Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii", sunt pomeniti in Biserica Ortodoxa pe 21 mai. 

Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sfantului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinta (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie.

Nascult in apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut si sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost imparat roman intre anii 306 – 337. Acesta devine conducator al Imperiului Roman dupa ce ii infrange pe Maxentiu si pe Liciniu.

Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericesti datorita promulgarii Edictului de la Milano. Rezultatul intrevederilor dintre Constantin si Licinius, tinute la Mediolanum in februarie-martie 313 este faimosul Edict de la Milano. Acesta, impreuna cu Edictul de la Tesalonic din anul 380, promulgat de catre imparatul Teodosie, sunt cauzele principale pentru toleranta de care a fost data dovada in cadrul Imperiului Roman mai intai la un nivel teoretic, iar apoi la nivel constitutional.

Conform unei legende, in toamna anului 312, in timpul luptei cu Maxentiu, Constantin cel Mare zaerste pe cer o cruce stralucitoare deasupra soarelui care avea inscriptia: „in hoc signo vinces”, in traducere „prin acest semn vei birui.” In timpul noptii, Iisus Hristos i s-a aratat in vis impreuna cu semnul crucii. Mantuitorul ii cere acestuia sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor pentru ca acestia sa fie protejati de focurile bataliei. Acesta a murit in anul 337, insa a ramas in memoria ortodocsilor ca fiind unul dintre pilonii de sprijin ai crestinismului din acea perioada.

Imparateasa Elena, mama imparatului Constantin cel Mare, a trait intre anii 248 – 329. Aceasta a fost casatorita cu generalul roman Constantinuius Chlorus. Este cunoscuta ca fiind o femeie extrem de credincioasa si pentru piosenia ei. De asemenea, este artizana infaptuirii pelerinajului in Palestina si in provinciile rasaritene. Mai mult decat atat, i-au fost atribuite gasirea moastelor Sfintei Cruci a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si aflarea ramasitelor celor tei magi.

Legenda spune ca in timpul unui pelerinaj, Elena a vazut niste oameni ce duceau un mort pe o colina unde se aflau trei cruci. Acei oameni apropiau trupul mortului de fiecare cruce in parte, iar cand mortul a ajuns in dreptul ultimei cruci si a atins-o, a inviat din morti. Acesta ar fi modul prin care a fost descoperita crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", sunt serbaţi, sâmbătă, 21 mai, atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele romano-catolice.

Tradiţii şi obiceiuri

In calendarele populare, aceasta zi era cunoscuta mai degraba sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinu Puilor", pentru ca, din aceasta prima zi a verii, pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare, dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

In aceasta zi exista o serie de obiceiuri si superstitii, care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia:

- multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului. În unele regiuni ale ţării este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

- podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

- ziua de Sfantul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;

- femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma; pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.

Tradiția spune că în ziua acestei sărbători nu este bine să te cerți cu nimeni. Potrivit credinței, cei care divorțează, se ceartă cu o persoană dragă sau nu atât de apropiată ori renunță la o prietenie, vor avea necazuri toată viața pe plan amoros și financiar.

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă.

În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

Semnificatia numelor Constantin si Elena

Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis ("constant", "ferm").

Elena - Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane ("torta", "faclie", dar si "foc sacru", la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele ("lumina arzatoare a soarelui").

Rugăciune către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, grabnic ajutători ai celor aflaţi în nevoi

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!