19 Septembrie

Este a 262-a zi a anului.

Au mai rămas 103 zile rămase până la sfârșitul anului.
Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 19 m. 

Citatul zilei

„Este un semn al propriei tale valori, câteodată, dacă ești urât de cine trebuie.”  ( Sarah Miles Franklin, feministă și  scriitoare de origine australiană, n.14 octombrie 1879 – d.19 septembrie 1954)

  Ziua de naştere a feţelor zâmbitoare

Cum au apărut emoticoanele :-)

Celebrele semne grafice emoticons sau, daca vreți, emotigrame – da, adică acestea :) – s-au născut, în data de 19 septembrie 1982. Mai exact, la ora 11:44, când profesorul Scott Fahlman, de Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh a trimis următorul email în cadrul unui grup de discuții:

 

19-Sep-82 11:44 Scott E Fahlman : -)

From: Scott E Fahlman

I propose that the following character sequence for joke markers: : -)

Read it sideways. Actually, it is probably more economical to mark things that are NOT jokes, given current trends. For this, use : -(

Mica invenţie, care trebuia să sublinieze diferenţa dintre un email amuzant şi unul serios, nu i-a luat mai mult de 10 minute. Profesorul credea că va amuza câţiva prieteni, însă "prostioara" sa, cum o numeşte, avea să devină celebră. "Mă așteptam să amuze câțiva prieteni și atât”, spune Fahlman.

Emoticoanele sunt astăzi foarte populare, sunt un limbaj universal prin care putem comunica inclusiv cu persoane care vorbesc altă limbă şi cu greu ne putem imagina comunicarea virtuală fără ele. Există versiuni diferite, precum "feţele" galbene care exprimă sentimente.

Profesorului Fahlman nu îi plac, însă, acestea din urmă.

"Cred că sunt urâte şi strică provocarea de a veni cu o modalitate inteligentă de a exprima emoţiile folosind caracterele standard de pe tastatură. Dar poate e aşa pentru că eu le-am inventat pe celelalte", spune profesorul.

Insusi termenul de "emoticon" sau "emotigrama" s-a nascut din contopirea cuvintelor "emotie" si "pictograma". Reprezentarile emotiilor isi au de fapt originea in limbajul Morse. 

Intr-un document din 1857, sintagma "love and kisses" apare reprezentata grafic prin " <3 si :* ". 

De asemenea, cinci ani mai tarziu, intr-o transcriere a discursului presedintelui american Abraham Lincoln, aparuta in The New York Times, este folosit semnul " ;) ". Nu s-a putut stabili insa daca aceasta era sau nu un emoticon.

Primele pictograme cu referire la emotiile umane au aparut in 1881, intr-o publicatie satirica numita Puck. Erau propuse astfel patru tipuri de emoticoane reprezentand pe rand bucuria, tristetea, indiferenta sau uimirea Cititi continuarea articolului pe MarketingPortal.ro...

Într-o ediţie din 1862 a celebrului The New York Times, în care apare un discurs al lui Abraham Lincoln, s-a decoperit un alt emoticon: ;-) Faptul a stârnit dezbateri intense: era oare vorba despre primul emoticon sau a fost doar o greşeală de tipar?

Tot în New York Times, de această dată o ediţie din 1969, scriitorul rus Vladimir Nabokov spunea într-un interviu că ar trebui să existe un semn tipografic special pentru zâmbet, "un însemn concav, o paranteză culcată pe spate".

Indierent dacă există sau nu precursori ai emoticoanelor aşa cum le ştim azi, istoria îl consemnează pe Scott Fahlman drept "părintele" însemnelor fără de care comunicare noastră virttuală ar fi mult mai puţin expresivă.

 

Ziua Artileriei și Rachetelor Antiaeriene

La 19 septembrie, când, acum 100 de ani, artileria antiaeriană română a doborât, în timpul manevrei de la Flămânda, din anul 1916, primul avion de luptă inamic (german). Corpul Apărării Antiaeriene fusese înfiinţat în 15 august 1916. La sfârşitul secolului al-IX-lea şi începutul secolului al-XX-lea extinderea războiului în spaţiul aerian, prin utilizarea în scopuri militare a mijloacelor de zbor a necesitat apariţia artileriei antiaeriene, potrivit principiului "armă contra armă".

Perioada de neutralitate a României de dinaintea primului război mondial a fost folosită din plin pentru pregătirea şi înzestrarea armatei cu armament, tehnică de luptă şi muniţii.În anul 1914, Marele Stat Major român a efectuat "Studiul asupra apărării antiaeriene a capitalei şi a zonei interioare" în care s-au dezbătut posibilităţile de realizare prin forţe proprii a unor mijloace de apărare a obiectivelor, trupelor şi populaţiei împotriva loviturilor executate din aer.Astfel ,în august 1916 s-au achiziţionat din import 4 tunuri antiaeriene cal.75mm. La 15 aprilie 1916 a fost înfiinţată "Şcoala de tragere cu tunul antiaerian calibru 57mm.", mai întai la Mihai Bravu, apoi la Turtucaia. La 9 august 1916, după semnarea "Convenţiei militare dintre România şi Antanta" ia fiinţă o nouă structură "Corpul Apărării Antiaeriene" destinat să ducă lupta cu inamicul aerian.

Prima unitate de artilerie antiaeriană, atestată documentar ca fiind în funcţiune în dimineaţa zilei de 15 august 1916, consfinţeşte apariţia în structura armatei române a unei noi arme, artileria antiaeriană.

Se poate spune că artileria antiaeriană română a fost pusă în cursul războiului din anii 1941-1945 în situaţia de duce acţiuni de luptă împotriva celor mai puternice forţe aeriene din lume în epoca respectivă .

 

De-a lungul deceniilor postbelice, arma Artilerie şi Rachete Sol-Aer, componentă a armatei române, a făcut parte din diverse structuri (inspectorate, comandamente, direcţii), dar a rămas aceeaşi armă activă, cu rol şi loc bine precizate în organismul militar. Deşi arma artilerie şi rachete sol-aer a trecut prin profunde transformări care au însemnat desfiinţarea unui număr considerabil de mari unităţi , unităţi şi subunităţi, în perspectivă se profilează înfiinţarea unor structuri de apărare aeriană cu baza la sol cu tehnică de luptă similară cu a aliaţilor.

În prezent, artileriştii şi rachetiştii îşi concentrează eforturile pentru creşterea capacităţii combative a tuturor structurilor în situaţii aeriene complexe.

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Artileriei şi rachetelor antiaeriene, vă adresăm călduroase felicitări, urări de sănătate, putere de muncă şi succese deosebite în întreaga activitate, în nobila îndatorire de a sluji ţara!

Ziua mondială a limbajului pirateresc

"Talk Like A Pirate Day" este o sarbatoare parodica lansata in 1995 de doi americani din Albany (Oregon) si care da ocazia folosirii fara oprelisti a limbajului piratilor. La noi nu a prins (deocamdata?), probabil din lipsa oricarei traditii pirateresti a romanilor.

Astazi este International Talk Like A Pirate Day, o mini-sarbatoare care are loc de 13 ani incoace pe 19 septembrie.

Totul a inceput pe 6 iunie 1995 cand John Baur si Mark Summers s-au apucat sa vorbeasca intre ei ca niste pirati, motivul pentru asta nu e chiar sigur, dar probabil ca cineva a scapat un "Arrr" din greseala in timp ce jucau raquetball. Cand si-au dat seama cat de bine s-au simtit vorbind ca niste pirati, s-au decis ca oamenii au nevoie de o sarbatoare noua si asa a aparut Talk Like A Pirate Day.

Datorita faptului ca 6 iunie era o data deja luata de o aniversare legata de al Doilea Razboi Mondial au pus-o pe 19 septembrie. Aceasta data este ziua de nastere a fostei sotii a lui Mark, dar au ales-o pe aceasta deoarece nu s-au putut gandi la alta zi in care sa nu fie vreo sarbatoare sau in preajma unei sarbatori.

 

Timp de 7 ani au sarbatorit 19 septembrie singuri doar cu inca un prieten. Intr-o zi in 2002, John a dat peste adresa de e-mail a lui Dave Berry (columnist umoristic si castigator al Pulitzer-ului). Dupa un schimd de e-mailuri, Dave Berry a scris un articol despre aceasta sarbatoare si de la rangul de sarbatoare underground a ajuns o sarbatoare internationala.

Sarbatoarea lui Ol' Chumbucket si Cap'n Slappy este sarbatorita in peste 40 de tari si pe langa faptul ca vorbesc pentru o zi ca niste pirati, unii oameni se si costumeaza.

 

(Foarte) Mic dictionar pirat-roman:

Ahoy! - Buna; salut.

Aye Aye! - Daca "Aye!" inseamna ca sunt total de acord cu afirmatia ta, "Aye Aye!" este ceea ce trebuie sa ii spui capitanului ori de cate ori te prinde ca stai degeaba ca sa il faci sa creada ca te intorci la munca.

Arrr - deoseori incurcat cu "Arrrgh", "arrr" poate sa insemne orice de la "da", "sunt de acord", la "sunt fericit', "imi plac femeile si berea", pana la "urasc chestia asta".

Beauty - un cuvant folosit pentru femei si pentru corabii, in principiu singurele lucruri care conteaza pentru un pirat.

Bilge rat - "bilge" este partea cea mai de jos a corabiei, astfel ca expresia se refera la cea mai josnica fiinta. Un compliment foarte frumos pentru toti camarazii tai.

Pentru cei care deja stapanesc vocabularul de baza uite si cateva replici de agatat (ar fi totusi preferabil sa le incercati in engleza.... asa aveti ceva mai multe sanse):

1. Da, asta e un fluier la mine in buzunar si ma bucur sa te vad. (Yes, that is a hornpipe in my pocket and I am happy to see you)

2. Mi-ar placea sa imi las ancora in laguna ta. (I'd love to drop anchor in your lagoon)

3. Pregateste-te, urc la bord. (Prepare to be boarded)

4. Nu imi spun Long John pentru ca am capul mare. (They don’t call me Long John because my head is so big)

5. Tu! Pantalonii jos! Acum! (You. Pants Off. Now!)

Este o parodie creată în 1995 de către John Baur (Ol 'Chumbucket) și Mark Summers (căpitan Slappy), din Albany, Oregon,  SUA, care au proclamat ziua  deseptembrie 19  ziua  când toată lumea din lume ar trebui să vorbeasca ca un pirat.  De exemplu, un observator de această sărbătoare ar saluta prietenii nu cu "Bună ziua", ci cu "Ahoy, matey!"

Vacanța și respectarea acesteia, izvorăște dintr-o perspectivă romanțată a Epoca de Aur a pirateriei.

Potrivit Summers, în prima zi de vacanță,  în timpul unui joc racquetball între Summers și Baur, unul dintre ei a reacționat la durerea cu o izbucnire de "Aaarrr!" și așa s-a născut ideea. Acest joc a avut loc pe 6 iunie 1995, dar au ales ca zi pentru limbajul pirateresc  ziua de naștere a fostei soție a lui Summers, pentru a-și  aminti mai ușor.

Sărbătoarea a câștigat teren atunci când John Baur si Mark Summers au trimis o scrisoare cu privire la vacanta lor pentru un editorialistul umoristic american, Dave Barry în 2002. Lui  Barry i- a plăcut ideea și a promovat în ziua în mass-media.

 Baur și Summers vând acum cărți și tricouri pe site-ul lor legate de această temă.

Ziua Prieteniei Bulgaro-Maghiare

Hotărârea a fost luată cu votul a 130 de deputaţi. În ziua de 19 septembrie, Biserica Ortodoxă Bulgară (BPŢ) îl prăznuieşte pe Sf. Ioan de la Rila, ale cărui moaşte în anul 1183 au fost transpotate de la Sredeţ (Sofia de azi) în capitala maghiară de atunci, Estergom, iar ulterior au fost returnate. Declararea Zilei Prieteniei Bulgaro-Maghiare va da posibilitatea desfăşurării anuale a unor iniţiative şi manifestări care să pună în evidenţă momente ale istoriei petrecute în mileniul anterior, precum şi să fie desfăşurate schimburi culturale şi iniţiative de tineret, consideră iniţiatorii bulgari ai hotărârii.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 86: S-a născut împăratul roman Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius ( d. 7 martie 161). împărat roman în perioada 138-161. 

A fost fiul consulului Aurelius Fulvus şi s-a născut în Italia, la Lanuvium. A devenit consul în anul 120 și guvernator al provinciei Asia (134-135). A fost adoptat de împăratul Hadrian la 25 februarie 138 și proclamat succesor la tron.

În timpul domniei lui Antoninus Pius, a fost sărbătorită, în anul 148, cea de-a 900-a aniversare a fondării Cetății Eterne. Domnia lui a fost identificată cu apogeul dinastiei antonine și al întregului principat.

• 866: S-a născut împăratul bizantin  Leon al VI-lea supranumit „Filosoful”; (d. 11 mai  912).

A domnit între 886 si 912 , fiind  fiul lui Mihail al III-lea și fiul adoptiv al lui Vasile I Macedoneanul. Leon a terminat opera lui Vasile I,  „Basilisa/ Basilscale”.

 A avut o domnie agitata.In 896 a fost înfrânt  de bulgari la Boulgarophygon.

În 902, Emiratul arab din Sicilia ocupă Taoramina, ultima enclavă bizantină din insula, iar în 904, Leon de Tripoli, aliat cu piraţii musulmani, a asediat Thessaloniki.

În 907, slavii rasariteni condusi de  Oleg de Novgorod au atacat Constantinopolul iar  Leon al VI – lea le plăteşte o recompensa , dar aceştia atacă din nou în 911, atac de care Leon nu reuşeşte să scape decât printr-un tratat comercial, semnat în 911. În 912,   încearcă fără succes recucerirea Cretei.

Ca să se asigure că fiul său, Constantin (născut în 905), va căpătat tronul, Leon îl asociază la tron pe 15 mai, 908. Leon VI a murit pe 2 mai, 912.

Leon VI l-a inlaturat  pe patriarhul Fotie I, înlocuindu-l cu fratele său, Ştefan I.

La moartea lui Ştefan, în 893, Leon l-a pus in scaunul  patriarhal  pe Antonie II.

• 1356:  Bătălia de la Poitiers : Armata engleza  sub comanda lui Edward, supranumit Prinţul Negru,  infrange armata  franceză şi il captureaza  pe regele francez, Ioan al II-lea cel Bun.

A fost  una dintre  marile bătălii din  Razboiului de 100 de ani.

Regele francez Ioan cel Bun a luptat cu curaj, dar a fost capturat, împreună cu fiul său Filip

A pierit in lupta floarea cavalerismului francez, printre cei uciși numărându-se: ducele  Pierre I de Bourbon, conteabilul Frantei Gautier al VI-lea de Brienne , episcopul de Chalon, 16 baroni  si 2426 cavaleri, în total fiind uciși cinci mii de ostași,din care  trei mii în timpul retragerii.

Pe 24 mai 1357  regele capturat a fost adus solemn la Londra,fiind semnat un armistitiu   cu Franța timp de 2 ani.

Prețul de răscumpărare a regelui a egalat suma veniturilor regale pentru 2 ani, iar prada englezilor a fost imensă.

• 1551: S-a născut regele Henric al III-lea al Franței; (d. 1589).

La naștere a fost botezat Alexandre-Édouard, iar în 1564 numele lui i-a fost schimbat în Henric.

  A fost rege al Frantei  între 1574 – 1589 și primul rege al Uniunii Polono – Lituaniene, între 1573  și 1574, cu titlul de Henric de Valois.

  Henric al III-lea mostenit un regat sfasiat de lupte intre factiuni rivale, în care autoritatea lui este doar parţial recunoscuta. Domnia sa a fost marcată de foarte grave disensiuni religioase, politice şi de probleme  economice.

In timpul domniei sale s-au purtat  patru războaie religioase intre catolici si protestantii hughenoti.

A murit la Saint-Cloud pe 2 august 1589, fiind înjunghiat de călugăr fanatic dominican , Jaques Clement.

Datorită decesului ultimului său frate, dinastia Valois se stinge, iar tronul revine lui Henric al III-lea de Navarra   care devine Henric al IV-lea  al Frantei ,  primul monarh din Dinastia Bourbon.

• 1783: A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de fraţii Montgolfier, având la bord trei pasageri: o raţă, un cocoş şi o oaie. 

Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând ca şi alte vietăţi decât păsările pot suporta înalţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înalţat la 5 iunie 1783.

• 1870: Asediul asupra Parisului.

La data de 19 septembrie 1870, armata prusacă începe “Asediul asupra Parisului”, asediu care va dura timp de 135 de zile, până la 28 ianuarie 1871, când orașul se va preda sub asediul armatelor lui Wilhelm I , împăratul Prusiei. De altfel, războiul franco-prusac a debutat în vara anului 1870, când Imperiul francez a declarat război Prusiei, ca urmare a unui incident diplomatic legat de tronul vacant al Spaniei și unde Wilhelm I voia sa pună un prinț german ca și rege, după abdicarea reginei Isabella a II-a. Însă împăratul Napoleon al III-lea al Franței s-a considerat insultat de această propunere și a cerut retragerea candidaturii prințului german și scuze imediate din partea Prusiei. Refuzul lui Wilhelm I de a-și cere scuze va declanșa războiul între cele doua țări, război care va continua cu dureroasa înfrângere a francezilor în bătălia de la Sedan din 1-2 septembrie 1870, când însuși Napoleon al III–lea a fost capturat și trimis în exil în Anglia, unde a și murit în ianuarie 1873. Cu toate acestea armata franceză va continua sa reziste în Paris, astfel că marele comandament german considera ca încercuirea Parisului va determina predarea francezilor și încetarea războiului. Astfel, la 19 septembrie 1870 încercuirea va fi completa și va începe asediul. Chiar dacă Parisul era puternic fortificat și aparat de peste 400.000 soldați, asediul prelungit asupra orașului a făcut ca populația să sufere de foame, ajungând pană acolo, încât locuitorii Parisului să se hrănească cu câini sau pisici. Calvarul populației pariziene înfometate va lua sfârșit în ianuarie 1871, când guvernul francez solicită un armistițiu, iar victoria prusacilor în acest război va însemna crearea Germaniei ca stat și o viitoare mare putere europeană, precum și sfârșitul celui de-al Doilea Imperiu Francez.

• 1895: Împăratul Franz Joseph I i-a graţiat pe memorandiştii români din Transilvania , sub presiunea opiniei publice româneşti şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României.

Petiţia fusese  aprobată la 25 martie 1892, de către liderii Partidului Naţional Român şi prezentată la Viena, pe 28 mai 1892, de o delegaţie compusă din 300 de reprezentanţi a tuturor stărilor din Transilvania: intelectuali, meseriaşi, lucrători. La cererea guvernului de la Budapesta, împăratul Franz Joseph nu a primit delegaţia şi, deşi nu cunoştea conţinutul memorandumului, l-a trimis autorităţilor maghiare.

Memorandumul, scris de liderii Partidului Național Român: Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, făcea o analiză a sistemului legislativ ungar (legea naţiunilor, legea electorală, legile şcolare, legea presei etc.), evidenţiind faptul că românii erau discriminaţi, neavând nici un drept politic. Documentul contesta  şi modul în care s-a instaurat dualismul austro-ungar, fără a se lua în seamă şi dorinţele românilor majoritari în Transilvania. De asemenea,  combătea  declararea statului maghiar ca „stat naţional”, în care elementul maghiar minoritar deţinea puterea, în timp ce românii erau supuşi unui proces de maghiarizare şi discriminare.

Situația românilor a ajuns să fie remarcată și de personalități politice ale vremii din alte țări. Ambasadorul Belgiei la Viena, Borchgrave, îi scria ministrului de externe Merode Westerlo, într-un raport din 19 noiembrie 1892: „Dintre popoarele care trăiesc sub dominația maghiară, românii sunt cei mai nemulțumiți. Acești strănepoți ai lui Traian nu pot uita că sunt frații românilor din regatul înfloritor și prosper.”, iar Georges Clemenceau, scria în ziarul „La Justice”, din 12 mai 1884: „Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice… În număr de 3,5 milioane, ar avea dreptul, proporțional, la 75 de deputați din cei 417 câți are Camera și nu au niciunul.”

Autorităţile maghiare au deschis acţiune juridică împotriva Comitetului Naţional Român şi a altor fruntaşi ai românilor ardeleni, sub acuzaţia de „atentat împotriva statului maghiar”. Procesul s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie  şi 7 mai 1894, şi s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntaşi memorandişti la o pedeapsă cumulată de 31 de ani şi 18 luni de închisoare. Cu acest prilej, Ioan Rațiu, unul din liderii memorandiştilor, a rostit celebra frază:

„Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.

În cele din urmă, cel care îi va graţia pe memorandişti, la 19 septembrie 1895, va fi însuşi împăratul Franz Joseph, ca urmare a presiunii imense la care era supus din partea opiniei publice, dar şi din cauza intervenţiei diplomatice a regelui Carol I al României, pe lângă Curtea de la Viena.

• 1895: A fost  inaugurat Podul peste Dunăre de la Cernavoda, lucrare proiectată de inginerul Anghel Saligny, fiind, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.

Podul era cel mai lung pod (40 088 km) din Europa şi al treilea din lume. S-a realizat, astfel, legătura directă pe calea ferată cu portul Constanţa.

La construcţia podului de l Cernavodă, Saligny a utilizat în premieră mondială grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţelul moale la tabliere, iar lucrările au durat mai puţin de cinci ani. La inaugurarea oficială au asistat nu numai regele Carol I, ci şi numeroşi alţi conducători ai ţării. Cel mai important moment al zilei a fost testarea rezistenţei podului cu un convoi de 15 locomotive grele. Convins de calitatea construcţiei sale, Saligny s-a urcat cu alţi muncitori de rând într-o şalupă pe care a ancorat-o chiar sub pod. Practic, Saligny a garantat cu propria sa viaţă calitatea podului, iar convoiul de locomotive a trecut cu bine pe celălalt mal al Dunării. “Ştiam că va ţine!”, a fost reacţia lui Saligny.

Numele oficial al construcţiei a fost Podul Carol I.  Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri şi alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se regăseşte la 30 de metri peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. La vremea respectivă, a devenit cel mai lung pod din Europa şi al treilea ca lungime din întreaga lume.

• 1911: S-a născut scriitorul William Golding, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1983 (romane „Împăratul muştelor”, „Cădere liberă”); (m. 19.06.1993).

El prezintă romanele sale criza conștiinței omului modern confruntat cu problemele realității contemporane.

Motivația juriului Nobel

„...pentru romanele sale care, cu perspicacitatea unei arte narative realiste dar purtând și amprenta diversității și universalității mitului, iluminează condiția umană din lumea de azi.”

A început să scrie la vârsta de 7 ani. Tatăl său era un profesor local cu convingeri politice radicale și o încredere oarbă în puterea științei. Familia sa s-a mutat la Marlborough, unde William a urmat Marlborough Grammar School. A mers mai apoi la Universitatea din Oxford (Colegiul Brasenose, Oxford) în 1930, unde a studiat științele naturii și limba engleză. Prima sa carte, o culegere de poeme, a apărut în 1934 cu un an înainte ca Golding să primească diploma de BA. A luat parte în Marina britanică la debarcarea din Normandia și la operațiunea de scufundare a celui mai mare crucișător german, nava Otto von Bismarck în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

S-a căsătorit cu Ann Brookfield, o chimistă, în 1939. După ce a fost pe rând actor, marinar, muzician, a devenit profesor de engleză și filozofie la școala Bishop Wordsworth's School din Salisbury.

William Golding s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani, în 1961. Experiența războiului avea să-l marcheze profund: el și-a pierdut atunci încrederea în om ca o ființă inocentă: pentru el, până și copiii poartă în suflete germenele răului. Aceasta este tema primului său roman, The Lord of the Flies, din 1954 (trad. Împăratul muștelor, 1969) care a cunoscut un enorm succes imediat după apariție. Urmează alte 11 romane și două volume de eseuri, tratând, toate, aceeași temă. În 1983, în discursul de recepție a premiului Nobel, Golding se arăta uimit de obstinația cu care oamenii caută semnele deznădejdii lăsate de el în opera sa. „Eu nu mă simt deloc deznădăjduit” , spunea el cu acel prilej. Iar paradoxul acesta exprimă cel mai bine luciditatea cu care a privit întotdeauna lumea în care ne este dat să trăim.

A primit titlul de cavaler de la regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit în 1988.

William Golding a murit in casa sa din Perranarworthal, lângă Truro, în Cornwall, pe 19 iunie 1993 și a fost îngropat în cimitirul bisericii din Bowerchalke, Wiltshire, Anglia.

• 1916: Prima acţiune de luptă antiaeriană a armatei române, soldată cu respingerea unui atac aerian şi nimicirea unui avion inamic în zona Flămânda.

Pe timpul executarii manevrei de la Flamânda de catre Armata a 3 a româna, în data de 19.09.1916, bateria de artilerie înzestrata cu tunuri antiaeriene propriu-zise, calibru 75 mm Deport, a respins un atac aerian si a doborât un avion inamic.

Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler.

Ca urmare a acestui succes, ziua de 19 septembrie a fost adoptata, în perioada interbelica, ca zi a artileriei antiaeriene.

• 1919: A fost înfiinţată Opera Română din Cluj; spectacolul inaugural a avut loc la 25.05.1920 cu opera „Aida” de G. Verdi;

Clădirea Operei din Cluj face parte din patrimoniul cultural naţional, fiind declarată clădire monument istoric şi de artă.

Opera Naţională Română Cluj-Napoca a luat fiinţă la 18 septembrie 1919, odată cu Teatrul Naţional şi Conservatorul de Muzică, prin decizia Consiliului Dirigent - organ executiv al Marelui Sfat Naţional Român, instituit pentru administrarea Transilvaniei.

Sub conducerea unor personalităţi artistice de marcă precum tenorul Constantin Pavel, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu, baritonul de faimă mondială Dimitrie Popovici-Bayreuth, au fost surmontate în decurs de cîteva luni, dificultăţile legate de alcătuirea efectivă a unui ansamblu de operă. Primele reprezentaţii au constat în două concerte simfonice, la datele de 13 şi 14 mai, 1920, sub conducerea dirijorului ceh, Oskar Nebdal.

Spectacolul inaugural a avut loc la 25 mai, 1920, cu opera AIDA de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei - Constantin Pavel, cel care a fost şi primul interpret al rolului „Radames”.

De la înfiinţare şi până în prezent, pe scena Operei Naţionale Române din Cluj au fost prezentate peste 200 de titluri de operă, operete şi balete din repertoriul universal, demonstrând o largă deschidere spre toate şcolile şi stilurile, precum şi peste patruzeci de creaţii româneşti multe în premieră absolută - culminând cu OEDIP de George Enescu şi MEŞTERUL MANOLE de Sigismund Toduţă.

• 1924:  Inginerul român Aurel Perşu a obţinut, în Germania, un brevet de invenţie pentru „automobil aerodinamic correct”.

Automobilul construit de Aurel Perşu avea caroseria de forma unei picături de apă în cădere. Roţile erau amplasate în interiorul caroseriei, iar puntea din spate nu avea diferenţial. Maşina se află expusă la Muzeul tehnicii D. Leonida din Bucureşti.

Aurel Persu (n. 26 decembrie 1890, București – d. 5 mai 1977, București) a fost un inginer mecanic român, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume cu roțile integrate în caroserie.

Invenția care l-a făcut celebru a fost un „Automobil de formă aerodinamică cu patru roți montate înăuntrul formei aerodinamice”. Brevetul a fost obținut în Germania la 19 septembrie 1924, cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiembrie 1922.

După multe calcule și experimente de laborator, el a ajuns la concluzia că forma ideală a unui automobil, a unui vehicul în mișcare, este forma picăturii de apă în cădere, forma aerodinamică ideală. El a ajuns la coeficienți aerodinamici de 0,22 care și azi sînt greu de atins. A construit automobilul în perioada 1922-1924, cu bani proprii, în Germania.

Caroseria a fost construită la diverse ateliere din Berlin. Automobilul este dotat cu frâne pe saboți, care acționează doar pe roțile din spate. Datorită distanței reduse dintre roțile din spate, inventatorul a renunțat la diferențial în transmisie. Motorul tip A-G f Automobilbau Berlin, este cu ardere internă și cu aprindere prin scânteie; are 4 cilindri în linie, o putere 6/20 P.S., alezajul 64 mm, cursa 110 mm și cilindreea 1400 cm.c. Cutia de viteze este de aceeași fabricație ca și motorul, iar demaratorul este produs de firma Eisemann, tipul MKI-12, nr.14328. Magnetoul are aceeași fabricație, iar carburatorul este produs de firma Arthur Haendler Co. Berlin.

Aurel Persu a adus automobilul în România, parcurgând cu el peste 120.000 km, cu o viteză maximă de circa 80 km pe oră. Datorită lipsei diferențialului putea lua viraje foarte strânse cu 60 km pe oră în deplină siguranță. Persu a donat automobilul, in stare de functionare, Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida” in anul 1969. In prezent, el nu mai functioneaza, iar caroseria este deteriorata. Deși automobilul nu a fost realizat în serie, uzinele Ford și General Motors au solicitat cumpărarea brevetului, fără a garanta însă și construirea acestuia. Acest fapt l-a determinat pe inventator să refuze propunerea.

• 1928:  A avut loc premiera primului film de desen animat cu sonor, „Steamboat Willie”, produs de Walt Disney; filmul avea ca protagonist un şoricel numit Mickey, inventat în 1927 de către prietenul lui Disney, Ub Iwerks.

Cel mai cunoscut personaj de desene animate împlineşte miercuri (18 noiembrie) 87 de ani. Este vorba despre şoricelul Mickey Mouse, eroul multor desene animate create de Walt Disney (celebru regizor și producător animator care a trăit între anii 1901-1966).

Mickey Mouse a debutat pe marile ecrane în 1928, în filmul „Plane Crazy”. După o serie de eşecuri, Walt Disney trebuia să creeze o nouă „stea”. Ideea şoricelului i-a venit în timpul unei călătorii. Deşi îi era frică de şoareci, Disney şi-a învins teama şi a creeat acest personaj plin de farmec. Chiar şi aşa, Mickey Mouse a fost conceput cu mănuși albe pentru că Disney a considerat că labele unui șoarece arată prea urât și îi pot speria pe copii.

Inițial, personajul avea alt nume, Mortimer Mouse. Abia cu timpul a devenit Mickey. Cea care l-a botezat așa a fost una dintre soțiile lui Disney, Lillian, care considera primul nume, Mortimer, ca fiind nepotrivit.

Walt Disney Animation Studios' Steamboat Willie

Tot în anul 1928, s-a lansat un nou film cu Mickey Mouse, „Steamboat Willie”, care este primul desen animat cu sunet. Cel care a imprimat vocea personajului principal a fost chiar creatorul său, Walt Disney, care i-a dat glas până în 1947. Apoi, „chițăitul” lui Mickey a fost redat de alte opt persoane, iar din 2013 vocea simpaticului șoricel din desene animate este a lui Chris Diamantopoulos.

De-a lungul timpului Mickey a jucat în 6 seriale de televiziune şi mai multe filme de scurt metraj. Pentru 2017 se pregăteşte un nou serial de desene animate cu Micky care se va numi „Mickey and the Roadster Racers”.

Studiourile Disney au ştiut să exploateze interseul pentru personajul animat, astfel că pe lângă parcurile de distracţii s-au comercializat multe produse cu simpaticul șoricel. Acestuia i s-a inventat o familie, o iubită, Minne Mouse, cu care s-a şi căsătorit la un moment dat, dar şi un câine de companie, Pluto. Au apărut o mulţime de jocuri pe calculator, produse cu imaginea lui Mickey şi a celorlalţi eroi-colegi, de la tricouri şi şepci până la diverse jucării. De asemenea, se comercializează caiete, pixuri, reviste cu benzi desenate şi multe alte suveniruri.

• 1946: Se fondează Consiliul Europei în urma unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zürich.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de "Adunarea Parlamentară", alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de "Comitetul Miniștrilor", alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

Să aveți o zi frumoasă!