Duminica Rusaliilor și Ziua Călușarilor

Ortodocşii sărbătoresc duminică, la 50 de zile după Paşte, Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea, unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu.

Duminica Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor, este numită în popor şi Duminica Mare. Aceasta este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment foarte important din viaţa Bisericii.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte. Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine. Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de "suflete" au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.

Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh). Astfel, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.

În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

De Rusalii, este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor, constând în săritul peste foc pentru a scăpa de iele - zâne rele.

Tot de Rusalii, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvintează şi se împart credincioşilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli.

În România, sunt două zile libere oficiale de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni, a doua zi de Rusalii.

Sărbătoarea Rusaliilor este deosebit de importantă, dovadă că se întinde de-a lungul a trei zile, pline de ritualuri, interdicţii şi foarte multe pericole. În Sâmbăta Morţilor, ce precede Duminica Rusaliilor, gospodinele se îngrijesc să dea de pomană pentru sufletele răposaţilor.

Deosebit de importante sunt vasele noi de lut, frumos decorate, în care vor adăsta bucatele. Cel mai adesea se făceau colaci, plăcinte, alivenci, mâncăruri din carne de miel sau diferite fierturi. Alături se aşezau căni de lut cu lapte, apă rece de fântână sau vin, fiecare după cât de avut era. Existând credinţa că la Moşii de Rusalii răposaţii se trezesc şi pleacă către Valea cu Dor, erau interzise numeroase activităţi.

Nu se arunca afară gunoiul şi nu se mătura pentru a nu deranja sufletele celor "care stau după uşă până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, îşi iau zborul către cer". De asemenea, pentru a fi feriţi de pierderi şi de alte necazuri era bine ca prima plăcintă ce era scoasă din cuptor să fie frântă în trei şi dată de pomană la cei săraci.

În Duminica Rusaliilor, creştinii se ospătau cu bucate alese, mergând într-un loc cu iarbă verde. Se bea vin amestecat cu pelin, iar femeile purtau la brâu crenguţe de pelin pentru a fi puternice. În biserică se aduceau ramuri de tei şi oamenii îngenuncheau acolo pentru a fi feriţi de durerile de genunchi. Tot crenguţe de tei li se puneau şi vitelor între coarne, pentru ca vrăjile să nu le ia laptele. În credinţa populară se spune că aşa cum va fi vremea de Rusalii aşa va fi toată vara.

În Lunea Rusaliilor, de Sfânta Treime, gospodarii porneau prin livezi şi câmpuri, stropind plantele cu apă sfinţită. Era Ziua Călușarilor. Atunci, Căluşarii începeau să colinde pe la fiecare casă, fiind bine a-i pofti în curte, jocul lor având proprietăţi magice. Cei care nu asistau la dansul căluşarilor nu mai lucrau luni şi marţi de teamă să nu rămână pociţi pe viaţă.

Ce este bine să faci de Rusalii

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua -, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Ce nu trebuie să faci de Rusalii

    Să nu mergi ”la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!

    Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.

    Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.

    Să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele.

    De Rusalii, dar și 9 săptămâni după, nu se mai culeg ierburi de leac.

    Daca în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

A doua zi de RUSALII! CE NU AI VOIE să faci în această zi

Frunzele de tei sau de nuc, binecuvântate de Rusalii

Există obiceiul ca în ziua de Rusalii, să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor că de foc, semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.

Prezența acestor multe frunze la Sărbătoarea Rusaliilor sunt chipul darurilor Duhului Sfânt, daruri nenumărate, diverse și totuși unitare și unificatoare.

În Lunea Rusaliilor, de Sfânta Treime, gospodarii porneau prin livezi şi câmpuri, stropind plantele cu apă sfinţită. Era Ziua Călușarilor. Atunci, Căluşarii începeau să colinde pe la fiecare casă, fiind bine a-i pofti în curte, jocul lor având proprietăţi magice. Cei care nu asistau la dansul căluşarilor nu mai lucrau luni şi marţi de teamă să nu rămână pociţi pe viaţă.