20 Mai

Este a 140-a zi a anului. 
Au mai rămas 225 de zile până la sfârșitul anului. 
Soarele răsare la 05 h 44 m și apune la 20 h 41 m. 

Citatul zilei

“Eşti tot ceea ce eşti şi vrei să fii, eşti toţi oamenii care te-au ajutat şi care nu, eşti toţi cei pe care i-ai întâlnit şi îi vei întâlni, eşti profesorul care te-a picat şi profesoara care ţi-a dat curaj.” (Hector Malot -Singur pe lume)

Ziua Mondială a Metrologiei

Ziua Mondială a Metrologiei comemorează semnarea Tratatului de la Paris, Convention du Metre, din 20 mai 1875, semnat iniţial de 17 state, dar la care au aderat deja 52 de ţări.

 În fiecare an, la 20 mai se serbează Ziua Mondială a Metrologiei, ştiinţa fără de care nu ar fi putut exista comerţul sau industria.

Metrologia defineşte partea fizicii care se ocupă cu măsurările precise, cu stabilirea unităţilor şi cu procedeele de măsură.

Totodată, reprezintă totalitatea activităţilor privitoare la măsurări, etaloane, aparate şi instrumente de măsură, precum și la supravegherea folosirii lor economice.

METROLOGÍE s. f. Parte a fizicii care se ocupă cu măsurările precise, cu stabilirea unităţilor şi cu procedeele de măsură etc. Totalitatea activităţilor (legale şi administrative) privitoare la măsurări, la etaloane, la aparate și instrumente de măsură, precum și la supravegherea folosirii lor economice. – Din fr. métrologie.

Este o zi în care toate ţările lumii care beneficiază de un singur sistem coerent de măsurători, bazat pe Sistemul Internaţional de Unităţi (SI), sărbătoresc realizările ştiinţifice, tehnologice şi economice care au fost posibil de realizat datorită acestui tratat.

Astăzi este imposibil să ne imaginăm funcţionarea normală a lumii în care trăim fără suportul pe care ni-l asigură metrologia.

Toată dezvoltarea tehnico-ştiinţifică şi economică a ultimului secol s-a bazat şi se bazează pe metrologie.
Dezvoltarea unui sistem universal de măsurare a avut în societate o importanţă deosebită constituind o parte esenţială a regulilor de bază ale societăţii. Metrologia are un impact major în viaţa de zi cu zi, permiţând facilitarea comerţului, creşterea calităţii produselor şi serviciilor, sporirea încrederii consumatorilor, siguranţei şi sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului. Metrologia joacă un rol important în adoptarea progresului ştiinţific şi tehnologic, în proiectarea şi eficientizarea producţiei de bunuri, în conformitate cu necesităţile consumatorilor. Ca urmare a tendinţei globalizării comerţului, investiţiilor şi producţiei industriale, a dezvoltării standardelor internaţionale pentru toate tipurile de bunuri şi servicii şi a impactului tehnologiei înalte în majoritatea sectoarelor economiei, metrologia a atins un nivel de importanţă strategică, atât în economie, cât şi în societate.

Sistemul Mondial de Măsurări este simplu şi combină eforturile mai multor organizaţii. La nivel de lucru, măsurările sunt efectuate în laboratoare acreditate de un organism de acreditare (ILAC). ILAC impune ca rezultatele măsurărilor să fie trasabile la Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (SI) iar etaloanele naţionale ale acestor unităţi sunt deţinute de institutele naţionale de metrologie (INM-uri). Sistemul oficial de demonstrare a echivalenţei etaloanelor SI la cel mai înalt nivel este gestionat de Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (BIPM) printr-un acord internaţional întocmit în 1999 de Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM), care se numeşte CIPM MRA.

În cazul măsurărilor din domeniul reglementat, Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală (OIML) aplică un acord asemănător, cunoscut sub numele de Acordul OIML de Recunoaştere Reciprocă (OIML MAA). OIML MAA stabileşte încrederea reciprocă a semnatarilor în evaluarea mijloacelor de măsurare şi acceptarea reciprocă a rezultatelor evaluărilor. Importante organisme de reglementare cum ar fi Agenţia Federală pentru Aviaţie din SUA şi companii aviatice precum Boeing se bazează pe măsurările industriei aviatice trasabile la SI prin INM-uri semnatare ale CIPM MRA, indiferent unde sunt făcute.

Ziua mondială a albinelor

Ziua mondială a albinelor se sărbătoreşte în fiecare an la 20 mai pentru a atrage atenţia asupra importanţei lor pentru umanitate, asupra necesităţii conservării albinelor dar şi a altor polenizatoare.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, pentru a reaminti oamenilor importanţa albinelor, pentru a invita omenirea să ia măsuri concrete pentru a le proteja. Propunerea de proclamare a acestei zile a venit din partea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, avându-l ca şef de proiect pe vicepremierul Dejan Židan, conform www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro. Acesta a declarat: "(...) Conştientizarea importanţei vitale de salvare a albinelor trebuie să ajungă la fiecare individ şi trebuie să facem mai mult decât să vorbim - trebuie să întreprindem activităţi concrete pentru creşterea şi îngrijirea albinelor, pentru promovarea dezvoltării apiculturii - peste tot, inclusiv în ţările în curs de dezvoltare".

Data aleasă pentru marcarea acestei zile reprezintă ziua de naştere a lui Anton Janša (20 mai 1734 - 13 sept. 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Tot cu prilejul proclamării Zilei mondiale a albinelor, Carla Mucavi, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a comentat: "Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii ...Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării."

Studiile efectuate de ONU şi de "International Union for the Conservation of Nature" arată că populaţiile de albine şi polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic în ultimii ani, ca o consecinţă a activităţii umane iraţionale - agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice, etc.

Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine arată www.publika.md. Albinele sunt esenţiale pentru polenizarea nucilor, pepenilor, citricelor, merelor, cepei, dovleceilor, fasolei, ardeilor, vinetelor, castraveţilor, roşiilor, cafelei, nucilor de cocos şi nu numai. Aceste alimente ne aduc 35% din necesarul energetic, majoritatea mineralelor, vitaminelor şi anti-oxidanţilor.

Albert Einstein obişnuia să spună că "atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit".

Decimarea populaţiilor de albine a determinat ţări ca Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie sau China să emită norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, una dintre principalele cauze ale dispariţiei albinelor.

Ziua maritimă europeană

Uniunea Europeană a declarat data de 20 mai ca fiind Ziua maritimă europeană.

Aceasta oferă ocazia de a pune în evidență rolul crucial pe care îl au oceanele și mările în viața cotidiană a tuturor cetățenilor UE, nu doar în cea a comunităților costiere, ci și în dezvoltarea durabilă a Europei și în ocuparea forței de muncă în general.

Pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, această zi dedicată mării reprezintă și o platformă de dezbateri pentru a încuraja gestionarea mai bună a zonelor costiere, a mărilor și a oceanelor de către toți cetățenii și toate părțile interesate.

Evenimentul important dedicat acestei zile este ''Conferința Zilei Maritime Europene''. Ea se desfășoară în fiecare an într-o regiune diferită.Ziua este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere; de asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării.

Ziua maritimă europeană a fost lansată oficial la 20 mai 2008 la Strasbourg, unde a fost semnată o declarație tripartită comună de către președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, președintele Consiliului Uniunii Europene, Janez Jan?a, și președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Edițiile precedente ale Zilei Maritime Europene au avut loc la Bruxelles (2008), Roma (2009), Gijon (2010), Gdansk (2011), Göteborg (2012), Valetta (2013) și Bremen (2014).

Evenimente de-a lungul timpului...

• 325: A început Conciliul de la Niceea, primul sinod ecumenic al bisericii creștine (astazi orașul İznik din Turcia).

La acest prim conciliu (sinod) ecumenic, convocat de împăratul Constantin cel Mare, au participat după unele mărturii 200, după altele 318 episcopi din tot ținutul creștin.

Sinodul a discutat printre altele si problemele ridicate de Arius din Alexandria care susținea că Isus din Nazaret nu ar fi fiul lui Dumnezeu născut din veșnicie.

Din punct de vedere ecumenic „Credo”-ul (Crezul) de la Niceea, a afirmat în contra ereticilor arianiști pentru prima dată la nivelul întregului Imperiu Roman necesitatea recunoașterii Sfintei Trinități (Dumnezeu, Isus Christos și Duhul/Spiritul Sfânt) ca piatră de temelie a religiei Imperiului, Orthodoxismul catolic. Arianismul, era potrivnic acestei dogme și era adoptat de triburile germanice ce intrau în contact cu civilizația romană.

El va supraviețui încă multe secole in mijlocul lor, chiar si în perioada așa ziselor „Regate Germanice”.

• 1388:A avut loc prima mențiune documentară a orașului Suceava, principala reședință a domnitorilor Moldovei din timpul lui Petru I Mușat (1375-1391) până în 1566, când Alexandru Lăpușneanul a transferat capitala la Iași.

• 1609: Sonetele lui William Shakespeare erau publicate pentru prima dată.

 Colectia de 154 de sonete corespunde unui moment dramatic din existenta marelui dramaturg englez si reda povestea unei pasiuni de trei ani si a unui triunghi amoros, infatisand un mic roman de dragoste cu trei personaje: Shakespeare, iubita infidela si prietenul lui intim, care il inseala, luandu-i iubita.

• 1799: S-a născut Honoré de Balzac, romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez, 

considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic.

Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categori deja existente, aparte.

El a creat un adevărat monument, Comedia umană, ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uninii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée.

Este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic şi a romanului fantastic.

"Este pe atât de uşor să visezi o carte, pe cât este de greu să o scrii. Cărţile cu subiecte pe de-a-ntregul ficţiune, care deci nu se leagă în niciun chip de realitate, pier înainte de a se naşte; în timp ce acelea care se sprijină pe fapte observate, auzite, luate din viaţa reală, obţin onorurile longevităţii".

"Trebuie să ţii la cuvântul dat mai mult decât la bogăţie; pentru că a ţine la cuvântul dat îţi aduce bogăţie, dar toate bogăţiile nu şterg pata pe care ţi-o lasă pe conştiinţă nerespectareacuvântului".

"Când te afli cu capul în nori, nu te simţi bine cu picioarele pe pământ".

"Conştiinţa noastră e un judecător ce nu dă greş atâta timp cât n-am ucis-o încă".

• 1806: S-a născut John Stuart Mill, filosof britanic al epocii victoriene, 

unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului.

Lucrarea „Despre libertate” este unul dintre textele de referință ale doctrinei liberale, reprezentând, în fond, un tratat despre libertate.

Cartea explorează natura și limitele puterii care poate fi exercitată în mod legitim de societate asupra individului. Mill a dezvoltat un principiu fundamental conform căruia fiecare are dreptul de a acționa precum dorește, în condițiile în care faptele sale nu îi afectează pe ceilalți. Dacă respectivul act se răsfrânge exclusiv asupra celui care îl comite, societatea nu are nici un drept de a interveni, chiar dacă persoana își face rău. Sunt excluși din sfera acestei teorii cei care nu sunt totalmente capabili de a discerne (spre exemplu, copiii sau cei ce nu se află în deplinătatea facultăților mintale).

Mill a apărat cu o convingere puternică libertatea de exprimare. De asemenea, a susținut faptul că a asculta păreri false este ceva productiv din două motive. În primul rând, pentru că indivizii sunt mai dispuși să renunțe la opiniile eronate atunci când se află într-o dezbatere și, în al doilea rând, pentru că teoriile corecte pot fi continuu susținute și reafirmate, nefiind doar propoziții unanim acceptate ca adevărate. Fiecare trebuie să înțeleagă de ce aderă la un anumit set de idei.

Constrângerea asupra unei persoane nu poate apărea din dorința de a-i impune concepții ale altora cu privire la modul de viață ori la conduită. Singura manieră prin care se poate încerca schimbarea unui individ este discuția de orice fel (fie ea mustrare, rugăminte sau implorare), întrucât „asupra lui însuși, (…) individul este suveran”.

În concluzie, Mill afirma că societatea are mai multe de câștigat dacă respectă libertatea individuală. Atâta timp cât faptele unei persoane nu au consecințe negative asupra alteia, aceasta trebuie lăsată să trăiască după propriile reguli, și nu după norme impuse din exterior.

• 1830: S-a născut Hector Malot, scriitor francez (d. 1907)

Hector Malot (n. 20 mai 1830 – d. 17 iulie 1907) a fost unul dintre cei mai cunoscuți scriitori francezi.

A scris mai multe romane dar este cunoscut mai ales pentru romanul "Singur pe lume". A fost dedicat fiicei lui, Lucie. "În timp ce scriam această carte, mă gândeam tot timpul la tine, copila mea, și numele tău îmi venea în fiecare clipă pe buze. O să-i placă lui Lucie? O va interesa pe Lucie?..." se întreba Hector Malot la începutul cărții sale.

• 1860: S-a născut Eduard Buchner, biolog şi chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, în 1907 (20 mai 1860-13 aug. 1917).

A descoperit fermentaţia alcoolică fără drojdii,  prin care a pus bazele enzimologiei.

Chimistul Buchner a fost un fin observator și un cercetător critic. Conform teoriei fermentației, recunoscută la acea vreme, fermentația putea avea loc numai în prezența celulelor de drojdie. Prin experiențe relativ simple, de fermentație, cu celule de drojdie omorâte, Eduard Buchner a reușt să dovedească că, pentru a avea loc fermentația, nu erau necesare celule vii de drojdie ci numai o enzimă produsă de aceste celule. Pe această temă, Buchner scria: "Pentru teoria fermentației, pot fi trase următoarele concluzii. În primul rând, s-a dovedit că inițierea procesului de fermentație nu sunt necesare proceduri complicate, ca acelea declanșate de drojdii. Purtătorul capacității de fermentare [ ... ] este o substanță dizolvată, denumită zimază".

Această descoperire a sa a pus bazele enzimologiei.

 

• 1873: erau patentati in Statele Unite, de catre un emigrant german din Bavaria, pantalonii minune ai secolului 20 – blue jeans. 

Pantalonii facuti dintr-un doc foarte rezistent si care aveau capse metalice la colturile buzunarelor au fos purtati initial de mineri, adoptati apoi de cowboys. Istoria jeans-ilor, insa, dateaza din secolul XVI, in orasul Nimes din Franta, unde se fabrica vestita panza de Nimes, care consta in stofa tesuta din fire de bumbac pe un gherghef cu o urzeala solida, in diagonala din fire de culoare naturala. Se spune ca denumirea jeans este legata de o deformare a cuvantului genovez – provenind de la orasul italian Genova. 

Cu timpul, urzeala a ramas la culoarea naturala a bumbacului, iar firele din tesatura au fost inlocuite cu fire colorate in bleu-indigo, de unde – blue-jeans. Tanarul emigrant debarcase la San-Francisco in cautare de aur, in acelasi timp incercand sa vanda panza solida de Nimes, folosita pentru coviltirele carutelor si construirea de corturi. Cu timpul, a avut ideea confectionarii de imbracaminte rezistenta la lucru pentru muncitori. 

In 1873, Jacob Davis, un modest croitor, constatand ca pantalonii se desirau in special in jurul buzunarelor, i-a propus tanarului sa se asocieze cu el, brevetandu-i ideea, care consta in folosirea niturilor de arama in jurul buzunarelor, pentru ca sa nu se mai desire cu usurinta, mai cu seama atunci cand lucratorii erau in cautarea bulgarilor de aur, pe care-i puneau in buzunare. Odata cu dezvoltarea cinematografiei, blue jeans au ajuns celebri datorita filmelor despre cowboy facute la Hollywood. Nu a mai trecut mult pana cand creatorii de moda au descoperit in blue jeans un articol vestimentar pentru toate gusturile si varstele.

• 1875: A fost semnată, la Paris, Convenția Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internațional de Unități de Măsură (tratat la care România a aderat la 10 martie 1883).
  

20 mai este data la care a fost semnată “Convenţia Metrului”.

În 1875, reprezentanţi ai 17 state, susţinuţi de personalităţi de seamă, de savanţi cu renume, au semnat la Paris, un important act diplomatic - "Convenţia Metrului", prin care, Sistemul Metric a devenit un sistem de unităţi de măsură cu aplicabilitate în toate ţările semnatare. 

România aderă la Convenţia Metrului în 1883.

• 1882: S-a născut scriitoarea norvegiană Sigrid Undset 

Laureată a Premiul Nobel pentru literatură, în 1928, pentru captivantele sale descrieri ale vieţii din Evul Mediu.Capodopera ei este trilogia "Kristin Lavransdatter" (Kristin, fiica lui Lavrans), 1920-1922, care a devenit o operă clasică în întreaga lume.

Cărţile lui Undset au fost interzise în Germania în anii ’30, iar scriitoarea a fost nevoită să-şi părăsească Norvegia natală ca  urmare a invaziei naziste din timpul celui de-al doilea război  mondial. A plecat în Statele Unite, de unde a continuat să susţină Rezistenţa Norvegiană.  După război, s-a întors în ţară, unde a primit Crucea Sfântului Olav pentru scrierile şi  acţiunile sale patriotice. Opera literară a lui Sigrid Undset cuprinde peste 30 de titluri, iar cărţile  sale au fost traduse în numeroase limbi străine.

"Unii iubesc florile şi animalele deoarece nu sunt în stare să se înţeleagă cu aproapele lor."

"Răbdarea este o virtute calomniată, poate pentru că este cea mai greu de pus în practică."

• 1899:A fost consemnată drept ziua în care prima dată un şofer a fost sancţionat pentru depăşirea vitezei legale.

În acea zi de 20 mai 1899, Jacob German, un taximetrist din New York, care se afla la volanul unui taxi electric, a fost oprit şi reţinut de Poliţia americană pentru conducere imprudentă şi circularea cu o viteză mai mare decât cea permisă.

Respectivul şofer a fost prins conducând cu „impresionanta” viteză de 20 km/h, în acea perioadă, în oraşe viteza maximă admisă fiind de 12 mph.

Sancţiunea a fost aplicată de către un oficial de poliţie, Roundsman Schuessler, ce se deplasa cu bicicleta. Acesta şi-a dat uşor seama că maşina mergea cu o viteză exagerată de 12 mph (19 km/h), întrucât atunci viteza-limită era de opt mile pe oră.

Poliţia nu a avut însă un procedeu exact de a înregistra viteza, aceasta fiind doar aproximată de un poliţist. La acea vreme nu se suspendau permisele de conducere şi nu se reţineau taloanele, din simplul motiv că acestea au fost introduse în New York, în 1901.

Sancţiunea pentru grăbitul taximetrist a fost o amendă de 150$, o sumă uriaşă pentru acea vreme, şi o scurtă perioadă de detenţie.

În prezent, depăşirea vitezei este una dintre cele mai frecvente abateri rutiere, doar în Statele Unite, anual fiind emise peste 34 de milioane de sancţiuni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 93.150 de amenzi zilnice.

• 1914: S-a născut Corneliu Coposu, politician român (d. 1995)

Corneliu (Cornel) Coposu (n. 20 mai 1914, Bobota, Sălaj – d. 11 noiembrie 1995, București) a fost un politician român, liderul opoziției din România postcomunistă. Absolvent de drept și ziarist, om de încredere al liderului național-țărănist Iuliu Maniu, Coposu a fost membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea acestuia în 1947, iar ulterior a fost deținut politic în condiții foarte aspre timp de 17 ani, în faza stalinistă a regimului comunist din România.

După Revoluția din 1989 a reîntemeiat oficial PNȚ sub numele de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și a fost președinte al PNȚCD-ului între 1990 și 1995. În această calitate, a fondat Convenția Democrată Română, al cărei prim președinte a fost. A fost ales senator în Parlamentul României în 1992.

Una dintre dimensiunile fundamentale ale activității intelectuale și politice ale lui Corneliu Coposu a fost legată de activitatea sa jurnalistică. El a fost un ziarist politic talentat; primii ani de jurnalism (1935-1940) au fost legați de cotidianul țărănist clujean România Nouă, condus de Zaharia Boilă; după cedarea Ardealului de Nord-Vest către Ungaria horthystă, tînărul țărănist s-a refugiat la București, fiind colaborator al ziarului refugiaților transilvăneni.

În mai 1995 a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Republica Franceză cetățenilor străini. Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la sediul Casa Oamenilor de Știință din București ceremonia înmînării acestei distincții din partea Ambasadei Franței la București.

Moartea sa, în noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populară pentru forțele politice anticomuniste din România. Deși nu a beneficiat de funeralii naționale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni veniți din întreaga țară. Acest curent de simpatie a contribuit la victoria Convenției Democrate la alegerile generale din 1996.

Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic. Numeroase locuri publice îi poartă numele.

În Piața Revoluției din București a fost dezvelit un monument în amintirea lui Corneliu Coposu (realizat de către sculptorul Mihai Buculei), monument așezat față în față cu monumentul lui Iuliu Maniu, ale cărui idealuri le-a dus mai departe. Anul 2014 a fost ”anul Corneliu Coposu”, anul centenarului nașterii celui socotit drept cel mai important om politic din perioada postcomunistă.

• 1941: Germania nazistă a lansat un atac aeropurtat asupra insulei greceşti Creta, cu numele de cod „Merkur”.

17.000 de paraşutişti germani conduşi de generalul Kurt Student au reuşit cu grele pierderi să înfrângă rezistenţa trupelor britanice şi neo-zeelandeze.

Bătălia din Creta (germană : Luftlandeschlacht um Kreta; greacă : Μάχη της Κρήτης) a fost o bătălie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru controlul asupra insulei elene Creta. Luptele au început în dimineața zilei de 20 mai 1941 odată cu atacul aeropurtat cu numele de cod Unternehmen Merkur ("Operațiunea Mercur"). Forțele Aliaților au apărat insula până la 1 iunie iar după această dată lupta împotriva invadatorilor a fost continuată de luptătorii rezistenței elene.

După prima zi de lupte, germanii au suferit pierderi extrem de mari, fără să reușească să-și atingă vreunul din obiectivele ordonate. În timpul celei de-a doua zile, în condițiile în care comandanții aliați au avut probleme cu comunicațiile și cooperarea dintre unitățile lor, germanii au reușit să cucerească aeroportul Maleme din vestul Cretei, ceea ce le-a permis invadatorilor să aducă noi întăriri și să copleșească numeric și material forțele aliate.

Bătălia din Creta a fost fără precedent prin trei caracteristici principale: a fost prima invazie aeropurtată de până atunci, a fost pentru prima oară în timpul războiului când britanicii au folosit datele după decriptarea codului Enigma și a fost prima oară în timpul războiului când trupele germane au trebuit să facă față rezistenței în masă a populației civile.

Date fiind pierderile grele suferite de parașutiștii germani, Adolf Hitler a interzis efectuarea oricărei operațiuni aeropurtate de mare amploare. În schimb, Aliații au fost impresionați de potențialul trupelor de parașutiști și au început crearea propriilor divizii aeropurtate.

 

• 1944: S-a născut Joe Cocker, cântăreț britanic (d. 2014)

John Robert "Joe" Cocker (n. 20 mai 1944, Sheffield, West Riding of Yorkshire – d. 21 decembrie 2014, Crawford, Colorado) a fost un cântăreț și muzician de rock și blues englez, care a devenit cunoscut mai ales prin activatatea și concertele sale din Statele Unite. S-a remarcat în anii '60, prin vocea specifică și versatilă, cu un timbru inconfundabil de bariton-bas, și prin mișcările scenice energice.

A realizat 40 de albume muzicale și a fost distins cu Premiul Grammy în anul 1983, pentru melodia „Up Where We Belong”, interpretată în duet cu Jennifer Warnes. În 1993 a fost nominalizat pentru premiul Brit Award (ca Cel mai bun britanic, conform Best British Male), iar în 2007 i s-a conferit o placă de bronz, cunoscută ca Sheffield Legends, din orașul său natal.

În 2008, într-o ceremonie la Buckingham Palace, contribuțiile sale aduse muzicii au fost recunoscute de către regina Elisabeta II prin conferirea unui OBE (Order of the British Empire). Joe Cocker figurează pe locul 97 din 100 în lista publicată de revista Rolling Stone (The 100 greatest singers list).

Cântărețul, suferind de cancer pulmonar, a murit pe data de 22 decembrie 2014 la locuința sa, Mad Dog Ranch, din statul Colorado. Ultimul concert pe care ar fi trebuit să îl susțină ar fi avut loc în Anglia, dar a fost amânat tocmai din cauza problemelor de sănătate ale artistului.

Joe Cocker - Summer In The City  

• 1949: Prin Decretul nr. 217 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador” (societate constituită la 16.VI.1921)

 Primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”.

NOTĂ: La 15/27.III.1889 a fost înfiinţată, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Subordonată Ministerului Afacerilor Străine, Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi–a încetat temporar activitatea, datorită primului război mondial. La 16.VI.1921 a fost constituită, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio – Rador”, agenţie telegrafică de presă, în cadrul căreia statul român deţinea, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor; prin Legea din 24.III.1926 devine „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”

• 1983: O echipă de cercetători de la Institutul Pasteur din Franta a identificat, pentru prima dată, sub conducerea profesorului Luc Montagnier, virusul responsabil de producerea bolii Sida.

Acest retrovirus răspândit în toată lumea a fost numit VIH1. 

 HIV reprezintă prescurtarea în limba engleză a Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienței Umane). De fapt, acest termen denumește două virusuri înrudite, din categoria retrovirusurilor, HIV-1 și HIV-2, care cauzează la om sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA). Aparținând retrovirusurilor, nu poate fi îndepărtat complet din organism pentru că acest tip de virusuri are capacitatea de a-și înscrie codul în codul genetic al celulei gazdă. O infectare cu HIV duce după o perioadă lungă de incubare, de ani, chiar zeci de ani, la declanșarea bolii SIDA.

Să aveți o zi frumoasă!