”Legendele
spun că fotografiile fură sufletul oameniilor. Eu, ca fotograf, dau suflet
fotografiilor.” (Aurel Rapa)
Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5
mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România, 11 ianuarie fiind ziua de
naştere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul
fotograf al României.
11 ianuarie
reprezintă ziua de naștere a lui Carol Popp de Szathmary (1812 - 1887),
recunoscut ca primul fotograf al României.
Pictor și fotograf, Carol Popp de Szathmary
s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Satu Mare.
Carol Popp de
Szathmári a fost un pictor şi grafician maghiar din Transilvania, primul
fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român şi unul dintre primii zece
fotografi din Europa.
Se născuse
la Cluj, în 1812, ca fiu al lui Dániel Szathmáry, mic
nobil fără moşie şi
teolog, angajat al Colegiului reformat din localitate. Primele studii le-a
făcut în Transilvania, la Colegiul reformat din Cluj. Apoi a studiat dreptul şi
a lucrat o vreme ca funcţionar la Sibiu.
Un timp a
studiat pictura la Roma, unde s-a împrietenit cu Constantin Lecca. Ulterior a
plecat la Viena, unde a studiat pictura la Academia de arte, între alţii, cu
Peter Fendi (1792-1842) şi Johann Treml (1816-1852). În continuare a efectuat
două voiaje de studii în Italia.
A călătorit
mult în ţară şi în străinătate, de unde a adus numeroase imagini pitoreşti,
între care cele executate în acuarelă se disting prin vervă, spontaneitate şi
poezie. În pictură, limbajul său este migălos şi greoi, dar vădind un spirit de
observaţie ascuţit, mai ales în scenele reprezentând bâlciuri sau târguri.
Ca
litograf, Szathmári a lăsat un Album cu vederi din Transilvania (1841), precum
şi portretele deputaţilor din Dieta Transilvaniei. În 1860 a realizat o hartă
topografică a ţării. Opera sa mai cuprinde cromolitografii şi acuarele
înfăţişând tipuri şi porturi populare cu un caracter exclusiv documentar.
Cu fotografiile realizate în Bucureşti, între anii 1860 şi 1863, publică albumul ”Elena Cuza”, iar apoi, cu fotografii din ţară, între 1866 şi 1868, ”Albumul României”, care cuprinde şi imagini din timpul călătoriilor lui Carol I, căruia i-a fost ghid.
În 1854,
Carol Popp de Szathmari intră în istoria fotojurnalismului realizând primele
fotografii de război în Crimeea. Aici, cu un an înaintea englezului Roger
Fenton şi a americanului S. Robertson, a realizat cu mijloacele specifice
vremii primele fotografii de război din lume. Carol Popp de Szathmari a
multiplicat ulterior fotografiile făcute în Crimeea şi le-a dăruit suveranilor
ţărilor implicate în acest război. A realizat apoi fotografii şi în timpului
Războiului de Independenţă din 1877.
Acest pionier al fotografiei a realizat o bogată colecție de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clișee pe sticlă și fotografii cu ofițeri superiori din toate armele și din toate taberele. Lui îi aparține și portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News" din 3 octombrie 1855.
A fost
premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat
albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album,
Szathmary a oferit câte un exemplar împăraților Napoleon al III-lea și Franz
Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului și marelui duce Carl Alexander
de Saxa-Weimar-Eisenach.
Bun
desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curții Regale din
Cotroceni. A fost pictor și fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa.
A deschis
expoziții la București (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia
Expoziției Universale, costume naționale și peisaje românești și a obținut
premiul II. A murit la 14 martie 1887.
În 1840, după cum relatează George Potra în lucrarea sa Aspecte privind istoricul fotografiei în România, în Româia a fost adus primul aparat de fotografiat, un dagheriotip cumpărat de Colegiul Sfântu Sava, unde lucra în acel timp şi Szathmári.
Însuşi Szathmári a ţinut să specifice data în care a executat prima sa fotografie - noiembrie 1848.
Calotipia (vechi procedeu de fotografiere, în care se folosea clorura de argint ca sensibilizator şi cea de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare) reprezintă un Cupidon cu braţele frânte, o statueta din colecţia personală de antichităţi.
Această este prima fotografie realizată în România şi se află în colecţia Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei, fiind una dintre nestematele acesteia.
În timpul Războiul Crimeii (1853-1856), Szathmári s-a aflat pe malul Dunării unde se dădeau lupte, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde a imortalizat chipuri, bivuacuri, fortificaţii, combatanţi şi scene de luptă, devenind astfel primul artist fotograf al României şi primul fotoreporter de război din lume.
De asemenea, staţionarea trupelor ruseşti şi apoi a celor turceşti şi austriece la Bucureşti i-a oferit artistului o altă neaşteptată posibilitate de afirmare a talentului de fotograf realizând o bogată colecţie de fotografii cu chipuri militare.
La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele.
Lui Szathmári îi aparţine şi portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News", în 3 octombrie 1855.
Carol Popp de Szathmári a fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855 pentru albumul cu imagini din Războiul Crimeii, oferit apoi de fotograf şi împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Unterior, Szathmári a călătorit în China şi în Siberia unde a realizat fotografii artistice şi a deţinut un atelier de fotografie pe Podul Mogoşoaiei, vis-a-vis de Biserica Săridar.
Bun desenator şi specialist în tehnica acuarelei, Carol Popp de Szathmári a fost şi pictorul Curţii Regale din Cotroceni şi de asemenea, pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
Carol Popp de Szathmary a fost fotograful oficial al lui Alexandru Ioan Cuza și Carol I, fiind primul fotograf atestat oficial în România.
Cea mai mare parte a vieţii a trait în Bucureşti, a publicat un volum cu 100 de fotografii şi a deschis expoziţii în 1864 şi 1868. Cu ocazia Expoziţiei Universale din 1873 de la Viena obţine premiul II cu peisaje româneşti şi costume naţionale.
Carol Popp de Szathmári a murit la Bucureşti, în 3 iunie 1887.
În 1840, după cum relatează George Potra în lucrarea sa Aspecte privind istoricul fotografiei în România, în Româia a fost adus primul aparat de fotografiat, un dagheriotip cumpărat de Colegiul Sfântu Sava, unde lucra în acel timp şi Szathmári.
Însuşi Szathmári a ţinut să specifice data în care a executat prima sa fotografie - noiembrie 1848.
Calotipia (vechi procedeu de fotografiere, în care se folosea clorura de argint ca sensibilizator şi cea de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare) reprezintă un Cupidon cu braţele frânte, o statueta din colecţia personală de antichităţi.
Această este prima fotografie realizată în România şi se află în colecţia Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei, fiind una dintre nestematele acesteia.
În timpul Războiul Crimeii (1853-1856), Szathmári s-a aflat pe malul Dunării unde se dădeau lupte, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde a imortalizat chipuri, bivuacuri, fortificaţii, combatanţi şi scene de luptă, devenind astfel primul artist fotograf al României şi primul fotoreporter de război din lume.
De asemenea, staţionarea trupelor ruseşti şi apoi a celor turceşti şi austriece la Bucureşti i-a oferit artistului o altă neaşteptată posibilitate de afirmare a talentului de fotograf realizând o bogată colecţie de fotografii cu chipuri militare.
La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele.
Lui Szathmári îi aparţine şi portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News", în 3 octombrie 1855.
Carol Popp de Szathmári a fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855 pentru albumul cu imagini din Războiul Crimeii, oferit apoi de fotograf şi împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Unterior, Szathmári a călătorit în China şi în Siberia unde a realizat fotografii artistice şi a deţinut un atelier de fotografie pe Podul Mogoşoaiei, vis-a-vis de Biserica Săridar.
Bun desenator şi specialist în tehnica acuarelei, Carol Popp de Szathmári a fost şi pictorul Curţii Regale din Cotroceni şi de asemenea, pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
Carol Popp de Szathmary a fost fotograful oficial al lui Alexandru Ioan Cuza și Carol I, fiind primul fotograf atestat oficial în România.
Cea mai mare parte a vieţii a trait în Bucureşti, a publicat un volum cu 100 de fotografii şi a deschis expoziţii în 1864 şi 1868. Cu ocazia Expoziţiei Universale din 1873 de la Viena obţine premiul II cu peisaje româneşti şi costume naţionale.
Carol Popp de Szathmári a murit la Bucureşti, în 3 iunie 1887.
”Nu
pot să cânt, să pictez și nu știu să scriu ce simt, așa că nu
îmi rămâne decât fotografia, pentru a-mi exprima sentimentele.”
(Robert Adams)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!