada sa, deși partidul unit al democraților și
republicanilor, Partidul democrat-republican (în engleză Democratic-Republican
Party aproape că a dispărut de pe scena politică în decursul președenției sale
din perioada 1817 - 1825.
- 1916: În această zi la Renazzo di Cento se naşte Ferruccio Lamborghini,
omul care a lansat una
dintre cele mai fascinante mărci auto din lume, Lamborghini. Încă de tânăr
Ferruccio a manifestat un vădit interes pentru maşini şi viteză, participând în
mai multe raliuri cu Fiat-ul său Topolino, modificat chiar de el. Cariera sa în
motorsport a luat sfârşit atunci când şi-a făcut praf micul bolid.
După Al Doilea
Război Mondial spiritul său de antreprenor a ieşit la suprafaţă înfiinţându-şi
propria companie care producea tractoare. Ulterior şi-a extins activitatea în
domeniul sistemelor de climatizare şi încălzire. Averea sa a crescut
exponenţial şi implicit şi colecţia sa de maşini de colecţie.
În industria
constructoare de maşini a ajuns după o dispută cu Enzo Ferrari. Ferruccio a
mers în vizită la fondatorul Ferrari pentru a îi propune o soluţie tehnică, dar
Enzo foarte îngâmfat a spus că nu are nevoie de sfaturi de la un constructor de
tractoare. Dintr-un orgoliu pur italian, Lamborghini a hotărât să îi dea o
replică pe măsură, făcând maşini sport mai bune. Astfel în 1963 a luat naştere
Automobili Lamborghini înfiinţată la Sant'Agata Bolognese şi în acelaşi an a
luat naştere Lamborghini 350 GTV, primul model.
Taurul,
binecunoscutul logo al companiei, a fost ales după semnul zodiacal al lui
Ferruccio şi toate modelele create au purtat nume de tauri sau legate de
această disciplină. Modelul care a adus consacrarea pentru Lamborghini a fost
Miura, botezat după celebrul crescător de tauri Don Eduardo Miura.
Ferruccio
Lamborghini şi-a luat treptat mâna de pe afacere la începutul anilor '70 şi s-a
retras la podgoria sa ducând un trai boem. Italianul a murit pe data de 20
Februarie 1993, la vârsta de 76 de ani.
- 1923: A fost inaugurat Stadionul Wembley din Londra , cu ocazia finalei Cupei FA între Bolton Wanderers și WestHam United.
A fost demolat
in 2003, dupa care a inceput constructia unui
stadion modern .
Dupa cateva
intarzieri, Wembley a fost finalizat,deschizandu-se oficial pe 19 mai 2007.
Stadionul
Wembley (cunoscut ca Wembley Stadium connected by EE din motive comerciale)
este un stadion de fotbal din Wembley Park, Londra, Anglia. El a fost deschis
în 2007, și a fost construit pe locul vechiului Stadion Wembley care a fost
demolat în 2003. Arena găzduiește meciuri de fotbal majore cum ar fi finalele
FA Cup și meciurile de acasă ale echipei naționale de fotbal a Angliei.
Stadionul
Wembley este un stadion de categoria a patra UEFA. Cu 90.000 de scaune el este
al doilea stadion după mărime din Europa. Stadionul este deținut de către The Football
Association prin filiala sa Wembley National Stadium Ltd (WNSL).
Arena a fost
proiectată de HOK Sport (cunoscuți ca Populous din 2009) și Foster and
Partners, și include un acoperiș parțial retractabil și Arca Wembley de 134 m
înălțime. Stadionul a fost construit de către firma australiană Multiplex
contra sumei de 798 milioane £.
Amplasat in
parcul Wembley din Londra, stadionul Wembley este unul dintre cele mai
appreciate si cunoscute arene sportive din lume. Multi o cunosc ca “New
Wembley”, caci a fost construita in anul 2007 practic peste vechiul stadion
construit in anul 1923. Cu o capacitate de 90000 de spectatori, este cel de-al
doilea stadion ca dimensiune de pe teritoriul Europei. De aceea a fost desemnat
stadionul oficial al nationalei engleze de fotbal. Constructia este cu adevarat
impresionanta atat din punct de vedere al dimenisunilor, cat si al detaliilor
si stilului arhitectural. A costat in jur de 798 de milioane de lire sterline,
adica peste 900 de milioane de euro. Din punct de vedere al facilitatilor, noul
Wembley da clasa oricarei alte arene sportive. Dispune de 2618 toalete, mai
mult decat suficiente pentru a nu creea probleme miilor de spectatori la
meciurile sau concertele organizate acolo.
La data de 28
aprilie 1932 era anuntata aparitia unui vaccin pentru imunizarea omului
impotriva febrei galbene, boala infectioasa tropicala transmisa la oameni prin
intermediul tantarilor care se hranesc cu sangele maimutelor infectate.
Virusul infecteaza saliva tantarului care ajunge in organismul uman prin intepatura acestuia. Persoana intepata devine purtator al virusului pe care il poate raspandi tot prin intermediul tantarilor care se hranesc cu sangele purtatorului. Odata patruns in organism, virusul se raspandeste prin circulatie, se inmulteste si infecteaza variate tipuri de celule, de obicei ficatul, rinichii si vasele de sange.
Virusul infecteaza saliva tantarului care ajunge in organismul uman prin intepatura acestuia. Persoana intepata devine purtator al virusului pe care il poate raspandi tot prin intermediul tantarilor care se hranesc cu sangele purtatorului. Odata patruns in organism, virusul se raspandeste prin circulatie, se inmulteste si infecteaza variate tipuri de celule, de obicei ficatul, rinichii si vasele de sange.
Dennis Tito
(născut: 8 august, 1940, Queens, New York) este un multimilionar american, care
și-a câștigat și statutul de celebritate prin faptul că a devenit primul turist
spațial.
Tito a obținut
un Bachelor of science în astronautică și aeronautică la New York University în
1962 (titlul este echivalent Bacalaureatului din statele europene; adică primul
grad academic (cel mai de jos), iar mai târziu a obținut și un Master of science,
(specialitatea inginerie) la Rensselaer Polytechnic Institute, Troy, New York.
La 18 mai 2002 a obținut un titlu de Doctor honorific de la același Institut
(Rensselaer Polytechnic Institute), care îi recunoscuse cu ani în urmă și
Masteratul. Se numără printre foștii cercetători ai proiectului Jet Propulsion
Laboratory de la NASA. În 1972 a fondat Wilshire Associates, o societate de
asistență și consultanță financiară în Santa Monica, California.
Pe 28 aprilie
2001 Tito s-a alăturat echipajului navetei Sojuz TM-32 și, timp de 7 zile, 22
de ore și 4 minute a rămas cu ei pe orbită. Pentru această călătorie a sa,
Tito, a achitat suma de 20 de milioane de dolari americani.
Să aveți o zi frumoasă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!