7 August

Este a 219-a zi a anului.
Au mai rămas 146 de zile până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 33 m. 

Citatul zilei

“Nu poţi traversa marea nefăcând altceva decât să stai pe mal şi să priveşti apa.” (Rabindranath Tagore, scriitor indian de limbă bengaleză și engleză, laureat al Premiului Nobel, n. 7 mai 1861— d. 7 august 1941)

 

Sfânta Teodora de la Sihla

In fiecare an, pe data de 7 august, o praznuim pe Sfanta Teodora de la Sihla. Cuvioasa Teodora este prima romanca trecuta in randul sfintilor.

A fost fiica lui Stefan Joldea, armas, un fel de comandant de artilerie la Cetatea Neamtului care  a trait in comuna Vanatori -Neamt si a avut doua fiice pe Marghita (Marghiolita) si pe Teodora.

Aceasta din urma se casatoreste cu Elefterie, insa, nu dupa mult timp cei doi vor intra in cinul monahal. Teodora a intrat la Schitul Varzaresti-Vrancea, iar sotul ei, la Schitul Poiana Marului. Cuvioasa Teodora ajunge ucenica egumenei manastirii, schimonahia Paisia.

Din cauza turcilor, egumena se retrage in Muntii Buzaului impreuna cu Sfanta Teodora si cu cateva maici. Dupa zece ani de nevointa in Muntii Buzaului, ajunge in Muntii Neamtului.

Ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihastriei, a dus pe fericita Teodora in partile Sihlei, unde se afla un bordei parasit. Acolo a ramas singura, numai cu Hristos, si a petrecut multi ani in cea mai aspra nevointa pustniceasca.

Era la sfarsitul secolului al XVII-lea. Schitul Sihla inca nu luase fiinta. Insa padurile din imprejurimi adaposteau numerosi pustnici.

Dupa un timp, Cuvioasa Teodora se muta din chilie in pestera de alaturi, unde ramane pana la moarte, ostenindu-se in post si rugaciune, pentru ea si pentru toata lumea.

Putina hrana si-o procura, fie din fructele ce i le oferea padurea, fie mai ales dintr-un fel de iedera, ce creste pana azi pe stancile Sihlei, numita “iarba dulce” sau “macrisul Sfintei Teodora”.

 Dupa moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de cativa ani, nu a mai stiut nimeni de existenta ei. Traditia mentioneaza ca parintii Sihastriei observau cum pasarile intrau pe geamul trapezei si culegeau faramituri de paine de pe masa, cu care zburau spre Muntii Sihlei. Doi frati din Sihastria se invrednicesc sa o vada pe Teodora invaluita intr-o lumina de foc.

Sfanta le marturiseste acestora ca Il rugase pe Dumnezeu, timp de 40 de zile, ca sa ii trimita un preot care sa o impartaseasca, intrucat simtea ca trebuie sa plece in curand la Hristos.

Cei doi frati  il aduc pe ieromonahul Antonie, insotit de diaconul Lavrentie. Dupa ce si-a marturisit pacatele si a fost impartasita cu Sfintele Taine, Sfanta Teodora si-a ridicat privirile spre cer si, rostind cuvintele “Slava Tie Doamne pentru toate”, si-a dat duhul.

Parintii citindu-i toata randuiala parastasului, au asezat sfantul ei trup in mijlocul pesterii, unde a stat multa vreme. Dupa multi ani ieromonahul Elefterie, auzind de toate acestea s-a retras la Manastirea Secu si de aici la Sihla, ca sa fie cat mai aproape de aceea care i-a fost sotie si povatuitoare duhovniceasca.

A trait tot sub stancile Sihlei, rugandu-se lui Dumnezeu ziua si noaptea. Apoi trecand din viata aceasta, a fost ingropat in poiana unde se afla acum schitul.

Trupul Sfintei Teodora a ramas tainuit in pestera, pana dupa anul 1830, cand familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reinnoit Schitul Sihla, a asezat moastele ei in racla de pret si le-a depus in biserica schitului, spre inchinare. Apoi, zidind o biserica noua, la mosia familiei din satul Miclauseni – Iasi, le-a adus in aceasta biserica si multa lume venea aici sa se inchine sfintei.

Dar in anul 1856, in timpul ocupatiei rusesti, moastele Sfintei Teodora au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde sfanta este venerata cu numele de Sfanta Teodora din Carpati.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane,  la 20 iunie 1992, a recunoscut si proclamat in mod solemn sfintenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de praznuire data de 7 august.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 1420: Începea construirea domului Santa Maria del Fiore din Florenta.

Domul Santa Maria del Fiore, in italiana, Basilica di Santa Maria del Fiore, din Florenta, Italia, este catedrala (in italiana, Duomo) Arhidiocezei Romano-Catolice a Florentei, cunoscuta si recunoscuta pentru arhitectura sa, si mai ales, pentru domul sau  distinctiv. Numele sau, Biserica Sfintei Maria a Florilor, se refera la floarea de crin, care este simbolul Florentei, sau la insusi numele vechi al orasului, Fiorenza. Pe de alta parte, un document din secolul al 15-lea afirma ca numele s-ar referi la Hristos. Complexul cuprinde si faimoasa cladire cunoscuta sub numele de Battistero di San Giovanni, considerata cea mai veche cladire a Florentei, care este alaturi de alte doua bazilici florentine, Santa Croce si Santa Maria Novella, importante cladiri istorice, dar si bazilici minore ale orasului. Proiectata pentru a fi cea mai mare catedrala din lume, Santa Maria del Fiore este astazi depasita ca dimensiuni de Catedrala Sf. Petru de la Vatican, de Catedrala St. Paul din Londra sau de cea din Milano. A fost proiectata de Arnolfo di Cambio in 1296, la dorinta florentinilor de a avea un lacas de rugaciune mai frumos decat cele din Pisa si Siena, cetati rivale, fiind ridicata pe ruinele unei biserici mai vechi, Santa Reparata. Cand a fost terminata era cea mai mare catedrala din Europa acelei epoci, putand adaposti 30.000 de credinciosi.

Remarcabila pentru domul de 42 de metri si fatada, cu peretii acoperiti cu marmura de Carrara, Prato, Siena si Lavenza, un amestec inspirat de nuante si culori. Catedrala a fost proiectata de Arnolfo di Cambio in anul 1296. Ridicarea acestui vast proiect a durat 170 de ani, adunand efortul colectiv al mai multor generatii. Domul catedralei, larg de 42 de metri, a fost initial un dom din lemn, ridicat de Arnolfo di Cambio. Ridicarea cupolei de piatra peste bolta catedralei a adus mai multe dificultati tehnice. In 1419 s-a tinut o prezentare de proiecte pentru viitorul dom al catedralei. Principalii participanti au fost Lorenzo Ghiberti (renumit pentru lucrul sau la “Portile Paradisului” de la Baptiseriu) si Filippo Brunelleschi. Solutiile lui Brunelleschi au fost ingenioase si unice pana la acea data. Proiectul deosebit octagonal al domului, asezat pe a un tambur (cilindru) si nu chiar pe acoperis, a permis ridicarea domului fara a mai fi nevoie de schele asezata pe podeaua catedralei.

Imensa constructie cantareste 37.000 tone metrice si contine 4 milioane de caramizi. Brunelleschi a trebuit sa inventeze masini speciale de ridicat pietre mari. Aceste masini speciale si tehnici ingenioase in constructie sunt aportul sau fundamental la architectura. Ridicarea domului a inceput in 1420 si a tinut pana in 1436. A fost primul dom octagonal din istorie care a fost ridicat fara o structura de schele de lemn, si cel mai mare dom construit pana atunc (inca este cel mai mare dom din lume). Este unul dintre cele mai impresionante proiecte ale Renasterii. Catedrala a fost sfintita de papa Eugene IV la 25 martie 1436.

• 1858:Convenția de la Paris 

Pentru Principatele Române se prevedea un regim parlamentar și censitar și se desființau privilegiile marii boierimi. Convenția de la Paris din 7 sv /19 augustsn 1858 a fost actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856.

Contextul general

Datorită unor împrejurări interne și externe nefavorabile, Revoluția de la 1848 din Principatele Române nu a reușit să transpună în viața politică și de stat ideile și principiile constituționale stipulate în programele lor. Tările Române au fost nevoite să accepte hotărârile marilor puteri europene, concretizate sub forma Convenției de la Paris din 1858. Astfel, printr-un act internațional, prin care s-a luat numai parțial în considerare voința poporului român manifestată prin revoluțiile Divanurilor ad-hoc, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situația politico-juridică a Principatelor și reorganizarea lor. Pe baza Convenției de la Paris, care reprezintă de fapt o Constituție venită din afară, se transpunea pentru prima dată în practica noastră constituțională principiul separației puterilor, ele urmând să fie exercitate, în fiecare Principat, de către domn și Adunarea electivă, ambele lucrând și cu participarea unui organ comun, Comisia central.

Prevederile principale

- Articolul 1 prevedea unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul”.

- Articolul 2 garanta autonomia Principatelor.

- Articolul 3 prevedea alegerea unor domni (hospodari) separați în cele două principate.

- Articolele 4, 5 și 6 explicau modalitatea de exercitare a puterii executive de către hospodar și cooperarea lor cu adunările elective separate și cu Comisia Centrală de la Focșani.

- Articolul 8 stabilea valoarea tributului datorat Porții și anume 1.500.000 de piaștri pentru Moldova și 2.500.000 de piaștri pentru Valahia.

- Articolele 10 – 14 stipulau modalitatea de alegere a hospodarilor și drepturile și obligațiile lor.

- Articolul 27 stabilea formarea unei „Comisii centrale” la Focșani, formată din câte 8 membri pentru fiecare Principat.

- Articolul 38 stabilea înființarea unei Înalte Curți de Justiție și Casație, comună ambelor Principate, cu sediul la Focșani.

- Articolele 42 – 44 stabileau formarea unei miliții (armate) comune, al cărei comandant urma să fie numit alternativ de către domnitorii celor două Principate.

• 1864: Înființarea Primăriei București. Primul primar ales a fost Barbu Vlădoianu.

A ocupat si funcția de ministru al Apărării Naționale

În timpul primului său mandat ca edil al Capitalei  morile de apă de pe râul Dambovita au fost desființate și a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a împiedica inundațiile constante până la acea dată. Barbu Vlădoianu a organizat primul corp de pietrari, în vederea pietruirii străzilor Bucurestiului . În 1865 a fost înființat, de către primar, Oficiul de stare civilă și a fost semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul Romaniei  : Bucuresti- Giurgiu.

• 1876: S-a născut Mata Hari, dansatoare olandeză, spioană în serviciul Germaniei în timpul Primului Război Mondial (d. 1917)

Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle) (* 7 august 1876 – †15 octombrie 1917), născută în Leeuwarden, căsătorită cu un ofițer olandez de origine engleză, Campbell MacLeord, la vârsta de 18 ani. După divorțul celor doi s-a făcut cunoscută în Europa fiind o dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei în timpul primului război mondial. A fost condamnată și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917, pentru spionaj. Plutonul era alcătuit din 12 soldați. Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fata plutonului înainte să fie executată. A spionat pentru Franța, iar după aceea pentru Germania.

1903: S-a născut Seymour Louis Bazett Leakey, antropolog englez 

A descoperit rămăşiţele fosilizate ale unui hominid timpuriu (1750000 ani), numit Zinjantropus, iar ulterior Australopitecus.

În 1961 a descoperit fosile ale lui Homo Habilis (omul îndemânatic).

• 1908: În Willendorf (Austria Inferioară) este descoperită statuia din calcar "Venus din Willendorf". 

Sculptura este datată în perioada 25.000 î.Hr. și 22 î.Hr. în paleoliticul superior.

Statueta este realizată din calcar oolitic și colorată cu ocru roșu și măsoară 11 cm înălțime. S-a estimat că a fost sculptată între circa 24.000-22.000 î.Hr.A fost descoperită în 1908 de un lucrător Johann Veran sau Josef Veram în timpul escavărilor conduse de arheologii Josef Szombathy, Hugo Obermaier și Josef Bayer într-un sit paleolitic în apropiere de Willendorf, un oraș din Austria.Calcarul din care a fost sculptată nu se găsește în zonă, de aceea concluzia a fost că statueta a fost adusă din altă parte.

În prezent se găsește la Naturhistorisches Museum din Viena.

• 1966: S-a nascut  Jimmy Wales, informatician şi om de afaceri american specializat în domeniul companiilor Internet. Este fondatorul – împreună cu Larry Sanger – al enciclopediei libere Wikipedia.

preşedintele Fundaţiei Wikimedia.Jimmy Donal „Jimbo” Wales (n. 7 august 1966, Huntsville, Alabama, SUA) este un informatician şi om de afaceri american specializat în domeniul companiilor Internet. Este fondatorul - împreună cu Larry Sanger - al enciclopediei libere Wikipedia. Este preşedintele actual al Fundaţiei Wikimedia (Wikimedia Foundation).Jimmy Wales, numit şi Jimbo Wales, şi-a făcut studiile superioare la Universitatea din Auburn şi este licenţiat (graduate) al Universităţii din Alabama. Este un admirator al filosofiei obiectiviste a lui Ayn Rand. Pe la mijlocul anilor '90 a elaborat proiectul Bomis, o întreprindere de servicii publice pe "World Wide Web" (www). 

Din 1999 până în 2001, a condus proiectul Enciclopediei Nupedia, proiect care s-a încheiat în 2003, multe din articole fiind preluate de Wikipedia, a cărei ediţie în limba engleză şi-a început activitatea la 15 ianuarie 2001.Wikipedia este o enciclopedie generală, disponibilă pe Internet în mai multe limbi, având conţinut deschis tuturor, atât pentru utilizare cât şi pentru dezvoltare. Este dezvoltată prin colaborarea voluntară a unui mare număr de persoane şi administrată de fundaţia non-profit Wikimedia. Face parte din fenomenul numit Web 2.0.Prefixul din denumirea Wikipedia se referă la metoda „wiki” de a edita pagini de web în colaborare, o metodă simplă şi rapidă care permite participarea unui mare număr de persoane la redactarea aceluiaşi material. În limba hawaiiană wiki wiki, scris şi wiki-wiki, înseamnă „iute-iute”.Proiectul a început în limba engleză la 15 ianuarie 2001. Ediţia în limba engleză, cea mai dezvoltată dintre versiuni, a depăşit în anul 2007 pragul de 2 milioane de articole, iar numărul de articole în toate limbile a depăşit 9 milioane. Ediţia în limba română are în prezent aproximativ 200000 de articole. Ulterior noi proiecte au început să construiască Wikipedia în alte limbi, în prezent existând peste 200 de proiecte, dintre care circa 100 sunt active.Wikipedia foloseşte software liber, fiind inspirată de ideile lui Richard Stallman, fondator al Free Software Foundation, probabil primul care a propus existenţa unei enciclopedii complet libere.

Să aveți o zi frumoasă!