15 Iulie

Este a 196-a zi a anului. 
Au mai rămas 169 de zile până la sfârșitul anului. 
Soarele răsare la 05 h 45 m și apune la 20 h 57 m.  

Citatul zilei

„Frumuseţea lucrurilor constă în adevărul lor.” (Rembrandt)

Ziua mărcii poștale românești

 Ziua mărcii poştale româneşti este sărbătorită la 15 iulie, dată la care, în anul 1858, au fost tipărite primele mărci poştale româneşti, în Moldova.
Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cunoscut în lumea filateliştilor cu denumirea ''Black Penny''.

Poșta este o instituție publică care asigură primirea, transportul și distribuția scrisorilor, telegramelor, mandatelor și coletelor poștale. Termenul poștă derivă de la participiul trecut feminin al verbului ponere (a pune). Posita desemna locul, releul unde se aflau cai pentru schimb, pregătiți pentru drum. La singular, posita însemna un singur releu, iar pluralul positae desemna toate releele de pe un traseu.

Căile de comunicație au apărut o dată cu istoria societății umane, din necesitatea transmiterii știrilor, circulației mărfurilor și călătorilor. Serviciile organizate au apărut din nevoia de a parcurge în scurt timp și în condiții de siguranță anumite distanțe.

Căile de comunicație au apărut o dată cu istoria societății umane, din necesitatea transmiterii știrilor, circulației mărfurilor și călătorilor. Serviciile organizate au apărut din nevoia de a parcurge în scurt timp și în condiții de siguranță anumite distanțe.

În România, primele mărci poștale au apărut în 1858, iar patrimoniul clasic al filateliei românești cuprinde timbre din perioada 1858 - 1872. Mărcile CAP DE BOUR au fost primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. La gumare a fost utilizata "gummi arabicum" aplicata manual. În Grecia, primele mărci poștale au apărut în anul 1861, în Turcia în 1863, în Serbia în 1866 și în Bulgaria în 1879.

Prima emisiune din 1858

Imagine dintr-un album a locului unde trebuia pus primul timbru din prima emisiune de mărci poştale, 1858

Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.

A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca poștală a constituit o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal, dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Prima serie de mărci poștale din spațiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale. Tirajul a fost mic: 6.016 la marca de 27 de parale (din care s-au vândut 3.691 exemplare), 10.016 la cea de 54 de parale (din care s-au vândut 4.772 exemplare), 2.016 la 81 de parale (din care s-au vândut 709 exemplare) și 6.016 la 108 parale (din care s-au vândut 2.574 exemplare).

Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poștale în patru rânduri a câte opt bucăți. Erau astfel dispunse încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche. Hârtia era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită. Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.
În anul 2018, anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale ''Români celebri'', partea I, prin care onorează activitatea unor personalităţi de marcă ale naţiunii, disponibilă începând cu data de 15 iunie în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online http://romfilatelia.ro/store/, precizează Romfilatelia într-un comunicat transmis AGERPRES.

Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) şi Henri Coandă (28,50 lei).

De asemenea, la 22 iunie 2018, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale "Ia românească, unitate în spirit", dedicată celei mai importante piese a costumului tradiţional românesc, anticipând ziua de 24 iunie, declarată din anul 2013 drept Ziua Universală a Iei.

Ziua mondială a competenţelor tinerilor

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis în rezoluţia A / RES / 69/145 să desemneze 15 iulie drept Ziua mondială a competenţelor tinerilor. Marcarea acestei zile are ca obiectiv sporirea gradului de conştientizare cu privire la importanţa investiţiei în dezvoltarea competenţelor tinerilor.

Tinerii sunt, potrivit ONU, aproape de trei ori mai susceptibili de a fi şomeri decât adulţii şi sunt expuşi continuu la o calitate scăzută a locurilor de muncă, la inegalităţi mai mari pe piaţa forţei de muncă şi la tranziţii mai lungi şi mai nesigure de la şcoală la un loc de muncă.

Din acest motiv, educaţia şi formarea reprezintă factori determinanţi ai succesului pe piaţa forţei de muncă. Din păcate însă sistemele existente nu reuşesc să răspundă nevoilor de învăţare ale multor tineri, iar sondajele privind rezultatele învăţării şi dobândirii competenţelor arată că un număr mare de tineri au niveluri scăzute de realizări în ceea ce priveşte însuşirea cunoştinţelor de bază în domeniul alfabetizării şi al matematicii.

Marcarea Zilei mondiale a competenţelor tinerilor din 2018 va avea loc pe 16 iulie la sediul ONU din New York, care va găzdui o dezbatere privind modul în care inovaţiile şi tehnologiile emergente, cum ar fi inteligenţa artificială, transformă pieţele forţei de muncă. De asemenea, reuniunea are în vedere capacităţile pe care tinerii trebuie să le exercite în viitoarele economii.

Competenţele şi locurile de muncă pentru tineri sunt precizate în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, obiectivul fiind o creştere substanţială a numărului de tineri şi adulţi care să deţină competenţe semnificative.

Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă economiile şi societăţile din lumea de astăzi, atât pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, este, potrivit ONU, creşterea şomajului în rândul tinerilor. Totodată, sondajele OCDE arată că atât angajatorii, cât şi tinerii consideră că mulţi absolvenţi sunt prost pregătiţi pentru piaţa muncii.

Atingerea obiectivului muncii decente reprezintă o provocare semnificativă. În multe ţări, sectorul informal şi sectorul rural tradiţional rămân o sursă majoră de locuri de muncă. Numărul lucrătorilor care ocupă locuri de muncă vulnerabile este în prezent de 1, 44 miliarde în întreaga lume. Lucrătorii din Africa Subsahariană şi din Asia de Sud reprezintă mai mult de jumătate din acest număr, trei din patru lucrători din aceste regiuni fac obiectul unor condiţii de muncă vulnerabile.

Comunitatea internaţională a stabilit o agendă ambiţioasă de dezvoltare durabilă pentru 2030. Aceasta solicită o abordare integrată a dezvoltării, care recunoaşte că eradicarea sărăciei în toate formele şi dimensiunile sale, combaterea inegalităţilor în interiorul şi între ţări, conservarea planetei, crearea unei creşteri economice incluzive şi durabile, obţinerea unui loc de muncă complet şi productiv şi a muncii decente pentru toate femeile şi bărbaţii, asigurarea egalităţii de gen şi promovarea incluziunii sociale sunt interdependente.

Circovii de vară – miezul verii pastorale

 

În lumea satului românesc, Circovii de vară sunt sărbătoriţi vreme de trei zile, începând cu 15 iulie. În această perioadă se instituia interdicţia muncii, existând credinţa că pot fi abătute asupra oamenilor şi a holdelor tot felul de nenorociri: de la bolile neuro-psihice (luatul în Circovi sau lovitul în Circovi) până la incendii şi atacarea vitelor pândite de animalele sălbatice – precum lupii sau urşii.
Circovii de vară sunt situaţi în mijlocul verii pastorale, iar cei de iarnă – în mijlocul iernii pastorale.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 1497: A început construcţia bisericii Curţii domneşti de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504).

Pe 15 iulie 1497 a început construcția bisericii Curții domnești de la Piatra Neamț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498.

În forma actuală biserica datează din perioada interbelică când, sub oblăduirea lui Nicolae Iorga, Comisiunea monumentelor istorice va desfăşura între anii 1937-1938 ample lucrări de consolidare şi restaurare a monumentului. Lucrările au vizat atât exteriorul cât şi interiorul edificiului, urmărindu-se redarea cât mai fidelă a vechii înfăţişări.

Biserica cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul,se înscrie în rândul celor de plan dreptunghiular, sau navă, fără turlă, ea desfăşurându-se pe o lungime de 25,90 m şi pe o lăţime ce variază între 8,40 m în dreptul naosului şi 9,30 m în dreptul contraforţilor.

Biserica cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, ridicată între 1497 iulie 15 şi 1498 noiembrie 11, se înscrie în rândul celor de plan dreptunghiular, sau navă, fără turlă, ea desfăşurându-se pe o lungime de 25,90 m şi pe o lăţime ce variază între 8,40 m în dreptul naosului şi 9,30 m în dreptul contraforţilor.

Sub raport arhitectonic, şi mai ales datorită sistemului de pilaştri angajaţi cu console etajate, cele mai apropiate analogii le găsim la biserica din Războieni ridicată la 1496 şi la cea din Borzeşti zidită între anii 1493-1494.

 Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498.

• 1606: S-a născut Rembrandt, pictor şi gravor olandez. 

A pictat portrete de grup şi individual, compoziţii inspirate din Biblie, peisaje. Gravurile realizate de Rembrandt sunt de o excepţională valoare datorită perfecţiunii tehnice şi noutăţii viziunii.

Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden – d. 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor și gravor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru și pentru desenele și gravurile sale.

A trăit în epoca ce s-a numit "vârsta de aur olandeză", timp în care cultura, știința, comerțul și influența politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri și peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost "singurul pictor care și-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenușa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis".
Sub influenţa lui Huygens, care-i recunoscuse talentul, Rembrandt se hotărăşte să se stabilească la Amsterdam, în 1633. Datorită renumelui său artistic, negustorul de artă Hendryck van Uylenburg îi propune să-şi deschidă un atelier la el. Prin intermediul acestuia, Rembrandt obţine o primă comandă importantă, "Lecţia de anatomie a doctorului Tulp".

Tabloul "Lecţia de anatomie", pictat în 1632, l-a făcut celebru pe Rembrandt. Lucrarea este o operă care se încadrează în genul pictural de grup tradiţional (în cazul de faţă este vorba de breasla chirurgilor). După mai bine de două decenii, artistul înregistrează un nou succes, cu tabloul intitulat "Lecţia de anatomie a lui Johan Deyman".În 1634 se căsătoreşte cu Saskia van Uylenburgh, verişoara negustorului de artă, iar, datorită acestui mariaj, Rembrandt pătrunde în cercurile marei burghezii din Amsterdam. Soţii Rembrandt sunt extrem de afectaţi de moartea primilor trei copii ai lor. În 1641 se naşte Titus, însă sănătatea Saskiei se deteriorează. Aceasta se îmbolnăveşte de tuberculoză şi moare la 14 iunie 1642. 

Între timp, Rembrandt, care tocmai termină tabloul intitulat "Rondul de noapte", ajunge în culmea gloriei.Tabloul "Rondul de noapte", pictat de Rembrandt în 1642, considerat astăzi o capodoperă, a constituit la vremea sa un scandal. Prin analiza cu raze Roentgen realizată în 1975 s-a dovedit că lacul, menit să protejeze opera ce înfăţişează o acţiune care se desfăşoară la lumina unei după-amiezi târzii, se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne.Rămas văduv, Rembrandt angajează o educatoare pentru fiul său, iar în 1646, acestă sarcină va fi luată de Hendrickje Stoffels, care îndeplineşte un rol dublu, acela de educatoare şi de iubită a artistului. Pictorul nu se recăsătoreşte însă, fiind acuzat de imoralitate. În ultimii ani ai vieţii sale, artistul trăieşte izolat de lume. Creditorii îl urmăresc, iar relaţiile artistului cu clienţii săi se deteriorează. În 1656 Rembrandt este ruinat, iar colecţia sa de artă este scoasă la licitaţie şi vândută. Cu toate acestea, îşi continuă munca de creaţie. Hendrickje moare în 1663, iar Titus în 1668, cu un an înainte de decesul tatălui său.Rembrandt se stinge din viaţă la 14 octombrie 1669, într-o casă mică din cartierul Rozengracht. Este îngropat în Westerkerk, într-un mormânt nemarcat.Printre cele mai importante lucrări ale lui Rembrand se numără: "Lecţia de anatomie a doctorului Tulp", "Ospăţul lui Baltazar", "Rondul de noapte" etc. De asemenea, Rembrandt a pictat foarte multe autoportrete: în total sunt peste 50 de tablouri şi mai multe desene şi gravuri.În ultimii ani, lucrări ale lui Rembrand au stabilit recorduri în cadrul licitaţiilor internaţionale de artă. 

Astfel, un portret de Rembrandt a fost adjudecat pentru 22 de milioane de euro, în decembrie 2009, la o licitaţie organizată la Londra de casa Christie's, acesta constituind un nou record mondial de preţ pentru artist, după cum informa la momentul respectiv AFP. Recordul precedent pentru o lucrare de Rembrandt Harmenszoon van Rijn a fost stabilit de "Portretul unei femei de 60 de ani", vândut pentru 19,8 milioane de lire sterline la o licitaţie organizată de casa Christie's, la Londra, în decembrie 2000.

• 1795:  „La Marseillaise” a fost adoptat oficial ca imn al Franţei.

„La Marseillaiseˮ a fost compusă de Rouget de Lisle, la Strasbourg, în 1792, după declararea războiului cu Austria.

La 30 iulie 1792, melodia a fost cântată de către soldaţii republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, de acolo venindu-i numele, „Marseillaiseˮ.

• 1799: Piatra din Rosetta este descoperită în orașul egiptean Rosetta, de căpitanul francez Pierre-François Bouchard.

Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.Hr., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite.

Piatra a fost descoperită în oraşul egiptean Rosetta, situat în delta Nilului, în apropierea Mării Mediterana, în timpul expediţiei franceze, conduse de Napoleon Bonaparte.

Piatra este din granit negru, are formă aproximativ rectangulară, cu 3 inscripții ale aceluiași text în 3 limbi antice diferite, hieroglifică, demotică și greacă. Din partea superioară, cea care conține inscripția hieroglifică, lipsește o parte. Folosind inscripțiile pietrei din Rosetta, Jean-François Champollion a reușit să stabilească o metodă de traducere a scrierii hieroglifice.

A fost descoperită în anul 1799, în orașul egiptean Rosetta (arabă, Rashid), situat în delta Nilului, în apropierea Mării Mediterane, în timpul expediției franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Stela a fost descoperită în timpul lucrărilor la un fort, în fundația unei vechi cetăți arabe, unde fusese folosită ca material de construcție. Descoperirea este atribuită ofițerului inginer Pierre-Francois Bouchard, ofițer de geniu din armata franceză.

Importanța acestei stele a fost sesizată imediat, textul grecesc specificând explicit că în toate cele 3 versiuni este vorba despre același text. Între 1799 și 1801 a fost păstrată și studiată la Cairo, atunci realizându-se și primele sale copii. În 1801, la retragerea armatei franceze, a fost reținută de către trupele engleze, apoi, în 1802, adusă în Anglia și expusă la British Museum.

• 1858: Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poștale. Acestea erau vestitele "Cap de bour" a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.

• 1869: A fost obţinut un brevet de invenţie pentru margarină de către Hippolyte M’ge Mouri’s, din Paris. 

Acesta a câştigat un concurs organizat de împăratul Napoleon al II-lea, concurs ce avea ca obiect descoperirea unui substitut pentru unt, care urma să fie utilizat de marina franceză.

Formula de margarină conţinea o componentă grasă, care, în urma amestecării, avea o culoare asemănătoare perlelor; astfel, el şi-a denumit produsul după echivalentul grecesc al cuvântului „perlăˮ – „margaritariˮ.

• 1889: S-a născut scriitorul, scenaristul şi regizorul francez Jean Cocteau. 

Talent polivalent (poet, prozator, pictor, actor, dramaturg), a dat cinematografiei o serie de filme insolite ca factură, puternic împregnate de atmosfera poetică specifică operei sale literare (lirică: Dansul lui Sofocle, Cântec neted; romane: Marea întorsătură, Copiii teribili; balet satiric: Soţii din Turnul Eiffel; piese: Maşină infernală, Părinţii teribili; film: Sângele unui poet, Frumoasa şi bestia, etc).

• 1916: William Edward Boeing a înfiinţat compania Pacific Aero Product, denumită apoi Boeing.

Să aveți o zi frumoasă!