18 Iunie

Este a 169-a zi a anului. 
Au mai rămas 196 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m.  

Citatul zilei

„Arta vieţii? Rezervă, discreţie, cumpătare, în general negaţie şi în rezumat abnegaţie.” 
 (Titu Maiorescu, n. 15 februarie 1840– d. 18 iunie 1917, academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român mason, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.)

Ziua gastronomiei durabile (Sustainable Gastronomy Day)

Anul acesta, la 18 iunie, este marcată, pentru prima dată, Ziua gastronomiei durabile (Sustainable Gastronomy Day).

În 2016, prin Rezoluţia 71/246 adoptată la 21 decembrie, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat 18 iunie drept Ziua gastronomiei durabile, conform www.un.org, site-ul oficial al ONU. 

Decizia recunoaşte gastronomia ca fiind ''o expresie culturală legată de diversitatea naturală şi culturală a lumii''. De asemenea, reafirmă faptul că toate culturile şi civilizaţiile pot contribui la dezvoltarea durabilă şi sunt esenţiale pentru aceasta.

Totodată, decizia subliniază necesitatea de a atrage atenţia lumii asupra rolului pe care gastronomia durabilă îl poate juca, datorită legăturilor sale cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, inclusiv prin promovarea dezvoltării agriculturii, a siguranţei alimentare, a nutriţiei, a producţiei durabile de alimente şi a conservării biodiversităţii.

Mai mult, ca urmare a declarării anului 2017, de către Adunarea Generală a ONU, drept Anul Internaţional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare, Reţeaua de Gastronomie a Organizaţiei Mondiale a Turismului a ONU (UNWTO) îşi propune să sprijine oraşele din întreaga lume să dezvolte turismul gastronomic într-o manieră durabilă, înglobând etapele stabilite în ambiţioasa Agendă 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, împreună cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ce urmăresc să pună capăt sărăciei, să protejeze planeta şi să asigure prosperitatea tuturor, arată sursa citată.

Cea de-a treia Conferinţă privind turismul gastronomic, organizată de Organizaţia Mondială a Turismului, ce a avut loc în zilele de 8 şi 9 mai 2017, în Spania, la San Sebastian, a confirmat angajamentul turismului gastronomic faţă de principiile durabilităţii, în diverse domenii precum eradicarea sărăciei, utilizarea raţională a resurselor, protecţia mediului înconjurător şi schimbările climatice şi protejarea valorilor culturale, a patrimoniului şi a diversităţii.

Noi toţi putem contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice şi mulţi dintre noi au adoptat deja, în viaţa de zi cu zi, obiceiuri în acest sens, cum ar fi stingerea luminii la ieşirea din cameră, reciclarea deşeurilor, reducerea utilizării pungilor de plastic, făcând un duş în loc de o baie etc. Am fi surprinşi să ştim în ce măsură obiceiurile noastre alimentare pot afecta mediul înconjurător. Pierderile alimentare reprezintă o risipă a resurselor care au fost utilizate în producţie, cum ar fi terenuri, apă, capital, muncă şi energie.

Adunarea Generală a ONU invită Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) să faciliteze celebrarea Zilei gastronomiei durabile, în colaborare cu statele membre, cu alte organizaţii ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu alte organizaţii internaţionale şi regionale, precum şi cu societatea civilă, pentru a sensibiliza publicul cu privire la efectul pozitiv pe care îl are pentru dezvoltarea durabilă.

La Summitul privind dezvoltarea din septembrie 2015, România s-a alăturat celor 193 de state membre ale ONU adoptând "Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă", un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social şi de mediu. Pentru prima oară, acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi pe cele aflate în curs de dezvoltare, potrivit www.mae.ro.

Agenda 2030 include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale, prin intermediul cărora se stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă pentru următorii 15 ani, în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

Ziua Constructorilor Militari

 În anul 1920 s-a înfiinţat, la această dată, Direcţia Construcţii şi Domenii Militare.

Direcţia domenii şi infrastructuri este structura tehnică de specialitate a ministerului - autoritatea în domeniu - care potrivit reglementărilor în vigoare exercită în Ministerul Apărării Naţionale, obligaţiile şi responsabilităţile prevăzute de legislaţie pentru proprietar şi administrator ce vizează fondul imobiliar şi reprezintă investitorul ministerului pentru obiective de infrastructuri construcţii militare.

Direcţia domenii şi infrastructuri coordonează, în specialitate, întreg sistemul de domenii şi infrastructuri la toate eşaloanele, elaborând norme tehnice, norme de funcţionare, proceduri, dispoziţii, precizări şi este singura autoritate în domeniu care iniţiază propuneri de acte normative sau modificări ale celor existente, ce pot avea impact asupra domeniului de responsabilitate. De asemenea, exercită direct şi prin unităţile subordonate controlul exploatării cazărmilor şi cel al aplicării şi respectării legislaţiei şi a regulamentelor militare de specialitate.

Evenimente de-a lungul timpului...

• 1178: Formarea craterului Giordano Bruno , in urma impactului Lunii cu  un meteorit.

Fenomenul a fost observat si consemnat  de  cinci călugări de la Catedrala Canterbury, care l-au descris ca o explozie luminoasa.

Acest fenomen a fost investigat de astronomul Jack Hartung, într-o lucrare publicată în 1976 în revista “Jurnalul Societăţii de Meteoriţi” de pe lângă Universitatea de Stat din New York. 

Totul a pornit de la Cronicile Medievale ale cronicarului englez Gervase din Caterbury, care ne descrie ciudatul eveniment din 1178:

“În acest an, în duminica de dinaintea sărbătorii Sf. Ioan Botezătorul, după apusul Soarelui, pe Lună a avut loc un fenomen minunat, la care au fost martori cel puţin cinci oameni. Luna era în faza primului pătrar, şi de obicei, în această fază, cele două coarne ale ei sunt îndreptate înspre est; dar, deodată, cornul superior s-a despărţit în două. De la punctul de mijloc al acestei despărţituri, s-a ivit o făclie arzătoare, vărsând, la o distanţă considerabilă, foc, tăciuni şi scântei. Între timp, partea de Lună de dedesupt s-a răsucit, de parcă i-ar fi fost teamă, iar martorii acelui eveniment mi-au spus că Luna a tremurat asemenea unui şarpe rănit. După aceea, s-a reîntors la starea ei iniţială. Acest fenomen s-a repetat de mai multe ori, flacăra având diferite forme deformate la întâmplare, apoi totul revenind la normal. Apoi, după aceste transformări ale Lunii, de la un corn la celălalt, astrul selenar a luat o înfăţişare neagră.”

Acest eveniment din 1178 pare să fie unul unic, căci niciodată în istorie nu a mai fost semnalat vreunul similar. O mulţime de ipoteze au fost avansate pentru a se explica acest eveniment lunar. E posibil ca evenimentul să se fi produs în atmosfera Pământului, ca urmare a unui înveliş de nori sau a intrării a unui meteorit în atmosfera noastră, paralel cu Luna. Dar, raportul e destul de clar şi se referă la Lună, şi nu la nori sau cer. Aşadar, cea mai probabilă ipoteză e aceea că evenimentul a avut loc pe Lună. Dar a fost el unul de origine internă (ca de exemplu, erupţia unui vulcan) sau de origine externă (impactul cu un asteroid sau meteorit)? Din nivelul nostru actual de înţelegere a suprafeţei Lunii şi a proceselor ce apar în sistemul nostru solar, descrierea arată mai degrabă impactul unui metorit cu astrul selenar.

De exemplu, în fraza “Luna (…) s-a răsucit (…) a tremurat asemenea unui şarpe rănit”, poate fi vorba de gazele produse sau eliberate în urma impactului, care au fost turbulente şi care au avut o mişcare neuniformă, astfel că lumina reflectată de la Lună a trecut prin mai multe tipuri de materii, cu diferiţi indici de refracţie.

În fraza “După aceea, s-a reîntors la starea ei iniţială. Acest fenomen s-a repetat de mai multe ori, flacăra având diferite forme deformate la întâmplare, apoi totul revenind la normal” această “flacără” poate fi atribuită mişcării pe scară largă a norilor de gaz. “Flacăra” nu înseamnă neapărat material incandescent, ci reflectarea luminii Soarelui în particulele de praf mişcătoare, care au rezultat după impact.

În fraza “Astrul selenar a luat o înfăţişare neagră”, acest fenomen s-a întâmplat ca urmare a prafului consistent degajat în jurul Lunii şi care a blocat reflectarea suprafeţei Lunii de către razele solare.

Odată identificat fenomenul din anul 1178 (impactul Lunii cu un meteorit gigant), astronomul Jack Hartung, în studiul de mai sus amintit, a calculat că craterul făcut de meteorit pe suprafaţa Lunii trebuie să aibă următoarele coordonate: să aibă latitudinea selenografică cuprinsă între 30 şi 60 grade nord, să aibă longitudinea solenografică cuprinsă între 75 şi 105 grade şi să aibă un diametru mai mare de 10 kilometri.

Imaginile NASA asupra Lunii arată faptul că la 36 grade latitudine nord şi la 103 grade longitudine est există un crater masiv, având un diametru de 20 de kilometri, şi care se numeşte “craterul Giordano Bruno”. Să fi fost acest crater format în anul 1178, la care au fost martori acei 5 oameni descrişi în cronică?

1294: Regele Franţei, Filip cel Frumos, a ordonat ca toţi evreii să fie reuniţi într-un singur cartier, astfel încât creştinii să nu aibă raporturi cu ei. Evreii au fost obligaţi să poarte veşminte speciale care să-i poată identifica.

 

• 1294: Regele Franţei, Filip cel Frumos, a ordonat ca toţi evreii să fie reuniţi într-un singur cartier, astfel încât creştinii să nu aibă raporturi cu ei. 

Evreii au fost obligaţi să poarte veşminte speciale care să-i poată identifica.

• 1799: S-a născut William Lassel, descoperitorul sateliților planetelor Uranus (Ariel, Umbriel) și Neptun (Triton, Hyperion); (d. 15 octombrie 1880).

A construit un observator astronomic lângă Liverpool,  dotat cu un telescop   reflector de 610 mm, folosind pentru prima dată montura ecuatorială pentru urmărirea ușoară a obiectelor pe măsură ce Pământul se rotește.

  În  1849 a câștigat Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie, fiind și președintele acesteia pentru doi ani (începând din 1870).

 Un crater pe  Luna unul pe Marte  și un inel a lui Neptun, au fost numite în onoarea lui.

• 1815: A avut loc Bătălia de la Waterloo (localitate în Belgia), unde împăratul francez Napoleon I Bonaparte (1804-1814 şi 1815), unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie, a fost definitiv învins de coaliţia anglo-prusacă.

La data de 18 iunie 1815, a avut loc bătălia de la Waterloo, dintre armată franceză condusă de împăratul Napoleon Bonaparte și armata celei de-a Șaptea Coaliții, aflată sub comanda ducelui de Wellington. Bătălia s-a încheiat cu victoria decisivă a aliaților celei de a Șaptea Coaliții, victorie ce a reprezentat practic sfârșitul Imperiului napoleonian. Armata franceză a lui Napoleon era o armată omogenă ce beneficia de un corp foarte bun de cavalerie, un contingent mare de artilerie și mai multe unități profesioniste de infanterie, pe când armata ducelui de Wellington, formată din soldați englezi, belgieni, olandezi și germani, nu avea o bună experiență militară, mulți dintre ei provenind din provinciile de pe Rin, regiuni care fuseseră sub control francez timp de două decenii. Bătălia a început la ora 11:30 dimineaţa, cu un atac al lui Napoleon în flancul drept al inamicilor, atac care însă nu a avut succes, urmat apoi de un bombardament al artileriei franceze, menit să distrugă centrul armatei aliaţilor. După-amiaza, încercările repetate de atac ale francezilor au eşuat, armata contelui Blucher, care aştepta momentul oportun, a intrat în luptă și i-a obligat pe francezi să se retragă pe amplasamentul deținut anterior. În continuare Napoleon și-a angajat infanteria într-un atac menit să distrugă centrul armatei aliate, însă artileria aliaţilor a produs pierderi majore în cadrul armatei franceze, distrugându-le iarăși ofensiva. După aceea, Napoleon și-a regrupat soldaţii și a atacat din nou cu cavaleria, deși situaţia infanteriei devenise deosebit de precară. În jurul orei 18 infanteria dulcelui de Wellington a reușit să străpungă flancul drept al francezilor și să producând panica în rândurile soldaţilor francezi, care vor încerca să scape pe drumul de la Charle-Roy. 

Ducele de Wellington și contele Blucher au hotărât ca trupele aliate să-i urmărească pe francezi și să-i forţeze pe francezi să se retragă dincolo de râul Sambre. În acest timp, împăratul Napoleon avea de luat o decizie capitală și extrem de dificilă și anume să încerce să-și ralieze trupele dezorganizate sau să se întoarcă la Paris, pentru a convinge Camerele Parlamentului de necesitatea continuării luptei cu trupele de rezervă. Legislativul, rezervat încă de la întoarcerea împăratului din insula Elba, este acum de-a dreptul ostil și sfidător și după scurte deliberări, cere suveranului să abdice. Napoleon a fost astfel nevoit să se predea Marii Britanii, cel mai redutabil inamic al său, iar după o scurtă escala în Anglia, împăratul va fi transportat cu vasul „Bellerophone” pe insula Sfânta Elena din Atlanticul de Sud, unde va și muri în anul 1821 la vârsta de 52 de ani.

• 1855: S-a născut  omul politic român  Constantin C. Arion ( d. 27 iunie 1923), fost jurist, profesor , ministru de externe membru de onoare (din 1912) al Academiei Române.

A fost ministru al Cultelor şi Instrucţiunii (7 iulie 1900 – 13 februarie 1901 şi 29 decembrie 1910 – 27 martie 1912), al Internelor (28 martie – 14 octombrie 1912) şi al Agriculturii şi Domeniilor (5 aprilie – 31 decembrie 1913).

Nu a ezitat să facă parte din blamatul guvern al Păcii separate, condus de Alexandru Marghiloman, ca ministru al Afacerilor Străine (5 martie – 24 octombrie 1918) şi apoi ca vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (9 aprilie – 24 octombrie 1918). Ca jurist a avut  şi o carieră didactică la Universitatea in Bucureşti.

• 1923: A fost produs primul Checker Cab

Primul taxi Checker a fost produs de catre Checker Cab Manufacturing Company in aceasta zi. Numele Checker vine de la o companie de taximetre din Chicago, care in 1920 a inceput sa cumpere masini produse de Commonwealth Motor Company. Checker Taxi am fost folosit de catre fondatorul sau, Morris Markin, operand sub numele de Parmalee System.In timp ce concurentul sau direct, John D. Hertz, infiintase Yellow Cab, Checker-ul lui Markin a ramas cel mai faimos taxi din Statele Unite, fiind comparabil cu London Taxi din Marea Britanie.

John Hertz a inceput afacerea cu taxi-uri in 1910, fondand Yellow Cab.Markin a urmat afacerea de succes a lui Hertz, introducand in plus uniforma obligatorie pentru soferi.Lupta dintre cele doua companii de taximetrie a culminat atunci cand casa lui Markin a luat foc in urma unei explozii.

Compania lui Markin a fost prima companie de taximetrie care angaja si afro-americani.

Hertz a vandut Yellow Cab catre Parmalee Transportation Company, iar in 1929, in urma unui incendiu ciudatla locuinta sa, in urma caruia i-au murit pretiosii cai de curse, a parasit afacerea cu taxiuri, Markin cumparand partea de actiuni a lui Herz, preluand controlul conpamiei Parmalee si Yellow Cab.

• 1951: Începea deportarea în Bărăgan a persoanelor care locuiau la 25 de km de granița României cu Iugoslavia.

Deportarile in Baragan au fost o actiune de amploare intreprinsa in anii 1950 de regimul comunist din Romania, cu scopul de a reloca fortat populatia care locuia pe o raza de aproximativ 25 km de granita cu Iugoslavia, din judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti in Campia Baraganului. In noaptea de 18 iunie  a fost pusa in miscare cea mai ampla actiune de deportare din istoria contemporana a Romaniei, dupa cea intreprinsa in ianuarie 1945 impotriva etnicilor germani din Romania. In jur de 45.000 de persoane au fost ridicate din casele lor si deportate in Baragan. Au fost dusi romani, germani, sarbi, bulgari, refugiati din Basarabia si Nordul Bucovinei, aromani. In 1956, deportatii s-au intors la locurile lor natale.

În noaptea de 18 iunie 1951 a fost pusă în mișcare cea mai amplă acțiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945. În jur de 45.000 de persoane au fost ridicate din căminele lor și deportate în Bărăgan. Au fost duși români, germani, sârbi, bulgari, refugiați din Basarabia și Nordul Bucovinei, aromâni.

         Conform studiului "Deportații în Bărăgan 1951-1956", au fost vizate un total de 40.320 de persoane, clasificate de regimul comunist astfel:

    19.034 chiaburi și cârciumari

    8.447 basarabeni

    3.557 macedonieni

    2.344 persoane care colaboraseră cu armata germană în timpul războiului

    1.330 cetățeni străini

    1.218 persoane cu rude care fugiseră în străinătate

    1.054 titoiști

    731 dușmani ai regimului socialist

    590 persoane care trăiau în afara zonei de frontieră

    367 persoane care ajutaseră rezistența anticomunistă

    341 criminali deținuți

    257 germani

    162 foști moșieri și industriași

Să aveți o zi frumoasă!