27 Iulie

Este a 208-a zi a anului.
Au mai rămas 157 de zile până la sfârșitul anului.  
Soarele răsare la 05 h 57 m și apune la 20 h 47 m. 

Citatul zilei

„Patriotismul este un simţământ viu al responsabilităţii colective. Naţionalismul este un cocoş prost strigând cocoţat pe propriul găinaţ şi pretinzând pinteni mai mari şi ciocuri mai strălucitoare.” (Richard Aldington, scriitor englez, n. 8 iulie 1892 – d. 27 iulie 1962)

Sfântul Pantelimon

Acesta a trăit pe vremea împărăției lui Maximian Galeriu, de neam din cetatea Nicomidiei, din tată închinător la idoli, care mai pe urmă s-a făcut creștin, prin învățăturile fiului său, și din mama, Evula, care credea în Hristos, iar de la naștere, se numea Pandoleon, nume care tălmăcit, însemnează: “Cel în toate puternic, ca un leu.” N-a avut parte multă vreme de povățuirea creștină a mamei sale, deoarece, curând, ea s-a mutat la cele veșnice. Sub îndrumarea tatălui său, copilul a uitat repede învățătura creștină a mamei sale și a ajuns, ca și tatăl său, închinător la idoli.

La vârsta cuvenită, Pandoleon a fost trimis de tatăl său la școlile vremii, unde a învățat multă filosofie, iar, mai apoi, s-a făcut ucenic la un doctor cu mare slavă din cetate, Eufrosin cu numele, de la care a deprins cu temeinicie meșteșugul tămăduirii bolilor. În vremea aceasta, Pandoleon a cunoscut și pe bătrânul preot Ermolae, care a început a-i lumina mintea, învățându-l credința în Hristos, iar meșteșugul duhovnicesc al tămăduirii în Domnul l-a învățat rugându-se împreună cu dânsul. Deci, au înviat astfel un copil mușcat de viperă, care zăcea mort în drum. Drept aceea, Pandoleon a fost botezat de către bătrânul Ermolae, luând numele de Pantelimon, adică: “cel cu totul milostiv”, primind totodată și darul facerii de minuni, ca doctor fără de plată. Venind, deci, la el un orb, pe când și tatăl său era de față, fericitul Pantelimon, cu puterea lui Hristos, l-a făcut pe orb să vadă, aducând astfel și pe tatăl său la dreapta credință. Iar mucenicia Sfântului Pantelimon de aici a venit, căci, întrebat fiind, cel ce fusese orb, la judecată, cine a fost pricina tămăduirii lui, acesta a răspuns: “Pantelimon, doctorul, m-a tămăduit, iar numele lui Hristos, în care a spus că și el crede.” Deci, îndată, împăratul a poruncit de i-a tăiat orbului capul. Între timp, a fost adus și Pantelimon la împărat și, fiind întrebat, a răspuns, fără să se clatine din credința lui Hristos, nici la făgăduințe, nici la înfricoșări. Drept aceea, a fost bătut cumplit și ars cu făclii. Şi îl îmbărbăta pe el Domnul Hristos, arătându-se lui sub chipul bătrânului Ermolae, încât i se părea că împreună cu el, a intrat în clocotul plumbului topit, în care fusese aruncat Sfântul. De asemenea, și din mare, după ce l-au aruncat, a ieșit cu totul sănătos. A fost dat și la fiare și a rămas nevătămat de ele. A fost, în sfârșit, legat de o roată cu colți de fier, aruncată de la un loc înalt, în jos, la vale, ca să-l sfâșie, dar roata s-a sfărâmat în bucăți, iar Sfântul a rămas nevătămat.

Deci, împăratul rămânând uimit de toate aceste minuni pe care le făcea Dumnezeu pentru Sfântul Său, a zis către el: “Cine te-a învățat să faci atâtea farmece?” Sfântul a răspuns: “Nu sunt farmece, ci dreapta credință creștinească, pe care am învățat-o de la Sfantul Ermolae, preotul”. Şi, prinzând pe bătrânul Ermolae și pe cei doi ucenici ai lui, Ermip și Ermocrat, i-a chinuit cu multe răni și, nevrând ei să se lepede de Hristos, i-a osândit la tăiere cu sabia. De asemenea, văzând împăratul că și fericitul Pantelimon nu se pleacă, cu nici un chip, la păgânătatea lor, l-a osândit, și pe el, la moarte, tăindu-i-se capul cu sabia.

Deci, după ce Sfântul s-a rugat, și-a întins grumazul, de buna voie, și i-au tăiat capul. Şi a venit un glas de sus, întărind schimbarea numelui său în Pantelimon, ca o chemare vădită a Sfântului milostiv, ca sa miluiască pe toți cei ce aleargă la el cu credință, în nevoile lor.

În ciuda strădaniilor mamei de a-i împărtăşi din tainele învăţăturii creştine, după moartea ei, a fost trimis de tată la studii de filozofie. A ajuns unul dintre cei mai mari medici. L-a cunoscut pe marele preot tămăduitor Ermolae, căruia i-a devenit ucenic și de la care a învăţat că vindecarea se face prin credinţă. Acesta l-a botezat creştineşte, cu numele Pantelimon, care se traduce prin „cel milostiv".

Minunile din timpul vieții au făcut înconjurul lumii. Când tatăl lui s-a stins, și-a împărţit averea săracilor şi a muncit în numele credinţei, de unde şi numele primit de „doctor fără de arginţi".

Şi-a găsit sfârşitul decapitat, la ordinul împăratului, moaştele sale sfinte sălăşluind azi în biserici din întreaga lume, fiind patronul spiritual al lumii medicale și tămăduitorul suferinzilor.

La noi în țară, credincioșii se pot închina la sfintele sale moaște la Iași, la Catedrala Mitropoliei, la Catedrala episcopală din Galați, unde sunt și moaștele Sfântului Nectarie, la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța, dar și în București, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi", la Biserica Sfântul Stelian Lucaci, la Biserica Sfântul Dumitru din spatele Muzeului de Istorie a României, la Mânăstirea Plumbuita, la Biserica Sfântului Antonie cel Mare, la Biserica Stavropoleos, la Biserica Sfântul Alexie și, nu în ultimul rând, la Biserica Sfântul Pantelimon.

Cine muncește de ziua lui are parte de mari pagube, femeile sunt părăsite, iar bărbații se îmbolnăvesc. Este bine să mănânci porumb fiert în această zi.

Evenimente de-a lungul timpului…

• 1549: Preotul misionar iezuit Francis Xavier ( Francisco de Jasso y Azpilicueta) ajunge in Japonia.

A fost unul dintre misionarii pioneri din estul Asiei și unul din întemeietorii ordinului iezuit (principalul discipol și colaborator al lui Ignatiu de Loyola). A fost beatificat de papa Paul al V-lea in 1619 și a fost canonizat de către papa Grigore al XV-lea in anul 1622, în același timp, cu Ignatiu de Loyola. Papa Pius al XI-lea l-a proclamat “Patron al Misiunilor Catolicie ” si este sarbatorit in Biserica Catolica in data de 3 decembrie.

• 1667: S-a născut matematicianul elvețian Johann Bernoulli, cunoscut și ca Jean ori John.

A fost unul din proeminenții matematicieni din familia Bernoulli, fratele mai mic al lui Jakob Bernoulli și tatăl lui Daniel Bernoulli, Johann I Bernoulli si Nikolaus II Bernoulli. Este cunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea calculului infinitezimal, a fost preocupat în special de teoria ecuatiilor diferentiale (care ulterior vor fi numite de tip Bernoulli).A contribuit la răspândirea calculului diferential si integral, și a introdus metoda de integrare a fracțiilor raționale. În mecanica si fizica a formulat corect principiul deplasarilor virtuale sustinand principiul conservarii fortelor vii , iar in astronomie a elaborat o teorie despre maree. A fost membru de onoare al Academiei de Științe din Sankt petersburg, profesor la Universitatea din Groningen si apoi în 1705 a succedat pe fratele său, jakob Bernoulli la Universitatea din Basel.

• 1793: Revolutia Franceza: Robespierre intră în Comitetul Salvării Publice şi devine conducătorul acestuia. 

Va organiza un regim de teroare urmărind să realizeze idealul său de democraţie bazat pe virtute: “fără virtute teroarea este înspăimântătoare, fără teroare virtutea este neputincioasă”.

Maximilien François Marie Isidore de Robespierre (n. 6 mai 1758 – d. 28 iulie 1794); (După Calendarul Republican data decesului este 10 thermidor an II). A fost executat prin ghilotinare în Piața Revoluției (place de la Révolution, astăzi place de la Concorde); cunoscut contemporanilor săi ca „Incoruptibilul”, este una dintre cele mai cunoscute figuri ale revoluției franceze. A fost unul din discipolii lui Jean-Jacques Rousseau. Maximilien de Robespierre, unul din simbolurile Revoluției franceze, s-a născut la Arras, într-o familie înstărită. Avocat, el a fost ales deputat al stării a treia în Artois. A devenit cunoscut prin discursurile sale din clubul iacobin și din procesul regelui. A fost ales lider al acestei grupări radicale. A fost supranumit „Incoruptibilul” pentru că ducea o viață simplă. Robespierre rămâne un personaj controversat, prezentat de unii ca idealist iar de alții ca un fanatic. În 1793, a provocat căderea grupului girondinilor. Ca membru al Comitetului Salvării Publice a fost adeptul și apologetul politicii de teroare împotriva adversarilor politici, care a dus la decapitarea prin ghilotinare a multor reprezentanți de frunte ai Revoluției franceze.

• 1824: S-a născut Alexandre Dumas (fiul), romancier şi dramaturg francez, fiul lui Alexandre Dumas, membru al Academiei Franceze.

A devenit cunoscut şi celebru graţie romanului „Dama cu camelii”, unul dintre cele mai importante romane din secolul al XIX-lea, pe care l-a adaptat pentru teatru, bucurându-se de acelaşi succes ca în cazul cărţii.

Pe 27 iulie 1824 se naște la Paris Alexandre Dumas fiul. Părinții săi, romancierul Alexandre Dumas și modesta croitoreasă Chaterine-Laure Labay(1793-1868), îl declară "copil din flori", cu mamă și cu tatăl necunoscuți. Este crescut de mama sa până la vârsta de 7 ani.

Pe 17 martie 1831, Alexandre Dumas își recunoaște oficial fiul. O săptămână mai târziu, îl recunoaște oficial si mama. După o luptă aprigă între părinți, fiul este luat în îngrijire de tată.1833 intra la internat.

În anul 1844 o întâlnește pe Marie Duplessis, care îi devine amantă și care îl va inspira în crearea personajului Marguerite Gautier, eroina romanului "Dama cu camelii".

1845-  Este publicat primul său roman "Les aventures de quatre femmes et d'un perroquet", apoi urmeaza culegerea de versuri "Pechés de jeunesse"

1852 - Adaptează "Dama cu camelii" pentru teatru, care va obtine un succes enorm, unul din cele mai importante din secolul al XIX-lea.

1864 - Se căsătorește cu Nadjeschda Narîșkin (născută Nadjeschda von Knorring), văduva principelui Aleksandr Narîșkin.

1867 - Scrie "Les idées de Madame Aubray". Piesa are un mare succes. Autorul își botează fiica după personajul Jeannine.

1875 - Pe 11 februerie, Alexandre Dumas fiul este ales membru al Academiei Franceze.

Alexandre Dumas fiul moare pe 28 noiembrie la Marly-le-Roi și este înmormântat în cimitirul Montmartre din Paris.

• 1830: Începutul celor „Trei zile glorioase” ale Revoluției din 1830

Largi pături ale populației pariziene s-au ridicat împotriva domniei regelui Carol al X-lea, silindu-l să abdice. I-a urmat la tron Ludovic Philip d’Orleans (1830-1848 – „Monarhia din iulie”).

Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris – d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848. Face parte din dinastia Bourbon-Orléans.

• 1862: Printr-un decret al domnitorului Al. I. Cuza a fost înfiinţat Ministerul Afacerilor Străine.

 Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”.

În data de 27 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza, Domn al Principatelor Unite semna Decretul Domnesc nr. 168 pentru înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”.

Înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine vine la scurt timp după un moment fundamental pentru naţiunea română: 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Ales la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi 24 ianuarie în Ţara Românească, Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitorul celor două ţări române. Prin activitatea intensă politică şi diplomatică, pe lângă puterile vremii, Alexandru Ioan Cuza a reuşit, în 1862, să înfăptuiască unitatea administrativă şi constituţională a Principatelor Unite.

• 1917: A fost încheiat un protocol între împuterniciţii guvernelor rus şi român şi ai Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România, privind depozitarea, la Moscova, a unor valori româneşti însumînd 7,5 miliarde de lei. 

Tezaurul României, încă nerecuperat, conţinea peste o jumătate de miliard de lei, stoc în aur al BNR, titluri, efecte, depuneri, arhive, tablouri parţinînd Pinacotecii Statului şi unor colecţionari, precum şi documente, obiecte de cult etc.

• 1921: Cercetătorii de la Universitatea din Toronto, conduşi de biochimistul Frederick Banting, au anunţat descoperirea insulinei.

Insulina este un hormon proteic produs de anumite celule speciale din pancreas, care controlează cantitatea de zahăr din sânge (glucoza).

Descoperirea insulinei i-a adus lui Banting Premiul Nobel pentru Medicină, ca urmare a activităţii experimentale desfăşurată.

Frederick Banting (n.14 noiembrie 1891- d. 21 februarie 1941) a fost un medic canadian care este considerat împreună cu fiziologul american Charles Best, ca descoperitori ai insulinei, pentru care primesc în anul 1921 Charles Best, iar în 1923 Frederick Banting premiul Nobel în medicină.

• 1940:  A debutat pe micile ecrane Bugs Bunny, în desenul animat „A wild hare” („Un iepure sălbatic”).

Bugs Bunyy este un iepure fictiv, unul dintre cele mai populate personaje de desene animate din lume.

Bugs Bunny s-a „născut” în Brooklyn, New York, fiind rezultatul imaginaţiei lui Tex Avery (cel care a regizat „A wild hare”) şi Robert McKimson (creatorul designului final).

Unul dintre cele mai cunoscute și îndrăgite personaje de desene animate "Bugs Bunny", cel mai iubit iepure animat, și-a făcut prima apariție la 27 iulie 1940, în "A Wild Hare". Ulterior, a apărut în serii de desene animate precum Looney Tunes și Merrie Melodies.

Considerat un simbol al copilăriei, Bugs este iepurele gri, foarte inteligent, care a reușit să-și introducă spectacorul în lumea fascinantă a desenelor animate. "Bugs Bunny" s-a născut la Brooklyn, New York. Potrivit lui Mel Blanc, actorul care i-a dat grai, accentul său este un amestec între cel din zona Bronx și cel din Brooklyn, potrivit historia.ro.

Este cunoscut datorită replicii care l-a consacrat: "What's up, Doc? " ("Ce s-a'ntâmplat, Doc?") și datorită conflictului cu alte personaje, cum ar fi Elmer Fudd, Yosemite Sam, Marvin sau Daffy Duck. Aproape întotdeauna, Bugs iese învingător din orice fel de conflict. Aceasta este o trăsătură, pe care i-a atribuit-o regizorul Chunk Jones, căruia i-a plăcut să pună față în față învingătorii și învinșii.

Temându-se ca nu cumva personajul să-și piardă din popularitate, implicându-se în conflicte în calitate de agresor, Jones a descoperit modul prin care poate să-i aducă lui Bugs simpatia publicului. Toți adversarii iepurașului sunt niște fanfaroni care fie îl înșeală, fie îl amenință. După ce a fost jignit, de obicei de trei ori, Bugs reacționează: "Îți dai seama, bineînțeles, că asta înseamnă război".

Alți regizori, precum Friz Freleng l-au făcut pe Bugs să-și ofere ajutorul celor care aveau nevoie, creând astfel circumstanțe atenuante pentru poznele pe care le făcea. Iar audiența îi dă permisiunea, tacit, să se răzbune sau să se apere.

În 1941, Bugs Bunny a devenit foarte popular în cultura americană, dar și cel mai îndrăgit personaj al seriei Looney Tunes. Un an mai târziu a devenit starul seriei de desene animate Merrie's Melodies. Tot în 1942, Bugs Bunny a suferit o serie de schimbări, dinții din față fiind măriți pentru a ieși în evidență, iar capul regândit și realizat mai rotund.

"Bugs Bunny" a apărut în nenumărate producții, iar în 1958, pelicula "Knighty Knight Bugs" a primit premiul Oscar, potrivit infoplease.com. În toamna anului 1960, a debutat pe canalul ABC emisiunea "The Bugs Bunny Show", care a fost apreciată timp de 30 de ani. În 1985 a devenit al doilea personaj de desene animate care a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame.

În 1990, Bugs a apărut într-o campanie de luptă împotriva drogurilor, iar în 1997, a apărut pe un timbru al Statelor Unite. În 2002, revista "TV Guide" a publicat lista celor mai bune 50 de personaje de desene animate, iar "Bugs Bunny" ocupa locul I, potrivit today.wmit.net.au.

Adevăratul nume al lui Bugs ar fi George Washington Bunny (potrivit unei reviste de benzi desenate).

• 1956: Romania  devine membru al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), fondata in 16 noiembrie 1945.

Potrivit informatiilor de pe pagina de internet a organizatiei, scopul UNESCO este de a contribui la pacea si securitatea lumii prin colaborarea intre natiuni in educatie, stiinta, cultura, si comunicatii pentru a se reusi stabilirea unui respect fata de justitie universal, pentru corectitudinea justitiei si pentru drepturile si fundamentele omului liber, indiferent de rasa, sex, limba sau religie.

Una dintre cele mai cunoscute misiuni ale UNESCO este cea de a mentine o lista de locuri din patrimoniul mondial, care sunt importante din punct de vedere natural sau istoric, a caror conservare si salvare sunt importante pentru comunitatea mondiala.

Stema UNESCO este inspirata din imaginea templului Parthenon  (templul dedicat zeitei Athena Parthenos, ridicat pe acropola Atenei).

Să aveți o zi frumoasă!