Noiembrie este 11-a
lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene
cu o durată de 30 de zile.
Soarele: la începutul lunii, răsare la 6 h 52 m și apune la 17 h 06 m, iar, la sfârșitul lunii, răsare la 7 h 30 m și apune la 16 h 38 m.
La data de 22 noiembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Săgetător.
Denumirea lunii
noiembrie derivă de la cuvântul ''novem'', care înseamnă nouă (în limba
latină), deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman (care
începea la 1 martie).
Grecii numeau luna
noiembrie Maimakterion. În limba română, luna noiembrie se numește popular și
brumar. Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul
este gata pentru iernat.
În prezent, folosim
calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul
iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr și pentru prima dată în
istorie anul a început la 1 ianuarie. Înainte de Iulius Cezar, romanii au
folosit calendarul roman, foarte dificil, deoarece romanii considerau că o lună
nu putea avea număr par de zile (excepție făcând februarie, care avea 28) și
erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 și una de 28, total 355; la
fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile.
Ziua are 10 ore iar noaptea are 14 ore.Soarele: la începutul lunii, răsare la 6 h 52 m și apune la 17 h 06 m, iar, la sfârșitul lunii, răsare la 7 h 30 m și apune la 16 h 38 m.
La data de 22 noiembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Săgetător.
Luna reprezintă
perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de
zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În
această mișcare, se disting patru faze: luna nouă, primul pătrar, luna plină,
ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 04
noiembrie — Lună Plină (Luna începe să descrească) la 07 h 23 m, la 10
noiembrie — Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 36 m; la 18 noiembrie — Lună Nouă
(Luna începe să crească) la 13 h 42 m; la 26 noiembrie — Luna la Primul Pătrar
la 19 h 03 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile
Urseanu".
Luna noiembrie
debutează cu faza de Lună Plină, pe 4 noiembrie, fiind a doua parte a unui
ciclu lunar, perioada în care este necesar să avem simțul măsurii și al
echilibrului. În tradiția populară se spune, cu privire la hrană, că este
important să lăsăm de fiecare dată loc și digestiei, adică să nu mâncăm până la
saturație, ci să ne oprim cu puțin înainte. De asemenea este important să
evităm discuțiile inutile, începerea unei noi acțiuni, călătoriile, realizarea
de proiecte, promisiuni, acțiunile riscante.
Pe 22 noiembrie, când
are loc faza Luna Nouă începe noul ciclu lunar care se va încheia în cursul
lunii decembrie. Prima zi lunară, ce se calculează începând cu momentul de
maxim de Lună Nouă, este considerată a fi deosebit de benefică începerii
acțiunilor importante. De asemenea, sunt susținute mult mai mult activități,
precum cumpărările, iar în această direcție chiar se afirmă că pe Luna în
creștere trebuie să învățăm să primim, să apreciem și să valorificăm tot ceea
ce vine spre noi.
Noiembrie începe
(astrologic) cu soarele în semnul Scorpionului și sfârșește în semnul
Săgetătorului. Din punct de vedere astronomic, luna noiembrie începe cu soarele
în constelația Balanței, trece prin Scorpion și se sfârșește cu soarele în
constelația Ophiuchus.
Noiembrie începe în
aceeași zi a săptămânii ca și martie în fiecare an și ca februarie cu excepția
anilor bisecți.
I.L.Caragiale spunea în
Calendar despre luna noiembrie: „Monșerii fac ce fac și se împaltonează până în
călcâie. Dispar cele 16 ziare cotidiane precum și una veche. Opinia publică
regretă abonamentele plătite înainte.”
Luna noiembrie este numită în popor "brumar", deoarece este vremea brumei și a promoroacei. Mai este numită și "vinar", adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării și limpezirii vinului în butoaie.
Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat. Deși în luna noiembrie frigul îi îndeamnă pe gospodari să se strângă la gura sobei, activitățile câmpului nu încetează cu totul. Daca este vreme frumoasă, se plantează copăcei, sau se sapă gropi pentru cei care urmează sa fie sădiți în primăvară. Se îngroapă via pentru a o proteja de ger, iar trunchiurile copacilor se vopsesc cu var ca să nu-i ademenească pe iepuri să le distrugă scoarța. Și tot acum, în taina pivnițelor, începe mustul cel dulce să se transforme în vin răcoros.
Deoarece acum se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru primăvară, prima săptămână din noiembrie se numeşte Săptămâna Miriştei. A doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, cei cu puteri ocrotitoare asupra gospodarilor şi a turmelor de oi. Cea de-a treia săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă (acum începe împerecheatul lupilor). Săptămâna a patra este Săptămâna Ovideniei (în noaptea de Ovidenie se deschid cerurile şi vorbesc animalele). Ultima săptămână a lui „brumar” este Săptămâna Andreiului de Iarnă care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, despre care se spune că îngheaţă apa şi coase răul.
În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodărești ale acestei luni, dar și legate de practicile de medicină populară, descântece și sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.
Luna noiembrie este numită în popor "brumar", deoarece este vremea brumei și a promoroacei. Mai este numită și "vinar", adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării și limpezirii vinului în butoaie.
Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat. Deși în luna noiembrie frigul îi îndeamnă pe gospodari să se strângă la gura sobei, activitățile câmpului nu încetează cu totul. Daca este vreme frumoasă, se plantează copăcei, sau se sapă gropi pentru cei care urmează sa fie sădiți în primăvară. Se îngroapă via pentru a o proteja de ger, iar trunchiurile copacilor se vopsesc cu var ca să nu-i ademenească pe iepuri să le distrugă scoarța. Și tot acum, în taina pivnițelor, începe mustul cel dulce să se transforme în vin răcoros.
Deoarece acum se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru primăvară, prima săptămână din noiembrie se numeşte Săptămâna Miriştei. A doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, cei cu puteri ocrotitoare asupra gospodarilor şi a turmelor de oi. Cea de-a treia săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă (acum începe împerecheatul lupilor). Săptămâna a patra este Săptămâna Ovideniei (în noaptea de Ovidenie se deschid cerurile şi vorbesc animalele). Ultima săptămână a lui „brumar” este Săptămâna Andreiului de Iarnă care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, despre care se spune că îngheaţă apa şi coase răul.
În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodărești ale acestei luni, dar și legate de practicile de medicină populară, descântece și sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.
Superstiţii
şi obiceiuri în luna Noiembrie (Brumar)
Noiembrie este numit în
popor Brumar, deoarece este vremea brumei şi promoroacei, sau este numit Vinar
adică luna vinurilor, căci în Noiembrie este vremea fermentării şi limpezirii
vinului în butoaie. În calendarele populare de pe vremuri erau multe sfaturi şi
poveţe legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi pentru
practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se
puteau face farmece. Luna începe cu ziua întâia, a doctorilor fără de arginţi
Cosma şi Damian (detalii aici); un timp ritual când sfinţii sunt invocaţi în
descântece de lingoare (febră tifoidă) şi de răul copiilor (epilepsie),
deoarece sfinţii tămăduiesc toate bolile.
1
Noiembrie-Ziua Morților. Moșii de toamnă-Pomenirea Morților.
Ziua Mortilor, Luminatia, Luminatiile se sarbatoreste in 1 Noiembrie mai ales in
Banat,Transilvania, Maramures.
Se stie ca in Maramures
cultul mortilor este foarte important.An de an in rima zi de Brumar,localnicii
aprind lumanari in cimitire si dau pomana saracilor,conform credintei solide pe
care o au cum ca in noaptea Luminatiei sufletele celor plecati se intorc in
mijlocul celor dragi.1 noiembrie este ziua in care o mare parte a romanilor
indiferent de religie sau natie,merg la cimitir sa puna flori si lumanari pe
mormintele celor disparuti.Valoarea unui om nu consta doar in importanta pe
care o dau vietii ci si a respectului fata de memoria celor care numai
sunt.Toti curata mormintele inainte de 1 noiembrie,se smulg buruienile,se
matura,se spala crucea,gunoaiele stranse se arunca in locuri special
amenajate.Pe mormintele curatate se pun lumanari si flori,fiecare se roaga
pentru sufletele celor plecati.
In seara de 1 Noiembrie, cimitirele sunt luminate,iluminate.Si acum cateva randuri despre acest obicei.
Sarbatoarea si
ceremonia sunt de origine catolica."Ziua tuturor Sfintilor"s-a
transformat in Transilvania in Ziua Mortilor fiind numita in unele zone si
Luminatia.In timp acest obicei al cinstirii celor trecuti in nefiinta a fost
adoptata si de ortodocsi fiind o sarbatoare care aduna in jurul mormintelor
zeci de credinciosi.In traditia Bisericii Romano si Greco-Catolice,o parte din
sufletele celor morti care nu au fost nici sfinti ajung in purgatoriu unde se
curata de pacate pentru a intra in rai.Chiar daca este sarbatoare catolica Ziua
Mortilor este celebrata si de preotii ortodocsi care la cererea familiilor vin
la cimitir pentru a oficia slujbe de pomenire pentru sufletul mortilor.Oricum e
o zi deosebita iar imaginea cimitirului iluminat te face sa te gandesti ca
moartea nu inseamna altceva decat o calatorie undeva departe!
Superstiţii
şi obiceiuri de Sfinţii Mihail şi Gavriil
La 8 Noiembrie este
Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (detalii aici), o zi importantă
a calendarului ortodox, dar şi a calendarului popular în care ziua este
sărbătorită timp de trei zile, numite Capul Arhanghelului, Mijlocul şi Coadă.
Ziua de 8 Noiembrie este însoţită de numeroase superstiţii. Se
obişnuieşte acum să se facă ofrande alimentare, precum şi aprinderea de
lumânări pentru vii şi morţi.
Se spune că cine va
lucra în una din aceste trei zile se va canoni mult până să-i iasă sufletul la
moarte. Colacii şi alimentele împărţite acum sunt numite Moşii de Arhangheli.
Zilele de 9 şi 10 Noiembrie sunt numite Filipii de Toamnă şi se ţin şi pentru a
fi feriţi de lupi. Magia populară spune că de Filipi nu este bine a descânta,
decât de purici.
De Sfintii Arhangheli
Mihail si Gavriil sunt strict interzise indeletnicirile casnice, cine nu se
spune acestei reguli fiind sortit sa aiba parte de mare chin inaintea mortii.
Potrivit credintei,
Arhanghelul Gavriil este cel care, trimis de Dumnezeu, i-a dat de veste
Fecioarei Maria de taina intruparii Domnului si tot el a adus lui Ioachim si
Ana vestea zamislirii Maicii Domnului.
In ceea ce-l priveste
pe Arhanghelul Mihail, acesta, se spune, ca poarta cheile Raiului, este un
vrednic luptator impotriva diavolului si vegheaza la capataiul celor bolnavi.
Daca acestora le este scris sa moara, Arhanghelul Mihail sta la capul lor, in
partea dreapta. Se crede ca in stanga sta diavolul, gata sa insface sufletul
celui care trece in nefiinta, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva
pe muritor de la aceasta, retezandu-i Necuratului capul cu sabia. Incaperea, se
spune ca se umple de sange, motiv pentru care totul trebuie spalat si curatat
in camera respectiva. Daca bolnavilor le este dat sa traiasca, atunci Mihai sta
la picioarele lor.
Pentru ca atat Sfantul
Mihail, cat si Sfantul Gavriil sunt vazuti ca pazitori ai oamenilor de la
nastere pana la moarte, in credinta populara se spune ca ziua de 8 noiembrie
este cea mai nimerita pentru a aprinde o lumanare, pentru a fi calauzit spre
Rai in viata de Apoi. Aceasta, pentru ca, potrivit folclorului, cei doi sfinti
participa si la Judecata de Apoi.
De asemenea, in credintele populare Sfantul Mihail este si protectorul Lunii si al Soarelui si ca ori de cate ori diavolii incearca sa le fure de pe cer (eclipse), nu ezita sa se lupte cu ei.
Ziua de 8 noiembrie
este totodata un hotar intre toamna si iarna. Oamenii din popor cred ca
Marmareau, sotia lui Scaraotchi vrea cu orice pret ca iarna sa se abata imediat
asupra oamenilor, insa Mihail are rolul de opri venirea brusca a anotimpului
rece.
Totodata, Arhanghelii
sunt considerati in regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, asa ca in
aceasta zi, se face o turta din faina de porumb, simbol al fertilitatii. Daca
turta cade cu fata in sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, daca ea cade
cu fata in jos, atunci inseamna ca oile vor fi sterpe.
Superstiţii
şi magie de Sfântul Mina
La 11 Noiembrie este
Sfântul Mina şi Ziua Tâlharilor, serbata atât de tâlhari cât şi de cei păgubiţi
de aceştia. Acum se desfăşoară mai multe practici cu caracter magic, fiind
vorba în principal de magia întoarcerilor, a faptelor hoţilor, a lucrurilor
furate, dar şi de magia dragostei pentru întoarcerea inimilor ursiţilor. În
această zi, femeile duc la biserică lumânări, pe care le lipsesc de sfeşnice cu
capătul care de obicei se aprinde în jos, ca să se întoarcă răul spre casă
voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea; fetele mari duc şi ele
astfel de lumânări, pe care le întorc şi astfel le aprind, ca să se întoarcă
spre ele inimile celor doriţi.
Superstiţii
şi obiceiuri de Lasatu’ Secului
Lasatu’ Secului pentru
Postul Naşterii Domnului are loc pe 13 Noiembrie. Ca şi la Lasatu’ Secului
pentru Postul Mare, şi acum se fac petreceri; dar acum se „strigă” tinerii
rămaşi necăsătoriţi şi se fac două focuri la câte un cap de sat, apoi
băieţandrii şi flăcăii coborau cu şomoioage de foc spre casă, unde fetele şi
femeile încep şezătorile, torcând pentru pânza cămeşilor. Superstiţia spune că
trebuie să se mănânce toată ciorba, căci altfel te prinde ploaia, pe tine,
gospodăria şi fanul strâns în polog. Există superstiţia că dacă se lipeşte gura
sobei în această zi, va fi legată şi gura lupului. Gospodinele n-au voie să
coase, mai ales cu aţa roşie, să împungă în piele sau să ia acul sau orice
lucru ascuţit în mână, să nu macine, să nu dărăcească lana, să nu dea nimic cu
împrumut, mai ales sărături şi foc, altfel vine lupul şi-i mănâncă vitele şi
dacă n-are ce mânca îl mănâncă pe om. Pentru a fi feriţi de pagubă, sătenii
ţineau atârnată de lemnul coşului o secure timp de trei zile. Dacă de Lasatu’
Secului este vreme „moale”, atunci primăvara vom avea ploi multe.
Superstiţii
şi obiceiuri de Ovidenii
Vom spune doar că
ajunul (20 Noiembrie) acestei sărbători, cea a Intrării în Biserică a Maicii
Domnului, se petrece noaptea cu lumina şi cu focuri aprinse. Tot acum încep să
„vadă” şi vrăjitoarele, care încep să acumuleze puterea demonică, iar fetele
pot să-şi vadă ursitul, prin intermediul unui mare număr de practici magice
specifice. În seara de Ovidenii se noroceşte anul ce urmează: dacă sunt stele
şi este senin, anul va fi rău; dacă va fi lapoviţă, ninsoare, ger sau
promoroacă, anul va fi bun. Se spune că aşa cum va fi vremea de Ovidenii, aşa
va fi toată iarna. Obiceiuri şi superstiţii
Ovidenia, ziua intrării
Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această
zi se fac previziuni despre vreme şi oamenii se împacă unii cu alţii prin
iertare. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o
lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. Se spune că în
ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi, acum, cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege
„graiul” animalelor. De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi
împotriva relelor şi a farmecelor care acum încep să lucreze. Se fac pomeni
pentru cei înecaţi şi pentru cei morţi fără lumânare. Cei care ţin Ovidenia
cred că vor avea spor în hambare şi belşug în casă; tot astfel se spune că
ologii se pot vindeca de Ovidenie. Considerată o zi magică, Ovidenia este
ţinută cu sfinţenie la sate.
Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii. În noaptea de Ovidenie se credea că se deschide Cerul și animalele vorbesc și se priveghea la lumina unei lumânări aprinse și încolăcite, se făceau farmece și descântece. Întrucât se credea că își fac apariția strigoii și duhurile rele, oamenii apelau la puterile magice și ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, cuptorul, orice acea o comunicare cu exteriorul.
Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii. În noaptea de Ovidenie se credea că se deschide Cerul și animalele vorbesc și se priveghea la lumina unei lumânări aprinse și încolăcite, se făceau farmece și descântece. Întrucât se credea că își fac apariția strigoii și duhurile rele, oamenii apelau la puterile magice și ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, cuptorul, orice acea o comunicare cu exteriorul.
21
Noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Părinţii Maicii
Domnului au fost Ioachim, care se trăgea din neam de împărat cu obârşia din
David şi Ana, fiica preotului Natan din neamul lui Aaron; ei locuiau în
Nazaret. În Galileeia acelor timpuri era de ocară să nu ai copii şi cei doi
s-au rugat mult să nu fie de ruşinea lumii şi să le dea Dumnezeu şi lor un
copil, promiţând că, dacă se va naşte, pruncul va fi dedicat lui Dumnezeu.
Binecuvântarea Lui s-a pogorât asupra celor doi şi astfel Ana, bătrâna fiind, a
născut-o pe Maria.
Conform promisiunii
făcute în rugăciunile lor, cei doi au dus-o pe Maria la vârsta de 3 ani la
Templul din Ierusalim, încredinţând-o patriarhului Zaharia, care avea să devină
tot la bătrâneţe, tatăl lui Ioan Botezătorul.
Maria a stat la Templu
vreme de 12 ani; se spune că în acest timp a fost hrănită cu hrană cerească de
către Arhanghelul Gavriil. Înainte de vreme a Bunei Vestiri, Maria a fost
încredinţată logodnicului ei Iosif, ca păzitor şi martor al fecioriei ei.
Ziua intrării Sfintei
Maria în Biserică este numită în calendarul popular – Ovidenie.
Superstiţii
şi obiceiuri de Sfântul Andrei
Luna se încheie cu ziua
de 30 Noiembrie – ziua Sfântului Andrei. În afară de ziua propriu-zisă a
Sfântului Andrei, foarte important este şi Ajunul acestei zile. Este momentul
în care se dezlănţuie forţele malefice, duşmanii tradiţionali ai ţăranului;
intensitatea magică a nopţii este subliniată şi de pogorârea pe pământ a
sfinţilor-patroni ai lupilor, care le menesc acestora pentru anul care vine;
ajunul Sfântului Andrei este propice desfăşurării de practici magice cu
caracter oracular.
Noaptea
Sfântului Andrei – 30 Noiembrie
Se spune despre noaptea
zilei 30 Noiembrie că atunci, ordinea cosmică este răsturnată, şi lumea celor
vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor. Ziua de 30 era denumită ziua Lupului
sau Godinetul şchiop şi multe din practicile ajunului acestei zile şi din ziua
respectivă se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul, avându-l ca simbol pe steagul
lor de luptă, sărbătorindu-l în ajun şi în ziua respectivă. Se spune că dacă în
această noapte vitele mugesc, asta înseamnă că vin lupii; pentru a le feri de
lupi gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc pe cornul drept al vitelor.
Iată cum descrie Vasile Alecsandri Noaptea Sfântului Andrei… “Vin strigoii, se
adună / Părăsind a lor secrii / Voi, creştinelor popoare / Faceţi cruci mântuitoare
/ Căci e noaptea-ngrozitoare / Noaptea Sfântului Andrii!…”
Superstiţii şi obiceiuri
Denumită şi Noaptea
Strigoilor (mai multe despre Strigoi puteţi citi aici), noaptea zilei de 30
Noiembrie a dat numeroase superstiţii care au devenit apoi obiceiuri. Există
superstiţia că în această noapte lupul îşi poate îndoi gâtul, “îşi vede coada”,
devine mai sprinten şi prada nu-i mai poate scăpa nicicum. Tot acum spiritele
morţilor favorizează divinaţia şi toate actele magice. Este un timp nefast în
care strigoii ies din cimitire şi pocesc oamenii, le sug sângele, leagă sau iau
potenţa bărbaţilor, “strica” taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu urşii şi
lupii. În ajun şi ziua este interzis să se lucreze în casă. Se spune că Sf.
Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Nu este bine să mături, tot
din cauza lupilor, nici să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut
nimic şi nici măcar să nu dai de pomană. Se fac prevestiri meteo: dacă este
senin şi luna plină, iarna va fi cu moină; dacă noaptea este întunecată,
prevesteşte iarnă grea; sau se pune o crenguţă de măr în apă acum şi până la
Sf. Vasile dacă înfloreşte, va fi un an nou roditor.
Cine lucrează de Sf.
Andrei se îmbolnăveşte de Ignat. Pentru a fi feriţi de moroi şi strigoi,
gospodarii ungeau uşile şi ferestrele cu usturoi. Fetele măsoară acum 9 ceşcuţe
cu apă într-o strachină şi o pun la icoană până a doua zi; apoi măsoară din nou
cele 9 ceşcuţe; dacă rămâne în strachina fie şi numai o picătură de apă, vor
avea noroc; altfel, dacă ultima ceşcuţa nu se poate umple înseamnă că nu se vor
mărita nici anul viitor şi nici noroc n-o să aibă. Practicile divinatorii se
făceau şi cu ajutorul a 3 căpăţâni de usturoi puse într-o covată păzită de o
bătrână la lumina lumânării; dimineaţa, covata era “jucată” în mijlocul horei,
se împărţea usturoiul care apoi era folost ca leac sau la farmece şi
descântece.
Alte superstiţii şi
obiceiuri menite a feri oamenii de relele strigoilor şi lupilor: “Bocetul
Andreiului” era o practică de sacrificiu, acum fiind înlocuită cu o păpuşă din
cârpă care este bocită, iar sacrificiul în sine a fost înlocuit cu tăierea
porcului. “Aflarea ursitului” era o practică divinatorie făcută de fete, care
se petrecea la fântână, la coteţul porcului, la gard sau la poarta casei, sau
chiar la masă, cu usturoi. În această noapte se pune grâu la încolţit şi după
felul cum creşte aflăm dacă anul ce vine va fi bun sau nu. “Covaşa” era o
băutură rituală preparată din mălai şi faină sau mălai de porumb şi de mei,
fermentată, despre care se spune că fiecare om “este dator să mănânce covaşă în
această zi, pentru a fi ferit de strigoi”. Toate acestea erau însoţite de
petreceri şi ospeţe, cu mâncare şi băutură, toate petrecute la adăpostul
caselor, bine unse cu usturoi.
Printre altele, pe 29 noiembrie seara, ''fetele fac vrăji de ursită'' iar un flăcău mai voinic și mai curajos prinde un liliac (mamifer), îl pune într-o oală de lut și îngroapă oala la hotar, unde au să se bată strigoii. Femeile fierb grâu sau porumb în apă, în care se amestecă nuci, zahăr sau miere, și împart fiertura pe la vecini pentru a fi recolte bune în anul care va veni.
În această zi se pune la încolțit grâu, pentru întreaga familie. Cel al cărui grâu este frumos și înalt se spune că va avea un an bun cu bani și sănătate. Dacă în noaptea de Sfântul Andrei este senin și cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.
În Noaptea Sfântului Andrei — 30 noiembrie—, românii își sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credința în Iisus la Dunăre și Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creștine.
Printre altele, pe 29 noiembrie seara, ''fetele fac vrăji de ursită'' iar un flăcău mai voinic și mai curajos prinde un liliac (mamifer), îl pune într-o oală de lut și îngroapă oala la hotar, unde au să se bată strigoii. Femeile fierb grâu sau porumb în apă, în care se amestecă nuci, zahăr sau miere, și împart fiertura pe la vecini pentru a fi recolte bune în anul care va veni.
În această zi se pune la încolțit grâu, pentru întreaga familie. Cel al cărui grâu este frumos și înalt se spune că va avea un an bun cu bani și sănătate. Dacă în noaptea de Sfântul Andrei este senin și cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.
În Noaptea Sfântului Andrei — 30 noiembrie—, românii își sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credința în Iisus la Dunăre și Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creștine.
Bătutul
pernelor – 14 Noiembrie – 24 Decembrie
Postul
Crăciunului – Obiceiuri şi superstiţii
Obiceiurile sunt legate
de Lăsata Secului, când se fac plăcinte cu brânză, se bea vin şi se mănâncă
friptură. Dar superstiţia spune că dacă pieptul găinii adusă la masă este gras,
iarna va fi grea, viscolită şi geroasă. Dimpotrivă, pieptul slab al găinii
prevesteşte o iarnă blândă şi o vară rodnică.
În unele părţi ale
ţării, fetele mari care nu şi-au găsit încă ursitul, procedează la „bătutul
pernelor”; se crede că o astfel de „corecţie” îmblânzeşte soarta, care le va
aduce în prag peţitori. Mai sunt câteva superstiţii: se spune că nu e bine să
arunci resturile de la masa de Lăsata Secului decât spre Răsărit, altfel
păsările vor ciuguli toată recolta de boabe; pentru a fi feriţi de pagube,
gospodinele trebuie să aşeze oalele cu gură-n jos.
Alte superstiţii se
referă la treburile casnice ale femeilor: nu se coase, nu se toarce, nu se ţese
de Lăsata Secului pentru că altfel gospodăria poate fi lovită de rele, de boli
şi distrugeri. Dacă dai împrumut ceva din casă, superstiţia spune, la sate, că
se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Acum se dau de pomană turte de mălai
pentru morţi şi vii.
Şi – foarte important
la ţară – de acum încolo încep şezătorile.
Plouă stupid...
Cerul îşi scutură
Ca dintr-o ciutură
Frigul lichid.
Cârduri de ciori -
Neagră pecingine,
Flori de funingine
Zboară sub nori...
Plouă perfid.
Şi-n doză minimă
Picură-n inimă
Neant acid.
Plouă de sus...
Toamna ironică
Îmi scrie-o cronică
Cât un Larousse.
(O Halim?, -
Pentru că nu cere
Nici introducere,
Nici "va
urma"...)
Plouă placid:
A...e...i...o...u...ă...
Dacă continuă,
Mă sinucid!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!