Pe 20 decembrie 2013, la cea de-a 68-a
sesiune a Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite, s-a decis ca pe
data de 3 martie, ziua în care s-a adoptat Convenția cu privire la comerțul
internațional cu specii ale faunei şi florei pe cale de dispariţie (CITES), să
se sărbătorească Ziua Mondială a Faunei și Florei Sălbatice. În rezoluția sa,
Adunarea generală a reafirmat valoarea naturii sălbatice şi a contribuțiilor
sale, pornind de la nivel ecologic, genetic, social, economic, ştiinţific,
educaţional, cultural, recreativ sau estetic și până la dezvoltarea durabilă.
Prin urmare, ziua de 3 martie a fost aleasă să reprezinte Ziua Mondială a
Faunei și Florei Sălbatice, pentru a sărbători şi a creşte gradul de
conştientizare pentru natura sălbatică, dar şi pentru a recunoaște rolul
important pe care îl are CITES: asigurarea că schimburile comerciale
internaționale nu ameninţă supravieţuirea speciilor.
Convenția este în vigoare de la 1 iulie
1975, fiind un sistem strict de autorizare și control, care reglementează
comerțul internațional aproximativ a 35.000 de specii de animale și plante
sălbatice. Această convenție a fost concepută cu scopul de protejare maximă a
speciilor periclitate din fauna și flora sălbatică. La această convenție
internațională interguvernamentală, România a aderat în 1994, de atunci fiind
implicată în reglementarea comerțului internațional al animalelor și plantelor
sălbatice. Până în 2014 a crescut la 180 numărul acelor state care se angajează
la controlul comerțului internațional al speciilor protejate.
Prin urmare, ziua de 3 martie a fost
aleasă să reprezinte Ziua Mondială a Faunei și Florei Sălbatice, pentru a
sărbători şi a creşte gradul de conştientizare pentru natura sălbatică, dar şi
pentru a recunoaște rolul important pe care îl are CITES: asigurarea că
schimburile comerciale internaționale nu ameninţă supravieţuirea speciilor.
Azi sărbătorim Ziua Internațională a Vieții Sălbatice (World Wildlife Day), tema în 2018 fiind protejarea felinelor mari. Ca prădători din vârful lanțului trofic, felinele mari sunt mai mult decât o prezență simpatică. Tigrul, leul, jaguarul, leopardul zăpezilor sau râsul din Carpați, toate aceste feline sunt specii cu o importanță uriașă pentru ecosisteme. Prin conservarea acestora putem salva o rețea complexă de viețuitoare aflate în zona inferioară a lanțului trofic. În plus, acțiunile de protejare și conservare a felinelor pot securiza resurse esențiale inclusiv pentru oameni. Spre exemplu, doar habitatul leopardului zăpezilor acoperă zone din care izvorăsc cursuri de apă ce alimentează peste 3 milarde de oameni.
Speciile de feline sălbatice sunt însă grav amenințate. Distrugerea habitatului, conflictele om-animale sălbatice și braconajul au redus masiv populațiile acestor creaturi magnifice.
În Asia, cablurile de bicicletă ucid mai multe feline decât armele
Sârme sau cabluri ca cele folosite la biciclete sunt utilizate pentru confecționarea de capcane letale, din ce în ce mai des descoperite în habitatul felinelor. Deși lațurile nu sunt neapărat puse pentru feline, multe cad pradă acestei metode ilegale de vânătoare. Așa s-a ajuns ca astăzi, pe continentul asiatic, lațurile capcană să ucidă mai multe feline decât armele de vânătoare. Animalele mor în agonie, ori, în cazul în care reușesc să scape, nu mai pot vâna din cauza rănilor și mor de foame.
Tigri crescuți în ferme și comerț ilegal cu oase de leu
Se estimează că doar 3.900 de tigri mai trăiesc astăzi în sălbăticie, din ținuturile înghețate ale Rusiei până în jungla tropicală din Indonezia. Alți circa 8000 de tigri trăiesc în captivitate, în ferme, grădini zoologice sau circuri.
În fermele din China, Thailanda, Laos sau Vietnam, tigrii sunt considerați o atracție turistică, dar sunt crescuți pentru ca mai târziu să fie transformați în produse. Orice porțiune a corpului lor – de la mustăți și până la coadă – poate fi tranzacționată pentru așa numitele „medicamente” sau pur și simplu pentru afișarea statusului social. Aceste ferme amenință grav populațiile de feline din sălbăticie prin faptul că alimentează cererea de pe piață. Investigații recente arată că, acolo unde traficanții de oase de tigru nu fac față cererii, acestea sunt înlocuite cu oase de leu datorită densității asemănătoare. Această piață în creștere creează o nouă amenințare pentru lei. Specia a cunoscut un declin accelerat, de 40%, de-a lungul ultimelor trei generații, din cauza pierderii habitatului și conflictelor cu oamenii.
La noi, tigrii au fost folosiți în circuri, dar de vara trecută, în urma unei campanii WWF, România a devenit 25-a țară din Europa care interzice folosirea animalelor sălbatice în circuri.
Jaguarul și leopardul zăpezilor pierd lupta cu extinderea activităților umane
Jaguarul, cea mai mare felină a continentului american, ocupă astăzi mai puțin de jumătate din habitatul de altădată. Distrugerea habitatului pentru extinderea fermelor de vite sau a plantațiilor în scop industrial precum soia, trestia de zahăr sau uleiul de palmier reprezintă o amenințare majoră pentru supraviețuirea speciei. Populația lor e în declin, jaguarii fiind uciși deoarece atacă vitele fermierilor, dar și din cauza fricii sau pentru a satisface cererea din ce în ce mai mare pentru produse realizate din blana jaguarilor sau oasele acestora. Braconajul, încurajat de comerțul cu blană sau gheare, este o mare amenințare la adresa populației de leopard al zăpezilor.
Râsul din Carpați își pierde habitatul
Felina emblematică a Carpaților – râsul – este afectată la rândul ei de restrângerea habitatului, din cauza extinderii zonelor locuibile, dar și de fragmentarea acestuia prin lucrări de infrastructură, precum șoselele sau pârtiile de ski. Totodată, lipsa unor soluții eficiente care să descurajeze conflictele om-carnivore mari duce la încurajarea braconajului. În prezent, Munții Carpați adăpostesc o populație de râși estimată la 2.700 de exemplare
Cu ocazia Zilei Internaționale a Vieții Sălbatice WWF România și Digi Animal World lansează un concurs prin care fiecare își poate testa cunoștințele despre feline: http://www.digi-animalworld.tv/concurs-zimbrii. Cei care răspund corect pot câștiga o excursie în Măgura Zimbrilor, să meargă pe urmele zimbrilor sălbatici din Munții Țarcu.
Ziua mondială a vieţii sălbatice 2018 oferă şansa creşterii gradului de conştientizare a situaţiei acestor feline mari şi de a sprijini acţiunile globale şi naţionale care sunt în desfăşurare, pentru salvarea acestor specii reprezentative ale regnului animal de pe Terra.
Azi sărbătorim Ziua Internațională a Vieții Sălbatice (World Wildlife Day), tema în 2018 fiind protejarea felinelor mari. Ca prădători din vârful lanțului trofic, felinele mari sunt mai mult decât o prezență simpatică. Tigrul, leul, jaguarul, leopardul zăpezilor sau râsul din Carpați, toate aceste feline sunt specii cu o importanță uriașă pentru ecosisteme. Prin conservarea acestora putem salva o rețea complexă de viețuitoare aflate în zona inferioară a lanțului trofic. În plus, acțiunile de protejare și conservare a felinelor pot securiza resurse esențiale inclusiv pentru oameni. Spre exemplu, doar habitatul leopardului zăpezilor acoperă zone din care izvorăsc cursuri de apă ce alimentează peste 3 milarde de oameni.
Speciile de feline sălbatice sunt însă grav amenințate. Distrugerea habitatului, conflictele om-animale sălbatice și braconajul au redus masiv populațiile acestor creaturi magnifice.
În Asia, cablurile de bicicletă ucid mai multe feline decât armele
Sârme sau cabluri ca cele folosite la biciclete sunt utilizate pentru confecționarea de capcane letale, din ce în ce mai des descoperite în habitatul felinelor. Deși lațurile nu sunt neapărat puse pentru feline, multe cad pradă acestei metode ilegale de vânătoare. Așa s-a ajuns ca astăzi, pe continentul asiatic, lațurile capcană să ucidă mai multe feline decât armele de vânătoare. Animalele mor în agonie, ori, în cazul în care reușesc să scape, nu mai pot vâna din cauza rănilor și mor de foame.
Tigri crescuți în ferme și comerț ilegal cu oase de leu
Se estimează că doar 3.900 de tigri mai trăiesc astăzi în sălbăticie, din ținuturile înghețate ale Rusiei până în jungla tropicală din Indonezia. Alți circa 8000 de tigri trăiesc în captivitate, în ferme, grădini zoologice sau circuri.
În fermele din China, Thailanda, Laos sau Vietnam, tigrii sunt considerați o atracție turistică, dar sunt crescuți pentru ca mai târziu să fie transformați în produse. Orice porțiune a corpului lor – de la mustăți și până la coadă – poate fi tranzacționată pentru așa numitele „medicamente” sau pur și simplu pentru afișarea statusului social. Aceste ferme amenință grav populațiile de feline din sălbăticie prin faptul că alimentează cererea de pe piață. Investigații recente arată că, acolo unde traficanții de oase de tigru nu fac față cererii, acestea sunt înlocuite cu oase de leu datorită densității asemănătoare. Această piață în creștere creează o nouă amenințare pentru lei. Specia a cunoscut un declin accelerat, de 40%, de-a lungul ultimelor trei generații, din cauza pierderii habitatului și conflictelor cu oamenii.
La noi, tigrii au fost folosiți în circuri, dar de vara trecută, în urma unei campanii WWF, România a devenit 25-a țară din Europa care interzice folosirea animalelor sălbatice în circuri.
Jaguarul și leopardul zăpezilor pierd lupta cu extinderea activităților umane
Jaguarul, cea mai mare felină a continentului american, ocupă astăzi mai puțin de jumătate din habitatul de altădată. Distrugerea habitatului pentru extinderea fermelor de vite sau a plantațiilor în scop industrial precum soia, trestia de zahăr sau uleiul de palmier reprezintă o amenințare majoră pentru supraviețuirea speciei. Populația lor e în declin, jaguarii fiind uciși deoarece atacă vitele fermierilor, dar și din cauza fricii sau pentru a satisface cererea din ce în ce mai mare pentru produse realizate din blana jaguarilor sau oasele acestora. Braconajul, încurajat de comerțul cu blană sau gheare, este o mare amenințare la adresa populației de leopard al zăpezilor.
Râsul din Carpați își pierde habitatul
Felina emblematică a Carpaților – râsul – este afectată la rândul ei de restrângerea habitatului, din cauza extinderii zonelor locuibile, dar și de fragmentarea acestuia prin lucrări de infrastructură, precum șoselele sau pârtiile de ski. Totodată, lipsa unor soluții eficiente care să descurajeze conflictele om-carnivore mari duce la încurajarea braconajului. În prezent, Munții Carpați adăpostesc o populație de râși estimată la 2.700 de exemplare
Cu ocazia Zilei Internaționale a Vieții Sălbatice WWF România și Digi Animal World lansează un concurs prin care fiecare își poate testa cunoștințele despre feline: http://www.digi-animalworld.tv/concurs-zimbrii. Cei care răspund corect pot câștiga o excursie în Măgura Zimbrilor, să meargă pe urmele zimbrilor sălbatici din Munții Țarcu.
Ziua mondială a vieţii sălbatice 2018 oferă şansa creşterii gradului de conştientizare a situaţiei acestor feline mari şi de a sprijini acţiunile globale şi naţionale care sunt în desfăşurare, pentru salvarea acestor specii reprezentative ale regnului animal de pe Terra.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Faunei și
Florei Sălbatice este sărbătorită în întreaga lume valoarea naturii sălbatice
şi a contribuțiilor sale, pornind de la nivel ecologic, genetic, social,
economic, ştiinţific, educaţional, cultural, recreativ sau estetic și până la
dezvoltarea durabilă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!