Prima poveste a unui
iepure (numit mai târziu „Iepuraşul de Paşte“) şi a ouălor care se ascund în grădină
a fost publicată în 1680.
Obiceiul de a împărți
ouă de Paşte este un obicei mai vechi chiar decât sărbătoarea Paştelui. Ouăle
de Paşte au fost date ca un simbol al renaşterii şi al vieţii în multe culturi.
Se întâlnea la egipteni, perşi, gali, greci şi romani.
În zilele de demult,
covrigii erau asociaţi cu Paştele datorită împletiturii lor care duce cu gândul
la braţele încrucişate a rugăciune.
În timpurile medievale,
în biserici se desfăşura un festival ce consta în aruncarea oului. Preotul
arunca un ou fiert tare către unul dintre băieţii din cor, iar apoi oul era
aruncat de la un băiat la altul. Când ceasul bătea ora 12, cel care avea oul
era declarat câştigător şi trebuia să-l păstreze.
Crinul alb, simbolul
Învierii, este floarea specială de Paşte. Reprezentând puritatea şi harul,
crinii albi decorează multe biserici şi
case în perioada sărbătorilor pascale.
Actul tradiţional de
pictare a ouălor este numit Pysanka, cu origini în Ucraina. Acesta implica
utilizarea de ceară şi vopseluri care colorează oul.
În trecut, culorile
pentru ouă se obţineau din elemente naturale cum ar fi: coji uscate de ceapă,
scoarţă de copac, petale de flori sau sucuri din plante.
Peluza din faţa Casei
Albe găzduieşte în fiecare an Easter Egg Roll. Această tradiţie a fost începută
de către preşedintele Rutherford B. Hayes în 1878.
Cea mai mare vânătoare
de ouă de Paşte a avut loc în Florida, unde 9.753 de copii au căutat 501.000
ouă.
După Halloween, Paştele
este sărbătoarea în care se consumă cele mai multe dulciuri. Peste 54.000.000
kg sunt cumpărate în fiecare an în lume.
Primul ou de ciocolată
din Marea Britanie a fost produs în 1873 de către Fry’s of Bristol.
Cele mai populare ouă
de ciocolată din lume sunt Cadbury’s Creme Egg. Muncitorii de la Cadbury din
Birmingham produc 1,5 milioane de ouă de ciocolată în fiecare zi.
Conform studiilor,
atunci când oamenii mănâncă un iepuraş de ciocolată de Paşte, 76% mușcă întâi
de la urechi, 5% încep de la picioare şi 4% pornesc de la coadă.
Jellybeans au fost
făcute pentru prima dată în America de către cofetarul din Boston William
Schrafft.
În timpul vacanţei de
Paşte, americanii cumpără mai mult de 700 de milioane de „marshmallow peeps”
(dulciuri în formă de iepuraşi şi puişori),
ceea ce le face cele mai populare dulciuri de Paşte.
Potrivit Guinness Book
of World Records, cel mai înalt Ou de Paşte din ciocolată a fost făcut în
Italia în 2011. Cu 10,39 metri înălţime şi 7,200 kg greutate, era mai înalt
decât o girafă şi mai greu decât un elefant.
Cel mai mare ou de
Paşte decorat a fost făcut în Alcochete, Portugalia, în 2008. Acesta măsura
14,63 metri în lungime şi 8,23 metri în diametru.
În 2007, un ou acoperit
cu diamante a fost vândut pentru aproape 9 milioane de lire sterline. Oul este
special pentru că, în fiecare oră, un cocoşel bijuterie apare din partea de sus
a oului, bate din aripi de patru ori, dă din cap de trei ori şi face un zgomot
precum cântatul! Oul de aur a fost făcut cadou de către familia regală rusă
pentru logodna unui aristocrat francez, baronul Edouard de Rothschild.
Tradiţii şi datini
pascale
Celebrarea miracolului
Învierii este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor de pretudindeni fiind
însoţită de o multitudine de tradiţii şi datini pascale. De la ouă roşii şi
cozonac, la slujbe religioase edificatoare, iepuraşul colorat cu coşul său plin
de bunătăţi sau numeroase superstiţii şi obiceiuri, Paştele este sărbătorit într-un
mod cât se poate de vesel, fiind totodată şi o marcă a primăverii, un nou
început, o speranţă în mai bine, o înnoire.
Simbolistica ouălor de
Paşte
Dacă ouăle roşii sunt
simbol al sângelui dumnezeiesc căzut din răni, cele colorate sau încondeiate
semnifică bucuria primăverii, veselia, renaşterea. La români, ouăle se vopsesc,
pictează, decorează în Joia Mare, în Săptămâna Patimilor. Acestea se ciocnesc
în ziua de Paşte rostind Hristos a înviat! la care se răspunde Adevărat a
înviat!. Despre ouăle înroşite se spune că ar avea puteri miraculoase. Consumul
acestora fereşte de boli, purifică şi chiar oferă frumuseţe.
Comercializarea intensă
a sărbătorii Paştelui a condus cu timpul la apariţia ouălor de ciocolată, dar
şi a celor din lemn pictate cu motive tradiţionale şi vândute ca obiecte de
decor.
De ce ciocnim ouăle de
Paști
De Paște, la români,
există obiceiul ciocnirii ouălor. Oul este asociat în general creației, iar oul
de Paști îl simboliează pe Iisus în mormânt. Coaja oului este piatra
mormântului din care Iisus a ieșit înviind, iar ciocnirea ouălor semnifică
deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea.
„Semnificatia adevărată
o ouălor de Paşte este aceasta a ouălor roşii, care amintesc de sângele lui
Hristos, sânge cu care, iată, noi ne împărtăşim. Şi ciocnirea ouălor, în care
noi salutăm cu Hristos a Înviat! si Adevărat
a Înviat!, semnifică deschiderea mormântului din care a înviat Hristos.
Potrivit tradiţiei,
Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat lângă cruce
un coş cu ouă. Acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui
Iisus. De atunci, în amintirea răstignirii, femeile vopsesc ouă în preajma
Paştelui.
Se ciocnesc numai ouă
roșii, după un anumit ceremonial care în comunitățile rurale se păstrează fără
abatere. Ca regulă generală, primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat
de la masă sau o persoană mai în vârstă, care ciocnește capul oului de capul
oului ținut în mână de un comesean, în timp ce rostește formula „Hristos a
Înviat!”, la care se răspunde cu: „Adevărat a înviat!”.
În tradiția populară
românească, se crede că ouăle de Paști sunt purtătoare de puteri miraculoase:
ele vindecă boli și protejează animalele din gospodărie.
În dimineața primei
zile de Paști, copiii sunt puși să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care
s-au pus înainte un ou roșu și un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie
tot anul sănătoși și rumeni la față, precum oul de Paști și curați precum
argintul.
Lumina sfântă
Lumina din Noaptea de
Înviere semnifică pentru credincioşi victoria binelui asupra răului, învingerea
întunericului şi biruinţa vieţii.
La Sfântul Mormânt aceasta apare prin putere
divină, fără nicio explicaţie, fără nicio sursă de aprindere. Miracolul
cutremurător menţine vie credinţa, iar puterile luminii sfinte variază de la
protecţie şi vindecare, la aducerea de belşug, noroc şi armonie în case.
La români, lumânarea cu
care s-a luat lumină în Noaptea de Înviere va fi adusă aprinsă pe drumul spre
casă. Dacă aceasta nu se va stinge, atunci dorinţa purtătorului se va împlini.
Paştele este o
sărbătoare plină de bucurie, o celebrare luminată, încărcată de semnificaţii,
simboluri şi tradiţii. Lumina sfântă este cea dătătoare de speranţă oamenilor,
arătând că miracolele încă sunt posibile.
Despre Iepuraşul de
Paște
Personaj folcloric
transformat în simbol al acestei sărbători, Iepuraşul de Paște este cel care
aduce ouă încă din dimineaţa celebrării Învierii Domnului. Provenind din
credinţele germanilor luterani, acest iepuraş a avut la început un rol similar
cu al lui Moş Craciun, el judecând copiii după nivelul acestora de obedienţă şi
doar acelora cuminţi lăsându-le ouă colorate. Legenda ni-l înfăţişează
transportând în coşul său ouă pictate, dar şi numeroase dulciuri pe care le
lasă pe la casele copiilor. Iepuraşul de Paști este adesea înveşmântat cu haine
colorate fiind şi un simbol al renaşterii naturii în anotimpul primăvara.
Tradiţie păgână îmbrăţişată în mai toată lumea, iepuraşul este substituit şi de
alte animale. De exemplu, în Elveţia, responsabil cu căratul ouălor este nimeni
altul decât cucul, iar în alte regiuni europene, vulpea le transportă cu
succes.
Ideea unui iepure care
să dăruiască ouă şi dulciuri de Paște a fost preluată şi îndrăgită rapid, iar
astăzi, copiii din întreaga lume îl aşteaptă pe personajul simpatic cu daruri ,
Iepuraşul de Paşte devenind una dintre cele mai iubite tradiţii şi datini
pascale din rândul celor mici.
Tradiţii şi datini
pascale la români
Deşi de-a lungul
timpului interculturalitatea şi-a spus cuvântul şi am „importat” multiple
obiceiuri noi, avem încă tradiţii şi datini pascale nealterate de secole
întregi pe care, voluntar sau involuntar le respectăm an de an.
Postul Paştelui este
urmat în majoritatea caselor de români, la fel şi deniile premergătoare
duminicii Învierii, rugăciunile, curăţenia în locuinţe şi reunirea familiei la
masă în ziua de Paşte.
În Maramureş, înnoirea
garderobei în post este interzisă cu desăvârşire, aceasta fiind permisă doar
din ziua de Paşte. La fel şi hainele multicolore care sugerează veselie în
Săptămâna Patimilor.
În Muntenia, duminică
dimineaţa, creştinii se spală pe ochi cu apă rece în care au pus un ban de
argint şi un ou roşu. Acestea se spune că vor aduce bunăstare şi sănătate.
Cei trecuţi în nefiinţă
nu sunt uitaţi în niciuna dintre zonele ţării. Din lumina luată în Noaptea de
Înviere, credincioşii vor duce şi la cimitire. Printre morminte se vor ciocni
ouă şi se vor împărţi bucate pentru pomana sufletelor apuse.
Înroşirea ouălor ce
aminteşte de sângele lui Hristos e o altă tradiţie respectată la români. La fel
şi pasca, felurile de mâncare din carne de miel, plăcintele sau cozonacii
pufoşi.
În Bucovina, la sate,
încă se mai organizează Petrecerea Gospodarilor, unde oamenii îmbracă straie
tradiţionale şi se veselesc până în zorii zilei cu bucate alese.
În zona Transilvaniei,
încondeierea ouălor este o adevărată artă, iar varietatea de modele este cu
adevărat impresionantă. Tot aici, în a doua zi de Paşte, fetele tinere sunt
stropite cu apă de către băieţii care le plac.
Unele zone ale ţării au
datina de a se păstra lumânarea cu care s-a luat lumină în Noaptea Învierii.
Aceasta poate fi aprinsă la vreme de necaz, boală, supărare pe tot parcursul
anului.
De Paşte pe mapamond
Dacă noi, românii, avem
nenumărate tradiţii şi datini pascale, şi restul lumii sărbătoreşte în mod
inedit, simbolurile, semnificaţiile, dar şi obiceiurile fiind diverse. Iată
câteva dintre ele!
În Australia, pe lângă
popularii iepuraşi de ciocolată pe care îi găsim şi noi în supermarket-uri,
există şi marsupianul din ciocolată, o emblemă nu doar a sărbătorii ci şi a
statului australian. De asemenea, căutarea cuiburilor cu ouă ascunse în
dimineaţa de Paşte este un adevărat concurs la care participă întreaga familie.
Olanda obişnuieşte să
marcheze un nou început odată cu Paştele şi să ardă trecutul cu toate
elementele negative printr-un foc gigantic în jurul căruia se petrece. Tot
aici, Paştele este sărbătorit prin diverse petreceri, carnavaluri sau parade
stradale.
Africa insistă pe
simboluri ca fluturi şi flori
multicolore, dar şi pe tradiţii precum dansurile ritualice, decoraţiuni manuale
şi cântece tradiţionale.
În Rusia,
semnificaţiile religioase ale sărbătorii au întâietate, de aceea mersul la
biserică în Noaptea de Înviere este respectat de majoritatea familiilor. Inedit
este modul în care aceştia ciocnesc ouăle prin folosirea unor cuie care duc cu
gândul la răstignirea Mântuitorului.
Englezii rămân fideli
iepuraşului încărcat cu bunătăţi, dar şi dulciurilor tradiţionale preparate în
casă în fiecare an de Paşte. Pe de altă parte, americanii obişnuiesc să facă o
adevărată paradă în duminica Paştelui, mai ales în marile oraşe, iar pomul
încărcat cu ouă a devenit o tradiţie anuală.
În Mexic, veselia şi
bună dispoziţia oamenilor îşi spune cuvântul, iar sărbătoarea se întinde pe
două săptămâni, timp în care populaţia celebrează nu doar prin bucate
tradiţionale ci şi prin multe piese de teatru, majoritatea cu caracter
religios.
Vecinii noştri din
Bulgaria cred că stropitul cu apă în duminica Paştelui aduce femeilor belşug şi
noroc, iar darurile făcute prietenilor şi rudelor vor crea armonie şi pace.
În Polonia, bărbaţii
vor participa doar la sărbătoare, nu şi la pregătiri, acestora fiindu-le interzis
orice ajutor în gospodărie.
Focurile de tabără din
Finlanda se aprind de sâmbătă seara şi sunt menite să alunge orice spirit rău,
vrăjitorii sau farmece. Tot în Finlanda li se citesc copiilor poveşti şi
legende atât religioase cât şi păgâne.
Sărbătoarea Paştelui –
aspecte moderne
Pe fundalul acestei
sărbători s-au dezvoltat numeroase jocuri, evenimente sau produse. Astăzi,
Paștele este important din punct de vedere comercial, acest lucru observându-se
din vânzările largi de felicitări, produse de cofetărie, cum ar fi ouăle de
Paști cu ciocolată, precum și alte produse alimentare. Chiar și mulți
non-creștini celebrează aceste aspecte ale sărbătorii, evitând aspectele
religioase.
Coşul de Paşte
întrebuinţat încă din Evul Mediu pentru a marca sfârşitul postului este astăzi
favoritul supermarket-urilor care comercializează astfel de coşuri pline cu
bomboane, iepuri de ciocolată, ouă încondeiate şi alte bunătăţi.
Decoraţiunile de Paşte
gata confecţionate sunt şi ele la mare căutare. Ouă colorate din plastic cu
surprize în interior, statuete, aranjamente florale, tablouri sugestive,
şerveţele imprimate cu motive pascale şi multe altele fac deliciul
cumpărătorilor care îşi decorează casele de sărbătoare.
7 lucruri pe care nu le
știai despre Paște
Cuvântul "Paşte”
derivă din ebraică „pesah” care semnifică trecere. Procesul de încondeiere a
ouălor se numeşte Pysanka, a apărut în Ucraina şi datează din perioada
precreştină.
Ştiaţi că:
Obiceiul de a schimbă
ouă este unul străvechi, fiind practicat de egipteni şi persani pentru
sărbătorirea primăverii?
Coşul cu ouă imită, de
fapt, un cuib de păsări?
Primul iepuraş de Paşte
comestibil a fost preparat în secolul XIX din aluat şi zahăr?
Primul ou de ciocolată
a fost făcut în Germania, în secolul XIX?
Cel mai mare ou de
ciocolată a fost făcut în Belgia şi măsură 8,32 metri, fiind necesare aproximativ
două tone de ciocolată?
În fiecare an sunt
făcuţi peste 90 de milioane de iepuraşi de ciocolată?
76% dintre oameni
mănâncă, mai întâi, urechile iepuraşilor de ciocolată, 5% mănâncă picioarele,
iar restul mănâncă codiţă?
La Paste, oamenii din intreaga lume mananca
mai multe dulciuri decat in orice alta perioada a anului, exceptand
Halloweenul?
In Romania, fiecare
zona a tarii are propriile curozitati cand vine vorba despre sarbatoarea
Pastelui.
De exemplu, stiati ca:
In noaptea de Inviere, in Tara Motilor,
baietii trebuie sa ia toaca de la biserica, sa o duca in cimitir si sa o
pazeasca, iar, in cazul in care este furata, trebuie sa cinsteasca satenii in
ziua de Paste?
Fetele din Bucovina trebuie sa spele
clopotnita cu apa proaspata, iar cu aceeasi apa sa se spele ele insele in
dimineata zilei de Paste?
In zona de nord a Sucevei, pe langa pasca
si cozonaci, se prepara si “babele”, o prajitura speciala?
In Ardeal, fetele sunt stropite cu parfum
sa aiba noroc tot anul?
In Sibiu, se impodobeste un pom cu oua
rosii?
In Banat, copiii se spala pe fata cu apa in
care a stat un ou rosu si fire de iarba verde?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă aveți sugestii referitoare la calendarul zilnic, nu ezitați să lăsați un comentariu prin care să vă exprimați părerile legate de tipul evenimentelor despre care ați dori să citiți pe blog.Mulțumesc!